Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea de Apel București a obligat AEP să-i ramburseze lui Nicușor Dan 930.000 de lei, după ce a anulat decizia prin care Autoritatea Electorală Permanentă refuzase decontarea unei părți din cheltuielile din campania prezidențială, potrivit Digi24.
Hotărârea instanței vizează direct mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale și limitele în care AEP poate invalida sume solicitate la decontare. În acest caz, instanța a admis cererea lui Nicușor Dan și a stabilit că AEP trebuie să returneze banii contestați.
Decizia Curții de Apel București obligă AEP să ramburseze suma de 930.000 de lei, reprezentând cheltuieli electorale efectuate în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut.
Din informațiile prezentate, instanța a anulat decizia AEP de nerambursare și a dispus returnarea sumei către reclamant.
Cazul este relevant pentru modul în care sunt validate și decontate cheltuielile electorale, întrucât arată că deciziile AEP privind invalidarea unor sume pot fi întoarse în contencios administrativ, cu efect financiar direct asupra instituției (plata rambursării).
În materialul citat, se arată că AEP refuzase rambursarea sumei contestate, iar Nicușor Dan a deschis proces pentru recuperarea banilor.
În forma prezentată, hotărârea nu este descrisă ca fiind definitivă în textul Digi24; informația privind posibilitatea de contestare apare în relatări similare din alte surse, însă nu este detaliată aici. Prin urmare, rămâne neclar din acest material dacă AEP va ataca decizia și în ce termen.
Recomandate
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan , intră într-o etapă decisivă , după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București , instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul . Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan. Ce reclamă dezvoltatorul și ce a făcut Nicușor Dan Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV . În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești. De ce contează: riscul financiar și precedentul pentru litigii urbanistice Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro , la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate. Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat: „Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.” Ce urmează în instanță În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct. [...]
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
Înalta Curte ar putea valida extinderea unui spor care urcă veniturile unor magistrați cu circa 60% , într-o decizie așteptată luni și cu potențial impact bugetar dacă mecanismul se aplică pe scară mai largă, potrivit G4Media . Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curții de Apel București (CAB) privind „sporul SIIJ” (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție). Miza: dacă sporul de 2% pe zi trebuie primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar de cei care îndeplineau aceste condiții în perioada de funcționare a fostei secții (2018–2022). Ce decide ÎCCJ și de ce contează financiar CAB cere ÎCCJ o rezolvare de principiu asupra naturii acestui drept: dacă procentul de 2% este un element al indemnizației de încadrare (salariul de bază din sistem) care poate intra în mecanismul de „egalizare la nivel maxim” în situații comparabile, ori un beneficiu individualizat, dependent de contextul normei inițiale. În funcție de răspuns, decizia ar putea: să consolideze includerea sporului în indemnizația de încadrare pentru o categorie de magistrați; să deschidă calea extinderii către toți magistrații care ating pragul de 18 ani vechime și grad de Curte de Apel, nu doar către cei eligibili în intervalul 2018–2022. Context: ordinul Liei Savonea și efectul de „contopire” în salariu Demersul vine după un ordin din martie 2026 al președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ, arată publicația. G4Media notează că ordinele pot fi atacate în contencios administrativ, însă o decizie a completului de dezlegare a unor chestiuni de drept „ar putea cimenta acest ordin”. Potrivit explicațiilor din articol, includerea sporului de 2% pe zi „pentru toate zilele calendaristice” ar echivala cu o majorare de circa 60% din brut pentru magistrații vizați (cei care, în perioada SIIJ, aveau 18 ani vechime și grad de Curte de Apel). Cine ar fi deja vizat și ce sume sunt menționate Conform estimărilor citate de G4Media din propriile surse, cel puțin 1.000 de magistrați ar beneficia de majorarea acordată prin ordin, iar creșterea ar fi de 12.000–13.000 de lei în plus la salariu. În plus, aceeași sursă arată că decizia de luni ar putea extinde sporul la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel, nu doar la cei care îndeplineau condițiile în perioada 2018–2022. [...]
Condamnarea definitivă a unui fost director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întărește riscul penal pentru „taxele” cerute din salariile subordonaților , într-un caz în care instanța a dispus și confiscarea sumelor primite, potrivit Agerpres . Dragoș Adrian Iorga a fost condamnat definitiv, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București , care i-a respins apelul și a menținut condamnarea dată în noiembrie 2025 de Tribunalul București. Instanța a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, reprezentând banii primiți de Iorga ca „taxă” de la subordonații săi. Ce a reținut DNA în dosar Potrivit procurorilor, la începutul anului 2021, Iorga – la acel moment director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman, Regiunea București-Ilfov – ar fi ajutat două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin instituția pe care o conducea, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte. În schimb, anchetatorii susțin că ar fi pretins de la fiecare dintre cele două persoane câte 1.500 lei lunar, de la primirea primului salariu și până la 30 noiembrie 2023, data finalizării proiectului. Conform înțelegerii descrise de DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, ar fi încasat în total 75.600 lei. Confiscare dispusă, dar fără confiscare extinsă la fond La judecarea pe fond, Tribunalul București a respins solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a unor sume și bunuri, menționate în dosar ca fiind vizate: 10.000 dolari (aprox. 46.000 lei), 11.000 euro (aprox. 55.000 lei), 174.600 lei, precum și 62,5 grame de lingouri de aur. În timpul anchetei, DNA a făcut percheziții la domiciliul și biroul lui Iorga din București, de unde au fost ridicate, între altele, 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 euro și lingouri de aur cu o greutate totală de 65,2 grame, mai arată informațiile din dosar. [...]
Parchetul Sectorului 4 a dispus control judiciar 60 de zile pentru doi tineri acuzați de profanare de morminte, după un incident petrecut în Cimitirul Bellu , potrivit G4Media . Măsura vine după ce cazul a devenit public în urma apariției unei înregistrări video pe rețelele de socializare. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București anunță că, la 5 mai 2026, a pus în mișcare acțiunea penală și a dispus control judiciar pentru 60 de zile față de inculpații T.A. (25 de ani) și I.D.C. (18 ani), cercetați pentru „profanare de cadavre sau morminte”. Ce reține Parchetul despre faptele investigate Potrivit comunicatului citat, faptele ar fi avut loc la 5 aprilie 2026, în intervalul 16:40–17:47, când cei doi, „alături de o altă persoană”, ar fi profanat un monument funerar din Cimitirul Bellu (Sector 4), „simulând raporturi sexuale cu acesta”. De ce contează decizia: opțiunea pentru o măsură neprivativă de libertate Cei doi au fost depistați luni de Poliția Capitalei și duși la audieri, iar procurorii au decis să nu solicite instanței arestarea preventivă, optând pentru control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de G4Media. Înregistrarea video cu doi tineri care dansează pe morminte, pe ritmuri de manele, a apărut la începutul lunii aprilie pe rețelele de socializare, iar dosarul a fost deschis în acest context. [...]
Apple cere Curții Supreme să oprească temporar următoarea etapă a litigiului cu Epic, pentru a evita stabilirea rapidă a unui comision la plățile făcute în afara App Store , potrivit 9to5Mac . Miza imediată este dacă și în ce condiții Apple poate percepe un comision pentru achizițiile realizate prin linkuri externe, iar compania susține că, dacă procedura continuă acum, ar putea fi obligată să își apere modelul de comisionare „sub eticheta” unei condamnări pentru sfidarea instanței și să divulge informații comerciale sensibile. De ce vrea Apple „pauză” și ce ar opri concret Apple a depus la Curtea Supremă o cerere de suspendare (stay) a mandatului Curții de Apel din Circuitul 9 , care ar trimite dosarul înapoi la instanța de fond pentru a decide ce comision poate percepe Apple pentru cumpărăturile făcute în afara App Store. În esență, compania argumentează că: calificarea de „contempt” (sfidarea instanței) este nejustificată, deoarece ordonanța din 2021 nu menționa comisioanele App Store; menținerea acestei calificări în dosar îi afectează poziția în procedura de rejudecare (remand); ordonanța ar fi fost extinsă în mod necorespunzător dincolo de Epic Games, către toți dezvoltatorii care distribuie aplicații în vitrina App Store din SUA; dacă procesul merge mai departe acum, Apple ar suferi un prejudiciu ireparabil, inclusiv prin riscul de a fi obligată să își litigieze comisionul sub „stigmatul” sfidării instanței și prin posibila divulgare de informații de business. Apple mai susține că decizia Circuitului 9 ar intra în conflict cu abordări din alte instanțe, deoarece ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei ordonanțe, nu a textului ei. Context: de la linkuri externe la disputa despre comision Cazul pleacă de la o ordonanță din 2021 care a interzis Apple să blocheze dezvoltatorii să includă în aplicații butoane sau linkuri către mecanisme alternative de plată și să comunice cu utilizatorii despre aceste opțiuni folosind date de contact obținute în aplicație. În 2025, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a constatat Apple în sfidarea instanței pentru modul în care a implementat ordonanța. După intrarea în vigoare a ordonanței, Apple și-a actualizat regulile App Store permițând linkurile, dar aplicând în continuare un comision, stabilind o taxă de până la 27%. Instanța a considerat că această taxă ar încălca „spiritul” ordonanței, chiar dacă textul nu menționa explicit comisioanele. Ulterior, dosarul a ajuns la Circuitul 9, care a inversat regula de „comision zero” a instanței de fond și a trimis cazul înapoi pentru a se stabili ce comision poate percepe Apple. Ce se întâmplă între timp: Apple spune că nu cere blocarea ordonanței Apple afirmă că nu solicită suspendarea ordonanței în sine și că va continua să nu perceapă comisioane pentru achizițiile făcute în afara App Store pe durata revizuirii, susținând astfel că Epic nu ar suferi un prejudiciu imediat dacă procedura este pusă pe pauză. Compania mai arată că lucrează la depunerea unei cereri formale prin care Curtea Supremă să accepte să judece cazul; dacă suspendarea nu este acordată, Apple cere ca această solicitare să fie tratată ca o astfel de cerere. Reacția Epic și dimensiunea „globală” invocată de Apple Într-o reacție publică, CEO-ul Epic Games, Tim Sweeney, a susținut că demersul Apple ar face parte dintr-o strategie de tergiversare și a legat disputa din SUA de efecte mai largi pentru dezvoltatori și consumatori. În paralel, Apple argumentează în documentele depuse că autorități de reglementare din mai multe țări urmăresc cazul pentru a decide ce comision ar trebui permis și în alte jurisdicții, avertizând că o rată stabilită de instanța de fond ar putea deveni „practic dificil—dacă nu imposibil—de schimbat” ulterior în piețele care monitorizează îndeaproape procedura. Ce urmează Următorul pas depinde de decizia Curții Supreme privind suspendarea mandatului Circuitului 9. Dacă suspendarea este acordată, rejudecarea la instanța de fond privind nivelul comisionului pentru plățile externe ar fi amânată; dacă nu, dosarul ar reveni la instanța de fond pentru a stabili ce poate percepe Apple pentru achizițiile făcute în afara App Store. [...]
