Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio spune că vizita la Vatican este una de rutină, nu un demers de detensionare, într-un moment în care relația dintre administrația Trump și Papa Leon al XIV-lea a fost marcată de un schimb public de replici, potrivit Mediafax.
Secretarul de stat al SUA va merge în Italia în perioada 6-8 mai și urmează să se întâlnească atât cu premierul Giorgia Meloni, cât și cu Papa Leon al XIV-lea. Întâlnirea cu Suveranul Pontif este programată joi, 7 mai, la ora 11:30.
În context, presa italiană a descris deplasarea drept o încercare de a reduce tensiunile bilaterale, însă Rubio a respins această interpretare. El a afirmat, citat de Politico, că vizita nu are altă miză decât menținerea unui dialog considerat normal, în linia întâlnirilor avute și de alți secretari de stat americani în trecut.
Rubio a precizat că temele avute în vedere la Vatican includ:
Vizita are loc după un schimb acid de replici între președintele Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea. Trump l-a criticat pe Suveranul Pontif, susținând că este „slab” în materie de securitate și că se poziționează greșit în politica externă, afirmând totodată că discursul Papei ar pune în pericol viețile credincioșilor catolici.
În același timp, Rubio a spus că mesajul lui Trump a vizat importanța prevenirii dezvoltării armelor nucleare de către Iran.
Papa Leon al XIV-lea a criticat deschis războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a declarat că nu va intra în conflict cu administrația Trump.
Recomandate
Administrația SUA caută o formulă rapidă de dezescaladare cu Iranul , iar Qatarul își consolidează rolul de canal de comunicare în negocieri, potrivit Adevărul . Secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special al Casei Albe Steve Witkoff s-au întâlnit sâmbătă, la Miami, cu premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, pentru a discuta perspectivele unei înțelegeri care ar putea duce la oprirea războiului cu Iranul, relatează Axios, citând două surse apropiate discuțiilor. Miza întrevederii a fost, potrivit acelorași surse, conturarea unui memorandum de înțelegere care să deschidă un proces de dezescaladare și să creeze baza unui acord mai amplu între Washington și Teheran. În paralel, mai multe state din regiune își coordonează eforturile pentru apropierea pozițiilor celor două părți. Qatarul, tot mai activ ca mediator În ecuația de mediere, Qatarul, Pakistanul, Egiptul, Turcia și Arabia Saudită își sincronizează demersurile diplomatice. Unul dintre interlocutorii citați de Axios a declarat: „Mediatorii fac apel la dezescaladare și la concentrarea asupra unei soluții negociate.” Axios mai notează că SUA și Iranul discută în prezent un document scurt care să consfințească oprirea ostilităților și să permită continuarea negocierilor politice într-un cadru mai larg, iar Qatarul și-a asumat un rol de mediere „tot mai activ”. Totuși, până în dimineața zilei de 9 mai, administrația americană aștepta încă un răspuns final din partea Teheranului. Deși Pakistanul este considerat oficial principalul intermediar între SUA și Iran de la începutul conflictului, sursele citate susțin că Doha desfășoară în paralel o activitate diplomatică discretă, iar la Casa Albă partea qatareză este percepută drept unul dintre cei mai eficienți interlocutori în comunicarea cu autoritățile iraniene. Coordonare regională și semnale care neliniștesc aliații SUA Înaintea întâlnirii de la Miami, premierul Qatarului a fost la Washington, unde a discutat cu vicepreședintele american J.D. Vance. Inițial, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani urma să revină direct la Doha, dar și-a schimbat programul și a plecat în Florida. În timpul vizitei, a avut și o convorbire telefonică cu ministrul saudit de Externe, pentru coordonarea eforturilor regionale de mediere. În același timp, Axios atrage atenția că decizii și declarații ale președintelui Donald Trump alimentează îngrijorări în rândul aliaților tradiționali ai Washingtonului, inclusiv prin reducerea prezenței militare americane în Germania, amenințări privind diminuarea efectivelor SUA în alte regiuni europene și încercări de a minimaliza recentele atacuri iraniene din Golful Persic. Publicația arată că, deși Washingtonul și Teheranul par să se apropie treptat de o posibilă ieșire din conflict, aceste poziții au reaprins temeri în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific privind predictibilitatea SUA ca aliat într-o viitoare criză internațională. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Teheranul ridică miza negocierilor cu SUA, pe fondul unui răspuns transmis Washingtonului printr-un mediator pakistanez, iar mesajele publice ale conducerii iraniene indică o linie dură care poate complica orice dezescaladare rapidă în regiune, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că discuțiile despre „dialog sau negocieri” nu echivalează cu „capitulare sau retragere”, într-o postare pe X, relatare atribuită de Digi24 CNN, preluată de News.ro. El a adăugat că obiectivul ar fi „apărarea drepturilor națiunii iraniene” și a intereselor naționale „cu o forță hotărâtă”. În același registru, un membru al Comisiei de securitate a parlamentului iranian, Ebrahim Rezaie , a afirmat că „timpul lucrează împotriva americanilor” și că, în opinia sa, „cea mai bună opțiune” pentru SUA ar fi „să se predea și să facă concesii”, invocând necesitatea adaptării la o „nouă ordine regională”. Vicepreședintele parlamentului, Ali Niksad, descris ca susținător al liniei dure, a declarat la rândul său că Statele Unite și-ar fi încercat „norocul împotriva unui Iran mare și puternic” și că ar trebui „să accepte consecințele”. Ce se știe despre răspunsul Iranului și ce urmează Digi24 notează că presa de stat iraniană a oferit puține detalii despre răspunsul transmis printr-un mediator pakistanez, limitându-se la ideea că, „potrivit cadrului propus”, negocierile din această etapă s-ar concentra pe „problema încetării războiului în regiune”. În lipsa unor informații publice suplimentare despre conținutul răspunsului și despre calendarul discuțiilor, rămâne neclar dacă schimbul de mesaje va duce la negocieri efective sau va alimenta, prin retorică, o poziționare și mai rigidă a părților. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
