Știri
Știri din categoria Externe
SUA mută accentul pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz după încheierea operațiunii „Epic Fury”, un semnal cu impact direct asupra riscului geopolitic dintr-un coridor esențial pentru transportul global de energie, potrivit Mediafax.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, la Casa Albă, că principala operațiune militară a SUA împotriva Iranului s-a încheiat, fără să afirme că tensiunile s-au terminat definitiv sau că nu pot fi reluate, conform informațiilor atribuite de Mediafax agenției AP.
Rubio a spus că „Operațiunea Epic Fury” – atacul lansat de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie – „este încheiată”, motivând că obiectivele misiunii au fost îndeplinite. În același timp, el a indicat că prioritatea Washingtonului este acum redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Rubio a legat perspectiva „căii păcii” de două condiții puse Iranului: acceptarea cerințelor președintelui Donald Trump privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În acest context, oficialul american a menționat o inițiativă a administrației Trump pentru ghidarea navelor comerciale prin strâmtoare, denumită „Proiect Libertate”.
„Nu aplaudăm apariția unei noi situații. Am prefera calea păcii.”
Rubio a adăugat că evoluțiile viitoare rămân incerte, iar „la ce ar putea duce acestea în viitor este doar speculație”.
Un element cu miză instituțională este că, potrivit relatării CNN citate în material, Casa Albă a notificat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, pe fondul atingerii unui prag de 60 de zile care ar necesita o autorizare formală din partea legislatorilor.
În paralel, Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardamente dacă negocierile eșuează sau dacă Iranul încalcă armistițiul existent, mai notează materialul.
Recomandate
Casa Albă își acordă până la 60 de zile pentru a evalua efectele economice ale sancțiunilor și tarifelor împotriva Rusiei, după ce aplicarea lor a fost suspendată vineri, potrivit news.ro . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că președintele Donald Trump va folosi acest interval pentru a analiza impactul asupra economiei globale și asupra economiei SUA înainte de o decizie finală. Suspendarea a fost făcută prin ordin executiv și vizează măsuri prevăzute de legea cunoscută drept „ Graham Act ”, adoptată luna trecută pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare săptămâna viitoare. Ce include pachetul de măsuri suspendat Conform informațiilor prezentate, pachetul prevede: tarife vamale pentru produse rusești; penalități pentru țările care cumpără petrol și gaze naturale din Rusia. Rubio a indicat că tocmai aceste prevederi, care ating și state importatoare de energie rusească, complică aplicarea legii, menționând India drept un partener important al Washingtonului care rămâne dependent în mare măsură de petrolul rusesc. Miza economică: energie și presiune politică internă Decizia vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie, într-un context în care administrația Trump este sub presiune din cauza prețurilor ridicate la energie. Publicația notează că aceste prețuri sunt alimentate de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării mondiale cu petrol. Trump a declarat sâmbătă, la Mar-a-Lago (Florida), că nu a luat încă o decizie definitivă. Reacții: Ucraina critică, iar în SUA apar disensiuni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat suspendarea, avertizând că aceasta l-ar încuraja pe Vladimir Putin și ar prelungi războiul. În SUA, senatoarea republicană Darline Graham, al cărei frate, Lindsey Graham, a susținut legislația, a spus că nu este de acord cu decizia președintelui american. „Personal, aş alege să menţin presiunea asupra Rusiei, pentru că nu am încredere în Putin şi nici în Rusia.” În paralel: acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină Separat, Rubio a apărat un acord între Washington și Moscova pentru creșterea livrărilor de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să furnizeze inițial SUA peste 300.000 de tone de motorină, cu alte transporturi în noiembrie și ulterior. „Acea motorină va fi vândută într-un fel sau altul. Singura diferenţă este cât de mult va primi Statele Unite”, a declarat Rubio. Rubio a mai spus că suspendarea sancțiunilor și acordul privind motorina reflectă dificultățile generate de suprapunerea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care apasă tot mai puternic pe piețele energetice mondiale. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Recunoașterea publică a lui Katie Zacharia că nu a promovat baroul ridică semne de întrebare despre verificarea credențialelor și credibilitatea comunicării oficiale la Casa Albă , în contextul în care președintele Donald Trump a descris-o anterior drept avocat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Zacharia, numită luni în echipa Casei Albe ca secretar de presă, a confirmat într-un interviu difuzat joi seara la Fox News, în emisiunea „Hannity”, că nu a promovat examenul de admitere în barou. Întrebată direct dacă nu a trecut examenul, ea a răspuns „Corect”, iar la întrebarea dacă a mai susținut examenul a doua oară a spus că nu. Ce spune despre pregătirea ei juridică Potrivit informațiilor invocate în material, Universitatea Pepperdine arată că Zacharia a obținut o diplomă în drept în 2011. În SUA, absolvirea unei facultăți de drept nu este suficientă pentru a profesa: este necesară admiterea în baroul unui stat, condiție fără de care nu se poate practica legal avocatura. Context: debutul în briefingurile de la Casa Albă Marți, la primul său briefing de presă, Zacharia a răspuns la întrebările a doar trei jurnaliști și a încheiat evenimentul în mai puțin de 15 minute. Prestația a fost criticată de unii comentatori media și analiști politici, însă Trump le-a spus jurnaliștilor că i s-a „părut că s-a descurcat foarte bine”. Întrebată despre acel briefing, Zacharia a declarat: „Am simțit că m-am ridicat la înălțimea provocării susținând această conferință de presă, Sean, având la dispoziție foarte puțin timp pentru pregătire.” [...]
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
Ridicarea de urgență a avioanelor NATO și închiderea temporară a aeroportului din Kaunas au arătat cât de rapid poate fi perturbată operarea civilă în regiunea baltică, după o alertă aeriană declanșată de un obiect zburător neidentificat, potrivit Antena 3 . Autoritățile din Lituania au cerut locuitorilor din zonele centrale și nordice ale țării să se adăpostească duminică dimineața, pentru aproximativ o oră, după emiterea unei alerte aeriene de nivel „roșu”. În zonă au fost trimise avioane de vânătoare din cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, iar aeroportul din Kaunas a fost închis, conform centrului național de gestionare a crizelor, citat de Reuters și preluat de Agerpres. În același interval, Letonia a emis o alertă aeriană de nivel „galben” în unele regiuni de la granița cu Lituania, invocând o „posibilă amenințare”, potrivit armatei letone. Ulterior, alerta a fost anulată. Context: incidente repetate în spațiul aerian al NATO Reuters notează că, în ultimele luni, drone ucrainene au pătruns în mod repetat în spațiul aerian al NATO în regiunea baltică. Kievul a susținut că aceste intrări au fost cauzate de devierea de la traiectorie pe fondul bruiajului de semnal atribuit părții ruse. În acest context, episoadele de tipul celui de duminică alimentează preocuparea că războiul Rusiei în Ucraina ar putea genera efecte dincolo de granițele NATO, inclusiv prin alerte care duc la măsuri operative imediate și la întreruperi punctuale ale infrastructurii civile, precum aeroporturile. [...]
