Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției, prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan, potrivit unei analize HotNews. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021).
Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD.
Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD.
În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile:
Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews.
Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews. Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări.
Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”.
În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL.
Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse.
În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina.
Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct.
Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
