Știri
Știri din categoria Politică
Decizia PNL de a intra în opoziție a scos la suprafață o ruptură internă pe tema guvernării cu PSD, după ce prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu i-a contestat direct pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma în ședința conducerii de marți seară, potrivit HotNews. Miza, dincolo de schimbul de replici, este linia politică a partidului după moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan: opoziție fermă sau menținerea unei uși deschise către o nouă formulă cu PSD.
În intervenția din ședință, Ciucu a spus că ar susține un premier liberal într-un guvern cu PSD doar dacă acesta are o cotă de încredere de 25%, punându-i pe Predoiu și Thuma să răspundă dacă îndeplinesc pragul. El a invocat și riscul unei reacții publice dacă funcția ar reveni unui lider cu susținere redusă.
„Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert?”
Ciucu a precizat că nu urmărește el funcția de prim-ministru și că își dorește să rămână primarul Capitalei „pentru mai mulți ani”.
Prim-vicepreședintele PNL s-a poziționat împotriva continuării guvernării alături de PSD, pe care l-a acuzat de „trădare” în înțelegerile anterioare cu liberalii. În același timp, l-a criticat pe Cătălin Predoiu pentru poziția exprimată imediat după moțiune, când acesta s-a pronunțat pentru continuarea guvernării cu PSD, invocând „relevanța strategică” a PNL.
Ciucu a susținut, în replică, că un PNL „cu adevărat puternic peste doi ani” ar însemna menținerea rolului strategic, și a afirmat că partidul ar avea o tendință de creștere în opțiunile electoratului, inclusiv prin reacțiile din mediul online.
La finalul ședinței, conducerea PNL a decis ca partidul să treacă în opoziție și a adoptat o rezoluție prin care PSD este chemat să-și asume guvernarea. Ședința a început la ora 17.00, la scurt timp după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR care a demis Guvernul Bolojan, și a durat peste cinci ore.
Potrivit surselor HotNews, votul pentru intrarea în opoziție a fost unanim, cu 50 de voturi, însă patru liberali nu au votat. După ședință, Ilie Bolojan și alți lideri au anunțat public decizia, iar în spatele lui Bolojan au lipsit de la declarații Cătălin Predoiu (care a plecat mai devreme), Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu, descriși ca opunându-se intrării în opoziție și ca neexcluzând reluarea negocierilor cu PSD.
În acest context, disputa din ședință indică faptul că, deși PNL a votat formal opoziția, o parte a conducerii rămâne deschisă unei reveniri la masa negocierilor, ceea ce poate complica poziționarea partidului în perioada imediat următoare.
Recomandate
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Deschiderea unui dosar DNA pe numele prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu tensionează conducerea partidului , iar Ilie Bolojan sugerează că momentul anchetei ridică semne de întrebare, fără să facă acuzații, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi24, președintele PNL a spus că, de regulă, evită să comenteze dosare penale și a pornit de la prezumția de nevinovăție în cazul lui Ciucu. Bolojan a afirmat că i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din partid și că îi respectă decizia de a nu mai candida pentru funcția de prim-vicepreședinte, pentru a nu expune PNL „în fața unor atacuri nedrepte”. „Dar, uitându-ne la anumite calendare, sigur că ai rezerva unor coincidențe, dar nu pot să fac alte afirmații pentru că nu am date din dosar și nici nu ar fi corect din punctul meu de vedere.” Ce știm despre dosarul DNA și efectul imediat în PNL Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu – primar al Bucureștiului și prim-vicepreședinte al PNL – a fost citat joi la audieri la DNA, a fost pus sub acuzare într-un dosar de mită și plasat sub control judiciar. Ciucu a declarat că este nevinovat și că va colabora cu anchetatorii. În acest context, primarul general a anunțat că renunță la o eventuală candidatură pentru o funcție de conducere în PNL, o decizie care mută presiunea dinspre ancheta penală spre stabilitatea internă a partidului, în plină perioadă de repoziționare a conducerii. [...]
Ultimatumul PNL a expirat, iar partidul intră într-o etapă de conflict intern cu potențiale consecințe juridice , după ce deputatul Lucian Bode – vizat de solicitarea de a părăsi formațiunea – a transmis un mesaj public în care acuză degradarea rapidă a partidului, potrivit HotNews . Bode, unul dintre cei cinci liberali cărora li s-a cerut explicit demisia la Congresul Extraordinar , a publicat luni un mesaj pe Facebook, după ce termenul-limită a trecut. El susține că „s-a ajuns mult prea departe” și că, „în doar două săptămâni”, PNL a reușit „să se degradeze atât de mult”. „În doar două săptămâni, partidul a reușit să se degradeze atât de mult încât simbolul acela al direcției ascendente nu mai seamănă deloc cu realitatea de azi. S-a ajuns mult prea departe, iar felul în care s-au luat deciziile în ultima perioadă spune totul despre ruptura dintre ceea ce promiteam oamenilor și ceea ce vedem acum în interiorul partidului.” Ce prevede decizia Congresului și ce urmează Ultimatumul conducerii PNL pentru cei cinci membri – Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – a expirat luni, la ora 12:00. Conform deciziei Congresului Extraordinar, ei „urmează să fie excluși” din partid. Congresul a adoptat două rezoluții: una care prevede excluderea membrilor partidului care participă la construcția unui guvern cu PSD; una care solicită demisia din PNL a celor cinci nume menționate. Miza: contestarea excluderilor și fractura internă În aceeași zi, după expirarea ultimatumului, Alina Gorghiu a declarat că rămâne în partid și că va contesta în instanță orice decizie de excludere, conform informațiilor publicate anterior de HotNews. Separat, duminică seară, un grup de 23 de liberali care se prezintă drept „facțiunea conservatoare din cadrul PNL” a semnat o declarație în care susține că ultimatumul ar fi „lipsit de temei statutar”, pe motiv că invocă încălcarea unor reguli fără a le menționa explicit. Printre semnatari se află, potrivit HotNews, inclusiv Adrian Veștea, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu și Lucian Bode. [...]
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL se delimitează de „guvernul Veștea” și anunță că nu își asumă programul de guvernare , într-un context în care pe lista de miniștri apar și persoane prezentate drept „încă liberali”, ceea ce complică responsabilitatea politică și traseul de învestire al Executivului, potrivit G4Media . PNL a transmis duminică seară, printr-un comunicat de presă, că „PNL nu face parte din acest guvern”, după anunțarea numelor din guvernul Adrian Veștea , descris ca fiind dominat de PSD și incluzând „câțiva puciști liberali”. Partidul susține că numele menționate nu reprezintă PNL și poziția sa oficială. „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că Partidul Național Liberal nu este parte a acestui guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus. Persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL. Aceste nominalizări nu au fost discutate, aprobate sau susținute de PNL.” Cine apare pe lista de miniștri, deși PNL spune că nu e parte din guvern În următorul Executiv, „dacă acesta va fi învestit”, ar urma să se regăsească, potrivit materialului, următoarele nume prezentate drept „încă liberali”: Adrian Veștea – propus pentru funcția de prim-ministru; Cristian Pistol – propus la Transporturi; Sorin Cîmpeanu – propus la Apărare; Monica Anisie – propusă la Educație; Eduard Mititelu – propus la Transformare Digitală. Ce consecință politică indică PNL: fără asumare și fără susținere pentru un guvern cu PSD PNL mai afirmă că nu susține instalarea unui guvern „din care face parte PSD, este susținut de PSD sau care nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. În același mesaj, partidul cere ca Executivul condus de Adrian Veștea să nu mai fie prezentat în spațiul public drept un guvern din care face parte PNL și să nu i se atribuie responsabilitatea pentru propuneri. În comunicat, PNL mai spune că va continua activitatea în Parlament și va susține „reformele necesare României”, absorbția fondurilor europene și măsurile de dezvoltare, fără a detalia în acest material pașii următori sau eventuale sancțiuni interne pentru persoanele nominalizate. [...]
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
