Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio spune că vizita la Vatican este una de rutină, nu un demers de detensionare, într-un moment în care relația dintre administrația Trump și Papa Leon al XIV-lea a fost marcată de un schimb public de replici, potrivit Mediafax.
Secretarul de stat al SUA va merge în Italia în perioada 6-8 mai și urmează să se întâlnească atât cu premierul Giorgia Meloni, cât și cu Papa Leon al XIV-lea. Întâlnirea cu Suveranul Pontif este programată joi, 7 mai, la ora 11:30.
În context, presa italiană a descris deplasarea drept o încercare de a reduce tensiunile bilaterale, însă Rubio a respins această interpretare. El a afirmat, citat de Politico, că vizita nu are altă miză decât menținerea unui dialog considerat normal, în linia întâlnirilor avute și de alți secretari de stat americani în trecut.
Rubio a precizat că temele avute în vedere la Vatican includ:
Vizita are loc după un schimb acid de replici între președintele Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea. Trump l-a criticat pe Suveranul Pontif, susținând că este „slab” în materie de securitate și că se poziționează greșit în politica externă, afirmând totodată că discursul Papei ar pune în pericol viețile credincioșilor catolici.
În același timp, Rubio a spus că mesajul lui Trump a vizat importanța prevenirii dezvoltării armelor nucleare de către Iran.
Papa Leon al XIV-lea a criticat deschis războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a declarat că nu va intra în conflict cu administrația Trump.
Recomandate
Convorbirea Lavrov–Rubio indică menținerea unui canal de dialog SUA–Rusia , relevant pentru stabilitatea relațiilor bilaterale și pentru predictibilitatea deciziilor cu impact internațional, potrivit Antena 3 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , au avut marți seara o discuție telefonică, informație relatată de Tass, conform materialului. Tema convorbirii a vizat „situația actuală” din afacerile internaționale și relațiile SUA–Rusia. Ministerul rus de Externe a descris discuția drept „constructivă și profesională” și a precizat că cei doi au făcut schimb de evaluări privind agenda internațională, au discutat relațiile ruso-americane și „programul contactelor bilaterale”. „Conversația a fost «constructivă și profesională».” Ce se știe concret din comunicarea părții ruse Din informațiile prezentate, detaliile rămân la nivel general, fără elemente despre decizii sau angajamente. Totuși, mesajul oficial indică faptul că dialogul diplomatic la nivel înalt continuă. Elementele menționate explicit sunt: schimb de evaluări despre situația internațională; discuții despre relațiile Rusia–SUA; discuții despre calendarul contactelor bilaterale. Ce urmează Singura indicație privind pașii următori este referirea la „programul contactelor bilaterale”. Materialul nu oferă date despre o întâlnire viitoare sau despre teme punctuale care ar urma să fie negociate. [...]
Acuzațiile lui Peter Magyar ridică semne de întrebare privind disciplina bugetară a Ungariei , după ce liderul TISZA susține că, prin decizii luate „în ultimele zile de mandat”, Viktor Orbán ar fi împins deficitul public mult peste țintele anunțate, potrivit Antena 3 . Magyar, prezentat drept viitor premier la Budapesta, afirmă într-o postare pe Facebook că o hotărâre de guvern ar arăta intenția executivului condus de Orbán de a „epuiza complet fondurile statului”, prin accelerarea plăților deja angajate și prin asumarea de obligații noi. În același mesaj, el susține că „controlul asupra angajamentelor și achizițiilor de bunuri a fost practic eliminat”. Deficitul invocat: 6,8% din PIB, peste ținta oficială În postarea citată, Magyar afirmă că, „chiar și fără aceste noi cheltuieli”, deficitul bugetar al Ungariei din acest an ar ajunge la 6,8% din PIB. El compară acest nivel cu două repere menționate în mesaj: ținta oficială de deficit: 3,9% din PIB; prognoza guvernamentală revizuită ulterior: 5% din PIB. „Acest nivel depășește semnificativ ținta oficială de 3,9%, dar și prognoza guvernamentală revizuită ulterior la 5%”. Ce promite TISZA: audit pe cheltuieli și contracte, inclusiv la companiile de stat Magyar spune că un guvern TISZA ar urma să „restabilească imediat” o gestionare responsabilă a finanțelor publice și să oprească risipirea banilor contribuabililor. El anunță intenția de a analiza „de urgență” cheltuielile și contractele: în toate ministerele; în instituțiile bugetare; în companiile de stat, cu accent pe investiții și achiziții. Totodată, el face apel la conducerea ministerelor ca, până la formarea guvernului TISZA, să nu își asume obligații noi și să efectueze doar plățile necesare funcționării normale. Context politic: schimbare de putere după alegerile din 12 aprilie Potrivit articolului, Peter Magyar a câștigat alegerile legislative din Ungaria din 12 aprilie, în fața lui Viktor Orbán. În primul interviu acordat presei maghiare după înfrângere, Orbán a declarat că „o eră politică s-a încheiat” și că este necesară „o reînnoire completă” a forțelor de dreapta, asumându-și responsabilitatea pentru rezultatul alegerilor. Acuzațiile și cifrele privind deficitul provin din postarea lui Magyar citată de Antena 3; articolul nu include, în acest format, o reacție a lui Viktor Orbán sau o confirmare independentă a afirmațiilor despre hotărârea de guvern invocată. [...]
Atacul asupra navei CMA CGM în Strâmtoarea Hormuz readuce în prim-plan riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii , într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu a blocat deja sute de nave și a afectat o parte semnificativă a fluxurilor energetice globale, potrivit The Jerusalem Post . Grupul francez de transport maritim CMA CGM a transmis miercuri că una dintre navele sale, „San Antonio”, a fost ținta unui atac în timp ce tranzita Strâmtoarea Hormuz, incident soldat cu răniți în rândul echipajului și avarii la navă. Compania spune că atacul a avut loc marți. CMA CGM a precizat că membrii echipajului răniți au fost evacuați și primesc îngrijiri medicale, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre incident. De ce contează: o rută critică sub presiune Incidentul este descris ca „cea mai recentă perturbare” pe această rută maritimă, pe fondul conflictului regional. În material se arată că războiul a blocat sute de nave și a adus „aproximativ 20% din comerțul global cu petrol” aproape de un blocaj. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că va întrerupe pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz, invocând „progrese importante” către un acord cu Iranul. Context: CMA CGM și expunerea în Golf CMA CGM, a treia cea mai mare linie de transport de containere din lume, a indicat anterior că 14 dintre navele sale erau blocate în Golf la începutul războiului SUA–Israel cu Iranul. O navă, „CMA CGM Kribi”, a ieșit din Strâmtoarea Hormuz la începutul lunii aprilie, potrivit informațiilor citate. Compania anunțase și luna trecută un alt incident în strâmtoare, când una dintre navele sale ar fi fost vizată de focuri de avertisment, fără răniți. Potrivit datelor de navigație menționate, „San Antonio” (sub pavilion maltez) avea ca destinație Mundra, India. Evoluții de securitate în regiune În același material este menționat că Gardienii Revoluției (IRGC) ar fi vizat cu două drone tabăra Surdash, într-o zonă kurdă iraniană din regiunea Biban, conform Direcției de Securitate a Guvernului Regional Kurd. Nu au fost raportate victime. Locuitori din Bandar Abbas, Qeshm și Sirik au relatat că au auzit explozii în jurul orei 4:00 (ora locală), iar autoritățile provinciale au spus ulterior că zgomotele au fost provocate de interceptarea dronelor de către apărarea antiaeriană, potrivit Students News Network, adăugând că nu s-au înregistrat impact, pagube sau explozii. [...]
Iran condiționează orice înțelegere cu SUA de un „acord corect și cuprinzător”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz care ține sub presiune piața globală a petrolului , potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi , aflat la Beijing, în timp ce președintele american Donald Trump susține că s-au făcut „progrese mari” și a anunțat o pauză temporară a operațiunii americane de escortare a navelor comerciale prin strâmtoare. Araqchi a declarat, după o întâlnire cu șeful diplomației chineze Wang Yi, că Teheranul își va apăra „drepturile și interesele legitime” în negocierile cu Washingtonul pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu. El nu a comentat direct oferta lui Trump privind pauza în operațiunea de escortă, prezentată ca un stimulent pentru finalizarea unui acord. Strâmtoarea Hormuz rămâne aproape închisă, cu efect direct asupra petrolului Reuters notează că strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul conflictului, pe 28 februarie, după atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului. Blocajul afectează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și a alimentat o criză energetică globală. După mesajul lui Trump privind „pauza” operațiunii de escortare, cotațiile au scăzut: Brent: minus 1,2%, la 108,60 dolari/baril (aprox. 489 lei), după un declin de 4% în sesiunea anterioară; WTI (SUA): minus 1,2%, la 101,06 dolari/baril (aprox. 455 lei), după o scădere de 3,9% cu o zi înainte. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters privind natura progreselor și durata pauzei. Escaladare militară și un armistițiu fragil Potrivit aceleiași surse, SUA și oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au spus că Iranul nu poate fi lăsat să controleze traficul prin strâmtoare. Iranul ar fi „sigilat” efectiv zona prin amenințări cu mine, drone, rachete și ambarcațiuni rapide, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea porturilor iraniene și organizarea de tranzite escortate pentru nave comerciale. Armata americană a anunțat că a distrus mai multe ambarcațiuni iraniene mici, precum și rachete de croazieră și drone. În paralel, un armistițiu „fragil”, convenit în urmă cu patru săptămâni, se menține. Context: cost economic și negocieri fără rezultat Războiul a provocat mii de morți și s-a extins dincolo de Iran, către Liban și zona Golfului, afectând economia globală. Șefa Fondului Monetar Internațional a declarat că, chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de trei-patru luni pentru a gestiona consecințele, mai notează Reuters. Eforturile diplomatice nu au produs încă rezultate: oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, însă încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat. [...]
Iranul introduce un permis de tranzit pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare de reglementare care poate complica operarea rutelor maritime într-un punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit News . Noul mecanism, anunțat marți seara, este prezentat de presa de stat iraniană (citată de The New York Times) ca un sistem de supraveghere a traficului maritim în strâmtoare. În esență, navele care vor să traverseze ar urma să primească un e-mail de la o structură numită „ Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic ”, cu reglementările aplicabile, și să obțină un permis de tranzit înainte de trecere. Cum ar urma să funcționeze sistemul Din informațiile disponibile, pașii descriși de autoritățile iraniene sunt: transmiterea către nave a reglementărilor „în vigoare” prin e-mail; emiterea unui permis de tranzit înainte de traversarea Strâmtorii Ormuz. Postul public iranian Press TV a susținut că mecanismul este „deja operațional” în Strâmtoarea Ormuz. Ce rămâne neclar pentru operatori Detaliile care contează pentru companiile de transport și pentru asigurători nu sunt, deocamdată, explicate: modul concret de funcționare, regulile exacte de tranzit și felul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, notează News. O solicitare de informații suplimentare adresată noii autorități nu a primit răspuns. Separat, Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice a transmis un avertisment navelor care încearcă să traverseze strâmtoarea, susținând într-o postare pe rețelele sociale că singura rută sigură este un coridor desemnat de Iran și că vor fi luate măsuri împotriva navelor care se abat de la această rută. [...]
Escaladarea riscului de securitate în Strâmtoarea Ormuz pune presiune directă pe transportul maritim comercial, după ce Gardienii Revoluției din Iran au amenințat navele care nu respectă coridoarele impuse de Teheran, iar SUA au lansat o operațiune de protejare a navelor care ies din Golful Persic, potrivit G4Media . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un comunicat difuzat la televiziunea de stat, că „singurul pasaj sigur” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz este coridorul anunțat anterior de Iran. IRGC avertizează că orice deviere către alte rute este „periculoasă” și „va conduce la o ripostă fermă”. Coridoare „controlate” și o nouă hartă publicată de IRGC Gardienii Revoluției au publicat luni o nouă hartă cu zonele pe care susțin că le controlează în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit descrierii din material, harta indică: în estul strâmtorii, o linie între muntele Mubarak (Iran) și orașul Fujairah (Emiratele Arabe Unite); în vest, o zonă de control între insula iraniană Qeshm și orașul Umm al-Qaiwain (Emiratele Arabe Unite). Operațiunea americană „Project Freedom”, lansată la ordinul lui Trump Tot luni, la ordinul președintelui Donald Trump, marina militară americană a lansat operațiunea „Project Freedom ”, menită să protejeze în Strâmtoarea Ormuz navele comerciale blocate în Golful Persic, după ce Iranul a închis acest coridor, în contextul războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel. Trump a avertizat că orice interferență în această operațiune „va fi abordată prin forță”. Pentru „Project Freedom”, Statele Unite au mobilizat peste o sută de aeronave, distrugătoare, drone și circa 15.000 de militari. De ce contează pentru companii: risc operațional mai mare pe o rută critică Mesajul IRGC, dublat de operațiunea militară americană, indică o creștere a riscului operațional pentru navele comerciale care tranzitează zona: companiile de transport trebuie să țină cont de coridoarele impuse de Iran și de prezența militară americană, într-un context în care orice „deviație” este prezentată de Teheran ca motiv pentru o reacție. În material nu sunt menționate, însă, efecte concrete deja produse asupra traficului sau costurilor de transport. [...]
