Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea de Apel București a obligat AEP să-i ramburseze lui Nicușor Dan 930.000 de lei, după ce a anulat decizia prin care Autoritatea Electorală Permanentă refuzase decontarea unei părți din cheltuielile din campania prezidențială, potrivit Digi24.
Hotărârea instanței vizează direct mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale și limitele în care AEP poate invalida sume solicitate la decontare. În acest caz, instanța a admis cererea lui Nicușor Dan și a stabilit că AEP trebuie să returneze banii contestați.
Decizia Curții de Apel București obligă AEP să ramburseze suma de 930.000 de lei, reprezentând cheltuieli electorale efectuate în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut.
Din informațiile prezentate, instanța a anulat decizia AEP de nerambursare și a dispus returnarea sumei către reclamant.
Cazul este relevant pentru modul în care sunt validate și decontate cheltuielile electorale, întrucât arată că deciziile AEP privind invalidarea unor sume pot fi întoarse în contencios administrativ, cu efect financiar direct asupra instituției (plata rambursării).
În materialul citat, se arată că AEP refuzase rambursarea sumei contestate, iar Nicușor Dan a deschis proces pentru recuperarea banilor.
În forma prezentată, hotărârea nu este descrisă ca fiind definitivă în textul Digi24; informația privind posibilitatea de contestare apare în relatări similare din alte surse, însă nu este detaliată aici. Prin urmare, rămâne neclar din acest material dacă AEP va ataca decizia și în ce termen.
Recomandate
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan , intră într-o etapă decisivă , după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București , instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul . Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan. Ce reclamă dezvoltatorul și ce a făcut Nicușor Dan Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV . În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești. De ce contează: riscul financiar și precedentul pentru litigii urbanistice Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro , la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate. Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat: „Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.” Ce urmează în instanță În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct. [...]
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
Apple nu a reușit să restrângă procesul colectiv din Marea Britanie privind iCloud, iar miza poate ajunge la 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) , după ce instanța specializată în concurență a acceptat că pot cere despăgubiri inclusiv utilizatorii care nu au plătit abonament, potrivit AppleInsider . Acțiunea a fost inițiată de organizația de protecție a consumatorilor Which ?, care acuză Apple că ar fi încălcat legislația britanică a concurenței și și-ar fi abuzat poziția dominantă prin limitarea posibilității ca iOS și iPadOS să folosească furnizori alternativi de cloud cu același nivel de integrare, împingând utilizatorii către iCloud și către prețuri considerate „umflate”. Decizia care extinde aria despăgubirilor Apple a încercat să limiteze procesul doar la utilizatorii din Regatul Unit care au plătit efectiv pentru stocare iCloud. Demersul a eșuat, iar cazul merge mai departe către judecată. Competition Appeal Tribunal (CAT) a decis, cu vot 2 la 1, că este aplicabilă teoria „Forgone Consumer Surplus” (FCS) — un concept juridic prin care se pot cere despăgubiri și pentru consumatori care ar fi cumpărat un serviciu la un preț „corect”, dar ar fi renunțat din cauza unui preț considerat necompetitiv și a lipsei unei alternative adecvate. Consecința practică: procesul ar putea acoperi atât utilizatori plătitori, cât și neplătitori de iCloud, dacă au folosit serviciul în perioada vizată. Cine ar putea primi bani și în ce condiții Which? susține că „aproximativ 40 de milioane” de utilizatori iCloud din Marea Britanie ar putea fi eligibili pentru compensații, dacă acțiunea are succes. Publicația notează că ar fi vorba de utilizatori care au folosit iCloud „la sau după 8 noiembrie 2018”. Într-o postare pe rețele sociale citată de AppleInsider, Which? afirmă că utilizatorii ar putea primi echivalentul a 95 de dolari (aprox. 437 lei) fiecare, în scenariul în care câștigă procesul. De ce contează: precedent pentru procese bazate pe „achiziții ipotetice” Dincolo de suma totală, cazul este urmărit pentru potențialul de precedent: unul dintre membrii tribunalului a avertizat că o astfel de abordare ar putea deschide calea către „o multitudine” de litigii similare, construite pe ideea unor cumpărări ipotetice (clienți care „ar fi cumpărat” la un alt preț). Apple a respins acuzațiile încă din 2024 și a transmis atunci că va contesta în instanță orice susținere că practicile iCloud ar fi anticoncurențiale. O decizie finală nu este iminentă: potrivit sursei, ar putea trece luni până la un verdict. [...]
Samsung este acuzată că a folosit fără acord imaginea cântăreței Dua Lipa pe ambalajul unor televizoare, riscând un litigiu de 15 milioane de dolari (aprox. 68 mil. lei), potrivit IT Home — un caz cu potențial impact financiar și de conformitate pentru practicile de marketing ale companiei. Dua Lipa, artistă britanică, a dat în judecată Samsung după ce ar fi constatat că fotografia ei a fost utilizată pentru promovarea televizoarelor, fără autorizare. Documentele depuse la dosar indică faptul că imaginea ar fi apărut pe cutia modelului de televizor U7900F, existând dovezi foto în acest sens. Ce reclamă Dua Lipa și de ce contează Conform informațiilor din dosar, fotografia ar fi fost realizată la festivalul Austin City Limits Music Festival , iar Samsung nu ar fi solicitat drepturile de utilizare. Artista susține că nu și-a dat acordul și nu a semnat niciun contract de marketing sau de asociere de imagine (endorsement). Un element central al plângerii este riscul de confuzie pentru consumatori: prezența imaginii pe ambalaj ar putea crea impresia că produsul este promovat sau recomandat oficial de Dua Lipa. Capetele de acuzare și suma cerută Dua Lipa își bazează acțiunea pe trei acuzații, potrivit sursei: încălcarea drepturilor de autor; atingere adusă reputației (drepturi de imagine/onoare); publicitate înșelătoare. Despăgubirile solicitate sunt de 15 milioane de dolari (aprox. 68 mil. lei). Ce urmează Artista ar fi cerut anterior companiei să oprească utilizarea fotografiei, însă, potrivit relatării, problema nu ar fi fost gestionată „corespunzător”. Până la momentul publicării informației, Samsung nu avea o reacție publică. [...]
Administrația Trump se apropie de o înțelegere de 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) cu TikTok pentru a închide un proces privind presupuse încălcări ale confidențialității copiilor, iar discuțiile includ o destinație neobișnuită a banilor: proiecte de „înfrumusețare” în Washington, potrivit South China Morning Post . Înțelegerea, relatată de ABC News pe baza unor surse „familiarizate cu subiectul”, ar soluționa un litigiu deschis de Departamentul de Justiție al SUA în 2024 împotriva TikTok și a companiei-mamă ByteDance. Casa Albă a refuzat să comenteze și a direcționat întrebările către Departamentul de Justiție, care nu a oferit imediat un răspuns, iar TikTok nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Miza: un acord de închidere a procesului și întrebarea „unde merg banii” Potrivit surselor citate de ABC News, suma din înțelegere ar urma să fie folosită pentru proiectele de „beautification” ale președintelui Donald Trump în Washington. Publicația notează că Trump a cerut Congresului 10 miliarde de dolari pentru o gamă largă de proiecte în zona Districtului Columbia. ABC News mai scrie că oficiali de la Casa Albă au discutat timp de săptămâni dacă există bază legală pentru a folosi banii, inclusiv pentru o propunere de arc de triumf de 76 de metri, în apropiere de Cimitirul Național Arlington. În mod obișnuit, astfel de înțelegeri sunt folosite pentru a sprijini victimele, amintește materialul. Ce acuză autoritățile americane Procesul din 2024 susține că, timp de ani, milioane de copii americani sub 13 ani ar fi folosit TikTok, iar platforma ar fi „colectat și păstrat” informații personale ale copiilor. Guvernul american a invocat încălcarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA), lege care obligă serviciile destinate copiilor să obțină consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale utilizatorilor sub 13 ani. Acțiunea, la care s-a alăturat și Federal Trade Commission , a fost descrisă ca având scopul de a opri „invaziile ilegale, la scară masivă, ale confidențialității copiilor”. Departamentul de Justiție a mai susținut că TikTok ar fi permis în cunoștință de cauză copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard, colectând date fără acordul părinților. Context: presiunea de reglementare rămâne, în paralel cu reorganizarea operațiunilor din SUA Materialul amintește că ByteDance a finalizat în ianuarie un acord pentru a crea o societate mixtă cu acționariat majoritar american, cu obiectivul de a securiza datele din SUA și de a evita o interdicție asupra aplicației, folosită de peste 200 de milioane de americani. Deocamdată, detaliile finale ale înțelegerii și modul în care ar putea fi direcționați banii rămân neconfirmate oficial, în lipsa unor comentarii din partea Departamentului de Justiție, a Casei Albe sau a TikTok. [...]
Peste 100 de percheziții la vămile din nord vizează o posibilă rețea internă care ar fi facilitat contrabanda , cu impact direct asupra controlului la frontieră și a integrității instituțiilor, potrivit Antena 3 . Acțiunea are loc vineri dimineață, în mai multe puncte de trecere a frontierei de pe granița de nord a României, într-un dosar penal care vizează fapte de contrabandă și corupție. În anchetă ar fi implicați polițiști de frontieră, angajați vamali, dar și cetățeni români și ucraineni. Unde au loc perchezițiile Sunt vizate puncte de frontieră din două județe: Siret și Vicovu de Sus (județul Suceava); Racovăț (județul Botoșani). Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii desfășoară peste 100 de percheziții, atât la sediile unor instituții, cât și la domiciliile unor persoane suspecte. Cine este vizat și ce investighează anchetatorii Surse apropiate anchetei indică faptul că în dosar ar fi implicați peste 20 de polițiști de frontieră și mai mult de 10 lucrători vamali care își desfășurau activitatea în punctele menționate. Informația este prezentată ca estimare din „primele informații”, deci poate suferi modificări pe măsură ce ancheta avansează. Investigațiile urmăresc documentarea: unor fapte de contrabandă cu bunuri provenite din spațiul extracomunitar; unor posibile acte de corupție, în legătură cu sprijinul acordat rețelelor de contrabandă. Cine derulează operațiunea Acțiunea este derulată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava , împreună cu lucrători ai Poliției de Frontieră, cu sprijinul jandarmilor. Deocamdată, materialul nu oferă detalii despre bunurile vizate, prejudiciu, rețineri sau măsuri dispuse de procurori. [...]
