Știri
Știri din categoria Apărare
România ar avea un deficit de reacție și de personal într-un scenariu de criză majoră, iar fără sprijin extern consistent Armata Română „nu poate face față” în varianta „cea mai periculoasă”, potrivit generalului (r) Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, într-un interviu acordat Adevărul. Miza, dincolo de dezbaterea publică despre „48 de ore”, este una operațională: capacitatea de a susține prima reacție pe flancul estic depinde de capabilități integrate (nu doar achiziții punctuale) și de o rezervă operațională credibilă.
Generalul spune că percepția publică privind vulnerabilitatea este „parțial justificată”, în condițiile în care capabilitățile actuale sunt încă departe de standardele NATO. El invocă Articolul 3 din Tratatul NATO, care obligă fiecare stat să-și dezvolte propriile capabilități de apărare, altfel devenind o vulnerabilitate pentru întreaga alianță.
În evaluarea lui Dorin Toma, planificarea militară ia în calcul atât varianta „probabilă”, cât și pe cea „mai periculoasă”. În scenariul probabil, decidenții ar miza pe existența unui interval de timp pentru operaționalizarea unităților românești și pentru sosirea întăririlor din vestul Europei sau de peste Atlantic, cu condiția modernizării infrastructurii de transport și a procedurilor – motiv pentru care se discută intens despre „mobilitate militară” în Europa.
Problemele apar, spune el, în scenariul cel mai periculos, în care un adversar s-ar apropia rapid de granițele României, terestru sau maritim, reducând drastic timpul de reacție și crescând riscul de surprindere. Într-o asemenea situație, generalul afirmă că Armata Română, cu forțele disponibile „astăzi”, nu ar putea rezista fără sprijin extern consistent, iar chiar și activarea Articolului 5 sau dislocarea forțelor aliate pot avea întârzieri, inclusiv din cauza distanțelor, a numărului de țări tranzitate și a infrastructurii mai slab dezvoltate pentru întărirea flancului sud-estic.
În privința programelor de înzestrare din cadrul SAFE, Dorin Toma le consideră necesare, dar avertizează că ele pot rămâne insuficiente dacă nu sunt integrate într-un „sistem coerent de capabilități”, care să includă echipamente, logistică, comandă-control și personal instruit.
El explică și de ce o achiziție majoră – precum mașina de luptă a infanteriei – nu este, singură, o soluție operațională. În logica NATO, o brigadă „capabilă” presupune un ansamblu de componente care trebuie să funcționeze împreună, de la comandă-control și senzori până la sprijin de foc, apărare antiaeriană și logistică.
Printre elementele pe care le enumeră ca necesare într-o capabilitate completă se numără:
În plus, generalul insistă că instruirea și interoperabilitatea (capacitatea de a opera împreună cu alte armate NATO) sunt „o mare provocare”, chiar și atunci când echipamentele au specificații similare, din cauza diferențelor de producători și politici naționale.
Pe componenta de resursă umană, Dorin Toma indică un necesar de 120.000 de militari, estimat de Analiza strategică a apărării, și afirmă că declarațiile publice ale responsabililor arată un nivel de încadrare de 61%. În acest context, deficitul ar trebui acoperit prin rezerva operațională – însă, spune el, aceasta „nu există” în prezent sau este redusă numeric.
Generalul menționează programul rezerviștilor voluntari, dar arată că numărul acestora este „în jur de 3.500 – 4.000” la momentul interviului, insuficient pentru nevoile descrise. El mai subliniază o limitare: rezerviștii care au făcut armata obligatorie în urmă cu 20 de ani și au acum 45–50 de ani nu pot acoperi, în logica sa, cerințele unei rezerve operaționale cu nivel ridicat de pregătire.
În lipsa unor rezultate concrete în recrutarea voluntară, Dorin Toma spune că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar trebui analizată „serios”, într-o formă modernă, adaptată. El dă exemple de abordări din Finlanda și Suedia, unde nu este chemată întreaga cohortă de tineri, ci doar un procent, în funcție de nevoile armatei, și invocă dezbateri similare în Germania, respectiv accentul pus de Polonia pe rezervă.
În concluzie, mesajul central al generalului este că România nu își poate baza reziliența inițială doar pe calendarul unor programe de achiziții, ci pe construirea de capabilități complete și pe rezolvarea rapidă a problemei de personal – altfel, într-un scenariu de criză accelerată, fereastra de reacție rămâne prea mică.
Recomandate
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
Războiul cu drone din Ucraina împinge NATO spre o schimbare de ritm în achiziții și producție , pe măsură ce lecția dominantă din conflict nu mai este „ce platformă cumperi”, ci cât de repede poți testa, adapta și livra tehnologie în cicluri de săptămâni sau chiar zile, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post după discuțiile de la Kyiv Security Forum Defense Technology Forum. Mesajul comun al antreprenorilor din industria de apărare, al comandanților ucraineni și al unui general NATO a fost că războiul pe care Europa îl anticipează „se întâmplă deja” în Ucraina, iar Occidentul se mișcă prea lent pentru a integra lecțiile operaționale în procesele sale de achiziții, standardizare și cooperare industrială. „Viteza” ca avantaj competitiv: de la produs la proces Participanții au insistat că avantajul decisiv în războiul modern nu este o dronă anume, un software sau un set de date, ci viteza cu care un sistem poate fi testat în luptă, ajustat, produs și redeployat. În această logică, simpla copiere a unor produse ucrainene fără preluarea „procesului de război” (feedback din teren → modificare → producție) ar eșua. Oleksandr Berezhnyi (Quantum-Systems Ukraine) a descris „bucla de feedback” drept o capacitate construită sub presiunea atacurilor și a riscului permanent de pierdere a facilităților de producție și a capacităților de cercetare-dezvoltare. În opinia sa, partenerii europeni și americani tind să se concentreze pe transferul de tehnologie, dar ar trebui să înțeleagă și cum funcționează lanțurile de aprovizionare și administrarea producției în condiții de război. El a indicat drept exemplu un joint venture în cadrul programului german „ Build with Ukraine ”, pe care îl numește un „model” pentru creșterea rezilienței producției. Un model de achiziții „abonament” și presiune pe birocrație Yaroslav Azhnyuk (The Fourth Law) a argumentat că statele care nu sunt în război ar trebui să-și schimbe filosofia de achiziție: în loc să cumpere loturi de echipamente care se învechesc rapid, să contracteze pe termen lung capabilități actualizabile (hardware și software), cu instruire și suport, plus angajamentul producătorilor de a scala rapid în caz de conflict. El a comparat ideea cu un „Netflix pentru drone”, adică un abonament lunar care menține o capacitate „vie”, nu un depozit de tehnică ce poate deveni depășită. Din perspectiva frontului, col. Mykyta „Raz-Dva” Nadtochii (Azov, Garda Națională a Ucrainei) a cerut reducerea birocrației și accelerarea deciziilor, susținând că armata nu își permite să aștepte aprobări în etape lungi. Tot el a avertizat asupra riscului de „extractivism” – parteneri care preiau doar experiența militară – și a spus că trebuie înțelese și problemele pieței, inclusiv ofertele scumpe promovate ca excepționale, dar care se pot dovedi inferioare unor alternative mai ieftine. NATO: „revoluția dronelor” și contra-dronelor, cu efecte asupra standardizării Maj. gen. Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentant SACT (Supreme Allied Commander Transformation) în Europa, a spus că „revoluția dronelor a început” și că reversul ei este revoluția tehnologiilor anti-dronă (counter-UAS). Într-un mediu saturat de drone și război electronic, a susținut el, supraviețuirea depinde de viteză, iar câmpul de luptă devine „transparent”, cu lanțuri de lovire comprimate la minute la nivel tactic și aproximativ 10–20 de minute la nivel operațional. Generalul a mai indicat o problemă structurală pentru Occident: piața dronelor este aglomerată, se schimbă rapid și este slab standardizată, ceea ce complică evaluarea și achiziția. În Ucraina, a menționat el, există ecosistemul Brave1 pentru testare și evaluare, un tip de infrastructură care „nu este replicată” în Vest, unde procedurile de achiziție pot dura ani. Capacitatea de producție și diferența de costuri Oleksandr Yakovenko (TAF Industries) a descris un ciclu de inovare închis rapid: dezvoltare, producție, testare pe front, feedback și actualizare a produsului într-o lună pentru armată, pe baza feedbackului „zilnic” din linia întâi. El a afirmat că TAF produce peste 80.000 de unități pe lună și că portofoliul include, pe lângă FPV-uri, și vehicule terestre fără pilot (UGV), interceptoare și drone de lovire la distanță. În același context, materialul notează o comparație de costuri și performanțe: sisteme occidentale de 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) care transportă 20 kg pe 200 km pot fi egalate sau depășite de sisteme ucrainene de circa 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei), care ar transporta 25 kg pe 300 km, potrivit exemplelor discutate la forum. (Kyiv Post precizează aceste valori ca referințe din discuție; articolul este trunchiat în fragmentul furnizat, fără detalii suplimentare despre modele sau condiții de testare.) Ce urmează, practic, pentru aliați Concluzia operațională a discuției este că NATO și industriile europene nu mai pot trata dronele ca pe o categorie de echipamente „de cumpărat”, ci ca pe un sistem care cere: cicluri scurte de dezvoltare și producție, alimentate de feedback din teren; contracte și achiziții care includ actualizări continue, nu doar livrare inițială; capacități anti-dronă integrate pe toate domeniile (aer, uscat, mare); cadre de evaluare și standardizare care să țină pasul cu o piață în schimbare rapidă. [...]
Donald Trump indică o posibilă reducere mult mai amplă a trupelor SUA în Europa , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania , o mișcare care riscă să schimbe echilibrul operațional al NATO pe continent, potrivit Adevărul . Pentagonul a comunicat vineri că va reduce prezența militară americană din Germania cu circa 5.000 de soldați „în următoarele luni”. Potrivit oficialilor americani citați în material, retragerea ar urma să se desfășoare într-un interval de șase până la douăsprezece luni și face parte dintr-o reevaluare mai amplă a poziționării forțelor SUA în Europa. A doua zi, sâmbătă, 2 mai, Trump a spus că decizia anunțată de Pentagon este „doar începutul” și că ia în calcul tăieri mai mari. CNN este citată cu declarația președintelui american către jurnaliști: „Vom reduce drastic și vom tăia mai mult de 5.000 de soldați.” Chiar și după reducerea anunțată, Germania ar urma să rămână un punct major de sprijin pentru armata americană, cu peste 30.000 de militari staționați pe teritoriul său, notează publicația. Materialul menționează și că la finalul lui 2025 peste 36.000 de militari americani erau staționați în Germania. Tensiuni politice și presiuni asupra aliaților Contextul deciziei este unul de relații tensionate între Washington și Berlin, după ce Trump l-a criticat pe cancelarul Friedrich Merz , care a pus sub semnul întrebării strategia SUA în conflictul cu Iranul. În același timp, Trump a sugerat că nemulțumirile sale vizează și alți aliați europeni, pe fondul deteriorării relațiilor în NATO în contextul războiului cu Iranul, inițiat de SUA fără consultarea majorității partenerilor. În declarațiile redate, Trump a acuzat mai multe state europene că nu au oferit sprijin suficient și a indicat că ar putea reduce prezența militară și în alte țări, invocând explicit Italia și Spania. Reacții la Washington și la Berlin În Congres, lideri republicani au avertizat că diminuarea prezenței militare americane ar putea slăbi poziția strategică a SUA în Europa și ar putea transmite un semnal favorabil Rusiei, potrivit materialului. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au cerut Pentagonului să mențină trupele pe continent, inclusiv în ipoteza unei redistribuiri către est. În Germania, reacția oficială a fost una rezervată: ministrul Apărării, Boris Pistorius, a numit decizia „previzibilă” și a susținut că Europa trebuie să-și întărească propriile capacități de apărare. Articolul amintește și rolul bazei Ramstein, descrisă ca un hub esențial pentru operațiunile aeriene ale SUA în Europa. [...]
Listarea Czechoslovak Group (CSG) la Bursa din Amsterdam a urcat averea lui Michal Strnad la 30,9 miliarde de dolari (aprox. 142 miliarde lei), pe fondul exploziei cererii din industria europeană de apărare, potrivit Libertatea . La 33 de ani, Strnad conduce unul dintre cele mai mari grupuri de profil din regiune, iar războiul din Ucraina a accelerat atât veniturile companiei, cât și evaluarea de piață. CSG a fost listată printr-o ofertă publică inițială (IPO – vânzare de acțiuni către investitori, pentru prima dată, pe bursă) descrisă ca fiind cea mai mare din istoria industriei de apărare, la o evaluare de 23 miliarde de dolari (aprox. 106 miliarde lei). Informațiile despre dimensiunea operațiunii și averea lui Strnad sunt atribuite publicației Forbeș, citată de Libertatea. Ce înseamnă CSG în economia apărării din Europa CSG este al doilea conglomerat din Cehia și include peste 100 de firme, 30 de unități de producție și 14.000 de angajați. În 2025, grupul a raportat venituri de 6,7 miliarde de euro (aprox. 33,5 miliarde lei), în creștere cu 71,7% față de 2024, evoluție pusă în contextul războiului din Ucraina. Grupul are un rol în „Czech Ammunition Initiative”, un program finanțat de guvernul ceh și alte țări occidentale pentru furnizarea de muniție către Ucraina. În 2024, CSG era a doua cea mai mare companie europeană pe piața munițiilor, după Rheinmetall, potrivit Stockholm International Peace Research Institute, menționat în articol. Controverse: acuzații, embargouri și întrebări despre contracte Ascensiunea companiei a fost însoțită de mai multe episoade controversate, conform materialului: În 2018, Organized Crime and Corruption Reporting Project a acuzat compania că ar fi cumpărat muniție veche din Albania, considerată nesigură. Relațiile familiei Strnad cu politicieni cehi, inclusiv fostul președinte Miloš Zeman, au atras atenție publică; Seznam Zprávy este citată cu informația că Strnad ar fi finanțat în secret campania de realegere a lui Zeman în 2018. Un alt scandal a vizat apariția armelor fabricate de CSG la o paradă militară în Azerbaidjan, în 2017, deși țara era sub embargo; grupul a negat încălcarea normelor internaționale. Separat, o investigație a Investigative Centre of Jan Kuciak (ICJK) sugerează că Ministerul Apărării din Slovacia ar fi semnat un contract „masiv” cu CSG, în valoare de 58 miliarde de euro, cu puțin timp înainte de listarea la bursă. Bloomberg este citat cu ideea că astfel de contracte ar fi putut susține creșterea valorii CSG înainte de IPO, însă atât ministerul, cât și compania neagă o legătură între contract și listare. Ce spune Strnad despre strategia CSG Strnad afirmă că vrea să transforme CSG în cea mai mare companie de apărare din Europa, mizând pe diversificarea piețelor și pe exporturi. „Niciunul dintre concurenții noștri nu este atât de diversificat, orientat către export și independent de contractele cu forțele armate ale țării sale”, a spus Strnad. În plan personal, Libertatea notează că Strnad a început să lucreze în compania familiei la 13 ani, iar în 2013 a devenit director general, apoi președinte al consiliului de administrație doi ani mai târziu. [...]
România primește acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace, ceea ce poate scurta semnificativ achizițiile de sisteme anti-dronă. Potrivit Adevărul , România devine a doua țară din lume, după Marea Britanie, care intră în acest mecanism american ce oferă acces rapid la peste 1.600 de soluții de combatere a dronelor. Acordul este prezentat de Ambasada României în SUA ca un pas pentru consolidarea securității naționale și regionale, într-un context de risc în creștere la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO. Miza operațională este accelerarea identificării și cumpărării de tehnologii anti-dronă, într-un domeniu în care „timpul face diferența”, după cum a transmis ministrul Apărării. Ce presupune accesul la „Counter-UAS Marketplace” Platforma Counter-UAS Marketplace este descrisă ca un instrument modern care: oferă acces în timp real la un portofoliu de peste 1.600 de soluții anti-dronă; reduce timpul de reacție și de achiziție pentru capabilități de contracarare a dronelor (UAS – sisteme aeriene fără pilot). În termeni practici, accesul la această platformă poate însemna o scurtare a ciclului de selecție și cumpărare a echipamentelor, într-o perioadă în care amenințările cu drone au devenit recurente în proximitatea graniței cu Ucraina. Semnarea documentului și cadrul de cooperare cu SUA Conform informațiilor citate, ministrul Apărării, Radu Miruță , a semnat luni, 27 aprilie, împreună cu Daniel P. Driscoll, Secretarul Forțelor Terestre ale SUA, o scrisoare de intenție pentru cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă (document menționat de Adevărul și în materialul asociat despre cooperare). Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a declarat că relația cu Armata SUA reprezintă un pilon esențial al securității regionale. De ce contează acum: incidente recente la graniță În ultimele luni, localități din apropierea graniței cu Ucraina, inclusiv în județele Tulcea și Galați, au fost vizate de incursiuni ale unor drone rusești, iar unele s-au prăbușit, potrivit sursei. La Galați, la sfârșitul lunii aprilie, autoritățile au evacuat 217 persoane după ce fragmentele unei drone au fost descoperite în municipiu; o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate au fost avariate, conform relatării Adevărul. [...]
