Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile lui Peter Magyar ridică semne de întrebare privind disciplina bugetară a Ungariei, după ce liderul TISZA susține că, prin decizii luate „în ultimele zile de mandat”, Viktor Orbán ar fi împins deficitul public mult peste țintele anunțate, potrivit Antena 3.
Magyar, prezentat drept viitor premier la Budapesta, afirmă într-o postare pe Facebook că o hotărâre de guvern ar arăta intenția executivului condus de Orbán de a „epuiza complet fondurile statului”, prin accelerarea plăților deja angajate și prin asumarea de obligații noi. În același mesaj, el susține că „controlul asupra angajamentelor și achizițiilor de bunuri a fost practic eliminat”.
În postarea citată, Magyar afirmă că, „chiar și fără aceste noi cheltuieli”, deficitul bugetar al Ungariei din acest an ar ajunge la 6,8% din PIB. El compară acest nivel cu două repere menționate în mesaj:
„Acest nivel depășește semnificativ ținta oficială de 3,9%, dar și prognoza guvernamentală revizuită ulterior la 5%”.
Magyar spune că un guvern TISZA ar urma să „restabilească imediat” o gestionare responsabilă a finanțelor publice și să oprească risipirea banilor contribuabililor. El anunță intenția de a analiza „de urgență” cheltuielile și contractele:
Totodată, el face apel la conducerea ministerelor ca, până la formarea guvernului TISZA, să nu își asume obligații noi și să efectueze doar plățile necesare funcționării normale.
Potrivit articolului, Peter Magyar a câștigat alegerile legislative din Ungaria din 12 aprilie, în fața lui Viktor Orbán. În primul interviu acordat presei maghiare după înfrângere, Orbán a declarat că „o eră politică s-a încheiat” și că este necesară „o reînnoire completă” a forțelor de dreapta, asumându-și responsabilitatea pentru rezultatul alegerilor.
Acuzațiile și cifrele privind deficitul provin din postarea lui Magyar citată de Antena 3; articolul nu include, în acest format, o reacție a lui Viktor Orbán sau o confirmare independentă a afirmațiilor despre hotărârea de guvern invocată.
Recomandate

Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews , Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial. În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu. Atacuri și alerte și pe teritoriul Rusiei În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî , la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete. De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate. Ce prevede armistițiul propus de Kremlin Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin. Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat. [...]

SUA mută accentul pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz după încheierea operațiunii „Epic Fury” , un semnal cu impact direct asupra riscului geopolitic dintr-un coridor esențial pentru transportul global de energie, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, la Casa Albă, că principala operațiune militară a SUA împotriva Iranului s-a încheiat, fără să afirme că tensiunile s-au terminat definitiv sau că nu pot fi reluate, conform informațiilor atribuite de Mediafax agenției AP. Rubio a spus că „Operațiunea Epic Fury” – atacul lansat de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie – „este încheiată”, motivând că obiectivele misiunii au fost îndeplinite. În același timp, el a indicat că prioritatea Washingtonului este acum redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ce cere Washingtonul și ce urmează operațional Rubio a legat perspectiva „căii păcii” de două condiții puse Iranului: acceptarea cerințelor președintelui Donald Trump privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În acest context, oficialul american a menționat o inițiativă a administrației Trump pentru ghidarea navelor comerciale prin strâmtoare, denumită „Proiect Libertate”. „Nu aplaudăm apariția unei noi situații. Am prefera calea păcii.” Rubio a adăugat că evoluțiile viitoare rămân incerte, iar „la ce ar putea duce acestea în viitor este doar speculație”. Dimensiunea de reglementare: notificarea Congresul ui și pragul de 60 de zile Un element cu miză instituțională este că, potrivit relatării CNN citate în material, Casa Albă a notificat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, pe fondul atingerii unui prag de 60 de zile care ar necesita o autorizare formală din partea legislatorilor. În paralel, Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardamente dacă negocierile eșuează sau dacă Iranul încalcă armistițiul existent, mai notează materialul. [...]

Suedia își separă spionajul extern de structurile militare și lansează un nou serviciu din 2027 , într-o mișcare care urmărește să alinieze mai bine arhitectura națională de informații la cerințele NATO , pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Guvernul suedez a anunțat că merge mai departe cu planul de a înființa o nouă agenție de spionaj orientată spre „amenințările externe”, ca parte a unei politici mai ample determinate de războiul Rusiei în Ucraina, relatează Euronews. Noua structură se va numi Serviciul de informații externe al Suediei (UND) și ar urma să înceapă activitatea în ianuarie 2027, conform declarațiilor făcute de ministrul de externe Maria Malmer Stenergard. Ministrul a argumentat că, în contextul conflictului din Ucraina, „avantajul informațional” și capacitatea de adaptare rapidă a sistemelor tehnice devin la fel de importante ca armamentul avansat, adăugând că noul serviciu va fi comparabil cu MI6 din Regatul Unit. Ce se schimbă în arhitectura de securitate a Suediei Suedia are deja: Serviciul de Informații și Securitate Militară (MUST), responsabil de amenințările externe; Serviciul suedez de securitate (SAPO), cu rol civil, axat pe amenințările interne. Potrivit ministrului de externe, UND va prelua o parte dintre atribuțiile MUST și va coopera strâns cu Forțele Armate ale Suediei, SAPO și Institutul Național de Radio al Apărării (FRA), instituția responsabilă de informațiile din semnale (interceptări și analiză de comunicații). Miza: alinierea la NATO și „noi așteptări” pentru un aliat recent În 2022, Suedia a cerut aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, renunțând la două secole de nealiniere militară. Țara a devenit membră a Alianței în 2024, iar Stenergard a spus că acest statut aduce „noi așteptări”. „Pe măsură ce ne dezvoltăm structura de informații, vom fi mai bine aliniați la structurile existente în cadrul NATO și între aliații noștri.” Noua agenție va avea ca sarcină identificarea „amenințărilor externe la adresa Suediei”, iar activitatea sa va include colectarea, prelucrarea și analiza informațiilor. Ce urmează pe partea de reglementare Guvernul trimite un proiect de lege către Consiliul Legislativ, organism care examinează proiectele de acte normative, și intenționează să îl transmită Parlamentului în luna iunie. Dacă procesul legislativ decurge conform planului prezentat, UND ar urma să devină operațional în ianuarie 2027. [...]

China își securizează interesele energetice și comerciale indiferent de deznodământul războiului din Iran , mizând simultan pe dezescaladare diplomatică și pe menținerea unor canale de sprijin economic care pot ajuta Teheranul, potrivit Antena 3 . Beijingul ar fi contribuit la obținerea unui armistițiu „fragil” la începutul lunii aprilie, după o ofensivă diplomatică în care șeful diplomației chineze, Wang Yi , a avut 26 de convorbiri telefonice cu părți implicate și actori regionali. În paralel, companii chineze ar fi continuat livrări către Iran de materiale „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară), iar serviciile americane de informații ar fi indicat inclusiv o tentativă de a trimite rachete portabile antiaeriene. Miza economică: energie, rute maritime și volatilitate în piețe Din perspectiva Chinei, conflictul are o componentă economică directă, legată de energie și transport maritim. La începutul războiului, armata iraniană ar fi „închis efectiv” Strâmtoarea Ormuz pentru majoritatea navelor, permițând trecerea doar a celor care transportau petrol iranian, inclusiv către China. Chiar și așa, economia chineză ar fi fost lovită de creșterea prețurilor globale la energie, iar Beijingul resimte și efectele blocadei navale americane, care ar împiedica unele nave să plece din porturile iraniene. În același timp, China ar avea de câștigat și dintr-un război prelungit, în măsura în care SUA își consumă muniția și își golesc stocurile, iar atenția administrației americane este deturnată de la Asia, notează materialul citat de Antena 3 (The New York Times). Summitul Trump–Xi: comerțul riscă să fie împins în plan secund Summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping este programat să înceapă pe 14 mai, la Beijing, pentru două zile. Întâlnirea fusese gândită inițial în jurul tarifelor și comerțului, însă războiul din Iran „riscă acum să-l domine complet”. În acest context, Trump ar fi reacționat „cu o nonșalanță surprinzătoare” la informațiile privind livrări chineze către Iran, tocmai pentru a nu periclita reuniunea. În articol sunt redate și declarații ale lui Trump pentru CNBC, din 21 aprilie, după ce infanteriștii marini ar fi găsit pe o navă sub pavilion iranian materiale despre care președintele SUA a spus că „nu erau foarte drăguțe” și că ar fi putut fi „un cadou din partea Chinei”. „Am fost puțin surprins, pentru că am o relație foarte bună și credeam că am o înțelegere cu președintele Xi. Dar n-are nimic. Așa e în război, nu?” „Dublă utilizare” și presiune calibrată: cum își acoperă China flancurile Potrivit articolului, Beijingul nu ar fi adoptat o poziție fermă, urmărind obiective multiple și acționând prudent. Pe de o parte, China ar împinge Iranul spre negocieri cu SUA; pe de altă parte, ar permite discret sprijin comercial care ar putea ajuta armata iraniană dacă SUA revin la un război pe scară largă. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Pengyu, a criticat blocada navală americană, numind-o „o mișcare periculoasă și iresponsabilă”, și a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor. În privința livrărilor, el a afirmat că China gestionează exporturile militare „cu prudență și responsabilitate” și controlează strict exportul de articole cu dublă utilizare. Ce urmează: rol diplomatic mai mare, dar cu limite În Iran, oficiali din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar discuta despre extinderea legăturilor cu China după război, inclusiv pentru a obține un tip de sprijin militar comparabil cu cel oferit de Beijing Pakistanului, potrivit lui Ali Vaez (International Crisis Group), citat în articol. În regiune, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar încerca să determine China să joace un rol diplomatic mai mare, iar Pakistanul s-ar baza, la rândul său, pe Beijing pentru impulsionarea negocierilor. Totuși, unii analiști citați avertizează că apetitul Chinei pentru a prelua „provocările de securitate” ale Orientului Mijlociu ar putea fi limitat, Beijingul urmărind în primul rând acces sigur la resurse energetice și piețe stabile pentru exporturi. [...]

Marco Rubio spune că vizita la Vatican este una de rutină, nu un demers de detensionare , într-un moment în care relația dintre administrația Trump și Papa Leon al XIV-lea a fost marcată de un schimb public de replici, potrivit Mediafax . Secretarul de stat al SUA va merge în Italia în perioada 6-8 mai și urmează să se întâlnească atât cu premierul Giorgia Meloni , cât și cu Papa Leon al XIV-lea. Întâlnirea cu Suveranul Pontif este programată joi, 7 mai, la ora 11:30. În context, presa italiană a descris deplasarea drept o încercare de a reduce tensiunile bilaterale, însă Rubio a respins această interpretare. El a afirmat, citat de Politico, că vizita nu are altă miză decât menținerea unui dialog considerat normal, în linia întâlnirilor avute și de alți secretari de stat americani în trecut. Ce intră pe agenda discuțiilor Rubio a precizat că temele avute în vedere la Vatican includ: ajutorul umanitar distribuit în Cuba; provocările cu care se confruntă comunitățile creștine din Africa. Contextul politic: disputa Trump–Papa Leon Vizita are loc după un schimb acid de replici între președintele Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea. Trump l-a criticat pe Suveranul Pontif, susținând că este „slab” în materie de securitate și că se poziționează greșit în politica externă, afirmând totodată că discursul Papei ar pune în pericol viețile credincioșilor catolici. În același timp, Rubio a spus că mesajul lui Trump a vizat importanța prevenirii dezvoltării armelor nucleare de către Iran. Papa Leon al XIV-lea a criticat deschis războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a declarat că nu va intra în conflict cu administrația Trump. [...]

Atacul asupra navei CMA CGM în Strâmtoarea Hormuz readuce în prim-plan riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii , într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu a blocat deja sute de nave și a afectat o parte semnificativă a fluxurilor energetice globale, potrivit The Jerusalem Post . Grupul francez de transport maritim CMA CGM a transmis miercuri că una dintre navele sale, „San Antonio”, a fost ținta unui atac în timp ce tranzita Strâmtoarea Hormuz, incident soldat cu răniți în rândul echipajului și avarii la navă. Compania spune că atacul a avut loc marți. CMA CGM a precizat că membrii echipajului răniți au fost evacuați și primesc îngrijiri medicale, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre incident. De ce contează: o rută critică sub presiune Incidentul este descris ca „cea mai recentă perturbare” pe această rută maritimă, pe fondul conflictului regional. În material se arată că războiul a blocat sute de nave și a adus „aproximativ 20% din comerțul global cu petrol” aproape de un blocaj. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că va întrerupe pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz, invocând „progrese importante” către un acord cu Iranul. Context: CMA CGM și expunerea în Golf CMA CGM, a treia cea mai mare linie de transport de containere din lume, a indicat anterior că 14 dintre navele sale erau blocate în Golf la începutul războiului SUA–Israel cu Iranul. O navă, „CMA CGM Kribi”, a ieșit din Strâmtoarea Hormuz la începutul lunii aprilie, potrivit informațiilor citate. Compania anunțase și luna trecută un alt incident în strâmtoare, când una dintre navele sale ar fi fost vizată de focuri de avertisment, fără răniți. Potrivit datelor de navigație menționate, „San Antonio” (sub pavilion maltez) avea ca destinație Mundra, India. Evoluții de securitate în regiune În același material este menționat că Gardienii Revoluției (IRGC) ar fi vizat cu două drone tabăra Surdash, într-o zonă kurdă iraniană din regiunea Biban, conform Direcției de Securitate a Guvernului Regional Kurd. Nu au fost raportate victime. Locuitori din Bandar Abbas, Qeshm și Sirik au relatat că au auzit explozii în jurul orei 4:00 (ora locală), iar autoritățile provinciale au spus ulterior că zgomotele au fost provocate de interceptarea dronelor de către apărarea antiaeriană, potrivit Students News Network, adăugând că nu s-au înregistrat impact, pagube sau explozii. [...]