Știri
Știri din categoria Externe
SUA mută accentul pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz după încheierea operațiunii „Epic Fury”, un semnal cu impact direct asupra riscului geopolitic dintr-un coridor esențial pentru transportul global de energie, potrivit Mediafax.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, la Casa Albă, că principala operațiune militară a SUA împotriva Iranului s-a încheiat, fără să afirme că tensiunile s-au terminat definitiv sau că nu pot fi reluate, conform informațiilor atribuite de Mediafax agenției AP.
Rubio a spus că „Operațiunea Epic Fury” – atacul lansat de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie – „este încheiată”, motivând că obiectivele misiunii au fost îndeplinite. În același timp, el a indicat că prioritatea Washingtonului este acum redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Rubio a legat perspectiva „căii păcii” de două condiții puse Iranului: acceptarea cerințelor președintelui Donald Trump privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În acest context, oficialul american a menționat o inițiativă a administrației Trump pentru ghidarea navelor comerciale prin strâmtoare, denumită „Proiect Libertate”.
„Nu aplaudăm apariția unei noi situații. Am prefera calea păcii.”
Rubio a adăugat că evoluțiile viitoare rămân incerte, iar „la ce ar putea duce acestea în viitor este doar speculație”.
Un element cu miză instituțională este că, potrivit relatării CNN citate în material, Casa Albă a notificat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, pe fondul atingerii unui prag de 60 de zile care ar necesita o autorizare formală din partea legislatorilor.
În paralel, Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardamente dacă negocierile eșuează sau dacă Iranul încalcă armistițiul existent, mai notează materialul.
Recomandate
Escaladarea riscului de securitate în Strâmtoarea Ormuz pune presiune directă pe transportul maritim comercial, după ce Gardienii Revoluției din Iran au amenințat navele care nu respectă coridoarele impuse de Teheran, iar SUA au lansat o operațiune de protejare a navelor care ies din Golful Persic, potrivit G4Media . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un comunicat difuzat la televiziunea de stat, că „singurul pasaj sigur” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz este coridorul anunțat anterior de Iran. IRGC avertizează că orice deviere către alte rute este „periculoasă” și „va conduce la o ripostă fermă”. Coridoare „controlate” și o nouă hartă publicată de IRGC Gardienii Revoluției au publicat luni o nouă hartă cu zonele pe care susțin că le controlează în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit descrierii din material, harta indică: în estul strâmtorii, o linie între muntele Mubarak (Iran) și orașul Fujairah (Emiratele Arabe Unite); în vest, o zonă de control între insula iraniană Qeshm și orașul Umm al-Qaiwain (Emiratele Arabe Unite). Operațiunea americană „Project Freedom”, lansată la ordinul lui Trump Tot luni, la ordinul președintelui Donald Trump, marina militară americană a lansat operațiunea „Project Freedom ”, menită să protejeze în Strâmtoarea Ormuz navele comerciale blocate în Golful Persic, după ce Iranul a închis acest coridor, în contextul războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel. Trump a avertizat că orice interferență în această operațiune „va fi abordată prin forță”. Pentru „Project Freedom”, Statele Unite au mobilizat peste o sută de aeronave, distrugătoare, drone și circa 15.000 de militari. De ce contează pentru companii: risc operațional mai mare pe o rută critică Mesajul IRGC, dublat de operațiunea militară americană, indică o creștere a riscului operațional pentru navele comerciale care tranzitează zona: companiile de transport trebuie să țină cont de coridoarele impuse de Iran și de prezența militară americană, într-un context în care orice „deviație” este prezentată de Teheran ca motiv pentru o reacție. În material nu sunt menționate, însă, efecte concrete deja produse asupra traficului sau costurilor de transport. [...]
Administrația Trump suspendă temporar escortarea navelor prin strâmtoarea Ormuz , o decizie cu impact direct asupra riscului operațional dintr-un coridor-cheie pentru transportul de energie, în timp ce Washingtonul spune că a făcut „mari progrese” spre un acord cu Iranul, potrivit Agerpres . Donald Trump a anunțat că „Proiectul Libertate” va fi „suspendat pentru o scurtă perioadă” pentru a vedea dacă un acord „complet și definitiv” cu liderii iranieni poate fi finalizat și semnat. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social. Ce se oprește și ce rămâne în vigoare Suspendarea vizează operațiunea de escortare a navelor prin strâmtoarea Ormuz, lansată cu o zi înainte și concepută pentru a permite trecerea „sutelor de nave blocate” în Golf. În același timp, Trump a precizat că blocada americană a porturilor iraniene rămâne în vigoare , măsură care a intrat în vigoare la 13 aprilie. Președintele SUA a mai spus că pauza a fost decisă „la cererea Pakistanului și a altor țări”, fără a oferi detalii suplimentare. Context: semnal de detensionare, dar fără retragere a presiunii În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „faza ofensivă” a conflictului cu Iranul s-a încheiat, potrivit informațiilor transmise în material. Din perspectiva transportului maritim, suspendarea escortării poate fi interpretată ca un semnal politic de detensionare în negocieri, însă menținerea blocadei asupra porturilor iraniene indică faptul că presiunea asupra Teheranului nu este retrasă. Ce urmează depinde de finalizarea și semnarea acordului invocat de Trump; sursa nu oferă un calendar. [...]
China își securizează interesele energetice și comerciale indiferent de deznodământul războiului din Iran , mizând simultan pe dezescaladare diplomatică și pe menținerea unor canale de sprijin economic care pot ajuta Teheranul, potrivit Antena 3 . Beijingul ar fi contribuit la obținerea unui armistițiu „fragil” la începutul lunii aprilie, după o ofensivă diplomatică în care șeful diplomației chineze, Wang Yi , a avut 26 de convorbiri telefonice cu părți implicate și actori regionali. În paralel, companii chineze ar fi continuat livrări către Iran de materiale „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară), iar serviciile americane de informații ar fi indicat inclusiv o tentativă de a trimite rachete portabile antiaeriene. Miza economică: energie, rute maritime și volatilitate în piețe Din perspectiva Chinei, conflictul are o componentă economică directă, legată de energie și transport maritim. La începutul războiului, armata iraniană ar fi „închis efectiv” Strâmtoarea Ormuz pentru majoritatea navelor, permițând trecerea doar a celor care transportau petrol iranian, inclusiv către China. Chiar și așa, economia chineză ar fi fost lovită de creșterea prețurilor globale la energie, iar Beijingul resimte și efectele blocadei navale americane, care ar împiedica unele nave să plece din porturile iraniene. În același timp, China ar avea de câștigat și dintr-un război prelungit, în măsura în care SUA își consumă muniția și își golesc stocurile, iar atenția administrației americane este deturnată de la Asia, notează materialul citat de Antena 3 (The New York Times). Summitul Trump–Xi: comerțul riscă să fie împins în plan secund Summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping este programat să înceapă pe 14 mai, la Beijing, pentru două zile. Întâlnirea fusese gândită inițial în jurul tarifelor și comerțului, însă războiul din Iran „riscă acum să-l domine complet”. În acest context, Trump ar fi reacționat „cu o nonșalanță surprinzătoare” la informațiile privind livrări chineze către Iran, tocmai pentru a nu periclita reuniunea. În articol sunt redate și declarații ale lui Trump pentru CNBC, din 21 aprilie, după ce infanteriștii marini ar fi găsit pe o navă sub pavilion iranian materiale despre care președintele SUA a spus că „nu erau foarte drăguțe” și că ar fi putut fi „un cadou din partea Chinei”. „Am fost puțin surprins, pentru că am o relație foarte bună și credeam că am o înțelegere cu președintele Xi. Dar n-are nimic. Așa e în război, nu?” „Dublă utilizare” și presiune calibrată: cum își acoperă China flancurile Potrivit articolului, Beijingul nu ar fi adoptat o poziție fermă, urmărind obiective multiple și acționând prudent. Pe de o parte, China ar împinge Iranul spre negocieri cu SUA; pe de altă parte, ar permite discret sprijin comercial care ar putea ajuta armata iraniană dacă SUA revin la un război pe scară largă. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Pengyu, a criticat blocada navală americană, numind-o „o mișcare periculoasă și iresponsabilă”, și a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor. În privința livrărilor, el a afirmat că China gestionează exporturile militare „cu prudență și responsabilitate” și controlează strict exportul de articole cu dublă utilizare. Ce urmează: rol diplomatic mai mare, dar cu limite În Iran, oficiali din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar discuta despre extinderea legăturilor cu China după război, inclusiv pentru a obține un tip de sprijin militar comparabil cu cel oferit de Beijing Pakistanului, potrivit lui Ali Vaez (International Crisis Group), citat în articol. În regiune, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar încerca să determine China să joace un rol diplomatic mai mare, iar Pakistanul s-ar baza, la rândul său, pe Beijing pentru impulsionarea negocierilor. Totuși, unii analiști citați avertizează că apetitul Chinei pentru a prelua „provocările de securitate” ale Orientului Mijlociu ar putea fi limitat, Beijingul urmărind în primul rând acces sigur la resurse energetice și piețe stabile pentru exporturi. [...]
Iran condiționează orice înțelegere cu SUA de un „acord corect și cuprinzător”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz care ține sub presiune piața globală a petrolului , potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi , aflat la Beijing, în timp ce președintele american Donald Trump susține că s-au făcut „progrese mari” și a anunțat o pauză temporară a operațiunii americane de escortare a navelor comerciale prin strâmtoare. Araqchi a declarat, după o întâlnire cu șeful diplomației chineze Wang Yi, că Teheranul își va apăra „drepturile și interesele legitime” în negocierile cu Washingtonul pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu. El nu a comentat direct oferta lui Trump privind pauza în operațiunea de escortă, prezentată ca un stimulent pentru finalizarea unui acord. Strâmtoarea Hormuz rămâne aproape închisă, cu efect direct asupra petrolului Reuters notează că strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul conflictului, pe 28 februarie, după atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului. Blocajul afectează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și a alimentat o criză energetică globală. După mesajul lui Trump privind „pauza” operațiunii de escortare, cotațiile au scăzut: Brent: minus 1,2%, la 108,60 dolari/baril (aprox. 489 lei), după un declin de 4% în sesiunea anterioară; WTI (SUA): minus 1,2%, la 101,06 dolari/baril (aprox. 455 lei), după o scădere de 3,9% cu o zi înainte. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters privind natura progreselor și durata pauzei. Escaladare militară și un armistițiu fragil Potrivit aceleiași surse, SUA și oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au spus că Iranul nu poate fi lăsat să controleze traficul prin strâmtoare. Iranul ar fi „sigilat” efectiv zona prin amenințări cu mine, drone, rachete și ambarcațiuni rapide, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea porturilor iraniene și organizarea de tranzite escortate pentru nave comerciale. Armata americană a anunțat că a distrus mai multe ambarcațiuni iraniene mici, precum și rachete de croazieră și drone. În paralel, un armistițiu „fragil”, convenit în urmă cu patru săptămâni, se menține. Context: cost economic și negocieri fără rezultat Războiul a provocat mii de morți și s-a extins dincolo de Iran, către Liban și zona Golfului, afectând economia globală. Șefa Fondului Monetar Internațional a declarat că, chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de trei-patru luni pentru a gestiona consecințele, mai notează Reuters. Eforturile diplomatice nu au produs încă rezultate: oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, însă încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat. [...]
Iranul introduce un permis de tranzit pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare de reglementare care poate complica operarea rutelor maritime într-un punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit News . Noul mecanism, anunțat marți seara, este prezentat de presa de stat iraniană (citată de The New York Times) ca un sistem de supraveghere a traficului maritim în strâmtoare. În esență, navele care vor să traverseze ar urma să primească un e-mail de la o structură numită „ Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic ”, cu reglementările aplicabile, și să obțină un permis de tranzit înainte de trecere. Cum ar urma să funcționeze sistemul Din informațiile disponibile, pașii descriși de autoritățile iraniene sunt: transmiterea către nave a reglementărilor „în vigoare” prin e-mail; emiterea unui permis de tranzit înainte de traversarea Strâmtorii Ormuz. Postul public iranian Press TV a susținut că mecanismul este „deja operațional” în Strâmtoarea Ormuz. Ce rămâne neclar pentru operatori Detaliile care contează pentru companiile de transport și pentru asigurători nu sunt, deocamdată, explicate: modul concret de funcționare, regulile exacte de tranzit și felul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, notează News. O solicitare de informații suplimentare adresată noii autorități nu a primit răspuns. Separat, Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice a transmis un avertisment navelor care încearcă să traverseze strâmtoarea, susținând într-o postare pe rețelele sociale că singura rută sigură este un coridor desemnat de Iran și că vor fi luate măsuri împotriva navelor care se abat de la această rută. [...]
Donald Trump a reluat la Casa Albă mesajul de minimizare a conflictului cu Iranul , numindu-l o „mică încăierare”, într-o încercare de a-i reduce percepția publică într-un context în care războiul este descris ca nepopular în rândul americanilor, potrivit Agerpres , care citează AFP. În timpul unui eveniment dedicat exercițiilor fizice în școli, organizat la Casa Albă, președintele SUA a afirmat: „Suntem într-o mică încăierare militară. O numesc «încăierare» pentru că Iranul nu are nicio șansă.” Mesaj dublu: „război” în declarații, „încăierare” în vocabular În material se arată că Trump se laudă frecvent cu ceea ce consideră a fi succesele Operațiunii „Epic Fury” împotriva Iranului, susținând inclusiv că marina iraniană ar fi fost „anihilată”. În același timp, el a vorbit în mai multe rânduri despre un „război”. Totuși, președintele american folosește și un vocabular care tinde să diminueze amploarea conflictului, iar Agerpres notează că această abordare vine pe fondul caracterului nepopular al războiului în rândul americanilor. Formulări repetate de reducere a intensității conflictului Potrivit informațiilor din articol, Trump a recurs și recent la etichete similare pentru a descrie războiul: luni l-a numit un „mini-război”; a descris conflictul drept o „mică excursie”. [...]
