Știri
Știri din categoria Politică
Decizia PNL de a intra în opoziție a scos la suprafață o ruptură internă pe tema guvernării cu PSD, după ce prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu i-a contestat direct pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma în ședința conducerii de marți seară, potrivit HotNews. Miza, dincolo de schimbul de replici, este linia politică a partidului după moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan: opoziție fermă sau menținerea unei uși deschise către o nouă formulă cu PSD.
În intervenția din ședință, Ciucu a spus că ar susține un premier liberal într-un guvern cu PSD doar dacă acesta are o cotă de încredere de 25%, punându-i pe Predoiu și Thuma să răspundă dacă îndeplinesc pragul. El a invocat și riscul unei reacții publice dacă funcția ar reveni unui lider cu susținere redusă.
„Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert?”
Ciucu a precizat că nu urmărește el funcția de prim-ministru și că își dorește să rămână primarul Capitalei „pentru mai mulți ani”.
Prim-vicepreședintele PNL s-a poziționat împotriva continuării guvernării alături de PSD, pe care l-a acuzat de „trădare” în înțelegerile anterioare cu liberalii. În același timp, l-a criticat pe Cătălin Predoiu pentru poziția exprimată imediat după moțiune, când acesta s-a pronunțat pentru continuarea guvernării cu PSD, invocând „relevanța strategică” a PNL.
Ciucu a susținut, în replică, că un PNL „cu adevărat puternic peste doi ani” ar însemna menținerea rolului strategic, și a afirmat că partidul ar avea o tendință de creștere în opțiunile electoratului, inclusiv prin reacțiile din mediul online.
La finalul ședinței, conducerea PNL a decis ca partidul să treacă în opoziție și a adoptat o rezoluție prin care PSD este chemat să-și asume guvernarea. Ședința a început la ora 17.00, la scurt timp după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR care a demis Guvernul Bolojan, și a durat peste cinci ore.
Potrivit surselor HotNews, votul pentru intrarea în opoziție a fost unanim, cu 50 de voturi, însă patru liberali nu au votat. După ședință, Ilie Bolojan și alți lideri au anunțat public decizia, iar în spatele lui Bolojan au lipsit de la declarații Cătălin Predoiu (care a plecat mai devreme), Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu, descriși ca opunându-se intrării în opoziție și ca neexcluzând reluarea negocierilor cu PSD.
În acest context, disputa din ședință indică faptul că, deși PNL a votat formal opoziția, o parte a conducerii rămâne deschisă unei reveniri la masa negocierilor, ceea ce poate complica poziționarea partidului în perioada imediat următoare.
Recomandate
PNL își întărește linia de opoziție față de PSD, iar disputa internă se mută pe tema „cine are legitimitate” pentru funcția de premier , după intervenția primarului Capitalei, Ciprian Ciucu , în ședința Biroului Permanent Național al partidului, potrivit G4Media . În ședința de luni seară, Ciucu a susținut că Sorin Grindeanu „nu vrea să fie premier” deoarece ar avea „10%” încredere în sondaje și a cerut ca liderii PNL care ar avea „25-30%” să se ridice, pentru a fi susținuți la șefia Guvernului. În același mesaj, i-a nominalizat pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma. „Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert? Eu nu vreau să fiu nici președinte, nici premier. Vreau să fiu primarul Capitalei pentru mai mulți ani.” Miza: mandatul de negociere și riscul unei noi coaliții Intervenția lui Ciucu vine în contextul în care, potrivit informațiilor din articol, el a pledat explicit pentru trecerea PNL în opoziție și a criticat ideea continuării guvernării alături de PSD, invocând inclusiv reacții „spontane” pe rețelele sociale și episoade anterioare de conflict între cele două partide. Mesajul său fixează o linie de argumentație cu impact direct asupra negocierilor politice: legitimitatea viitorului premier ar trebui, în această logică, să fie susținută de nivelul de încredere din sondaje, pentru a evita tensiuni sociale. Ce a decis conducerea PNL și cine s-a abținut În aceeași zi, conducerea PNL a votat să respecte decizia anterioară de a nu mai face coaliție cu PSD. Votul din Biroul Politic Național (BPN) a fost, potrivit surselor liberale citate, 34 pentru, 10 abțineri și 0 împotrivă . Informația a fost confirmată, conform articolului, de deputatul PNL Robert Sighiartău, printr-o postare pe Facebook. Rezoluția ar fi fost propusă de Ilie Bolojan. Conform informațiilor publicate, din gruparea anti-Bolojan s-au abținut Hubert Thuma, Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc, despre care se menționează că s-au pronunțat public pentru intrarea la guvernare alături de PSD imediat după ce PSD a dărâmat guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură . Ce urmează Liderii PNL discută „o a doua moțiune” care ar urma să stabilească poziția partidului la negocierile de la Cotroceni, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, disputa internă dintre tabăra care împinge partidul spre opoziție și gruparea care ar accepta o nouă guvernare cu PSD capătă o miză operațională: mandatul de negociere și numele susținut pentru funcția de premier. [...]
După adoptarea moțiunii de cenzură, ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan , într-un semnal de continuitate care contează pentru stabilitatea executivului și pentru gestionarea portofoliilor cu miză financiară, inclusiv fondurile europene, potrivit G4Media . Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în Guvernul Bolojan, a declarat marți că este dispus să îl susțină în continuare pe premierul Ilie Bolojan, liderul PNL, pe care îl consideră „cea mai bună variantă”. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Biroului Politic Național al PNL, desfășurată în format extins la Palatul Parlamentului. „Sunt dispus să îl susţin în continuare pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl consider, în continuare, cea mai bună variantă.” Contextul politic: moțiunea a trecut în Parlament Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi, conform informațiilor transmise de Agerpres. Întrebat dacă PNL mai poate negocia cu PSD după votul moțiunii, Pîslaru a evitat să comenteze, invocând faptul că nu are calitatea de a se pronunța asupra deciziilor partidului. „Chestiunile politice ţin de partidele politice. Sunt invitat, în acest moment, la această întâlnire şi nu am calitatea să comentez cu privire la ce va face PNL.” De ce contează: semnal de continuitate într-un moment de instabilitate Mesajul ministrului Investițiilor indică faptul că, cel puțin la nivelul unor membri ai executivului, există o opțiune explicită pentru menținerea lui Ilie Bolojan ca soluție de conducere, în pofida schimbării raportului de forțe din Parlament după adoptarea moțiunii. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce pași concreți urmează în plan guvernamental sau ce scenarii sunt discutate pentru formarea unei noi majorități. [...]
Kelemen Hunor avertizează că instabilitatea politică scumpește finanțarea deficitului și cere refacerea rapidă a unei majorități parlamentare, în jurul unui premier „care să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR spune că „în maxim trei săptămâni” ar trebui învestit un nou guvern, după ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut. În Parlament, Kelemen Hunor a susținut că singura ieșire din criză este refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR (plus grupul minorităților naționale), cu un premier acceptabil pentru toate părțile și capabil să coaguleze o majoritate stabilă. El afirmă că nu are un nume de propus, dar cere ca partidele să se așeze la masa negocierilor „și să nu se ridice până nu ajung la un consens”. Miza economică: costul finanțării deficitului Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice, invocând percepția externă și costurile de finanțare ale statului: „Și așa deja sunt probleme legate de percepția noastră în străinătate. Finanțarea deficitului costă, trebuie să recunoaștem, și va costa din ce în ce mai mult dacă nu găsim o soluție.” În acest context, liderul UDMR a insistat că fereastra de timp pentru o soluție politică este scurtă, indicând un orizont de „două-trei săptămâni” pentru învestirea unui nou executiv. Ce formulă de guvernare propune UDMR UDMR spune că preferă o formulă cu majoritate „foarte clară” în Parlament și respinge, cel puțin la acest moment, varianta unui guvern minoritar, pe motiv că și o coaliție majoritară „funcționează greu”. În declarațiile citate de Antena 3, Kelemen Hunor a enumerat opțiunile astfel: refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR și a sprijinului grupului minorităților naționale; un premier „responsabil”, acceptat de toate partidele, care „să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari; menținerea pe masă a „altor formule majoritare”, fără a detalia. Poziționări față de Ilie Bolojan și discuțiile cu președintele Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan și să propună un alt premier, Kelemen Hunor a spus că Bolojan „nu va ceda”: „Dumneavoastră nu îl cunoașteți pe Ilie Bolojan încă. Am impresia că încă nu îl cunoașteți. Nu va ceda. Credeți-mă. Eu îl știu pe Ilie Bolojan.” Liderul UDMR a mai afirmat că, până la momentul declarațiilor, nu discutase cu liderii celorlalte partide după votul moțiunii și că așteaptă să fie contactat de președintele Nicușor Dan pentru consultări. „Nu e vorba de premier de balet”: criteriul de selecție Kelemen Hunor a respins ideea unei căutări de profil simbolic și a spus că România are nevoie de un premier care își asumă decizia și poate gestiona simultan crizele politică, guvernamentală și bugetară: „Nu e vorba de premier de balet. (...) trebuie un om responsabil, care poate coagula o coaliție din aceste formațiuni politice.” Întrebat despre un posibil premier tehnocrat, el a indicat că „nu calitatea de membru de partid e problema, calitatea omului e importantă”, fără să avanseze un nume. Ce urmează Din declarațiile liderului UDMR reiese un calendar-țintă de până la trei săptămâni pentru formarea și învestirea unui nou guvern, cu negocieri care ar trebui să înceapă odată cu consultările la Cotroceni. Antena 3 notează că acestea sunt primele declarații ale lui Kelemen Hunor după trecerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. [...]
Ludovic Orban cere ca PSD să-și asume guvernarea după moțiunea de cenzură , susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să încerce formarea unei „coaliții proeuropene” cu PSD, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai colaboreze cu social-democrații, potrivit Digi24 . Miza imediată este blocajul de la desemnarea premierului și scenariul unei investituri eșuate, care ar putea prelungi instabilitatea politică. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a argumentat la Digi24 că „mingea” este acum la președinte în procedura de învestire, după consultările cu partidele parlamentare și desemnarea candidatului la funcția de premier. De ce respinge Orban o formulă PNL–USR–PSD În intervenția sa, Orban a spus că o coaliție care să includă PSD nu poate fi prezentată drept „prooccidentală”, invocând ruptura produsă după moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR și „ceilalți actori nefrecventabili din Parlament”. În acest context, el a amintit că USR a decis „în unanimitate” să nu mai colaboreze cu PSD la guvernare, iar PNL ar fi luat o decizie similară. „Președintele greșește grav. PSD nu este un partid proeuropean, prooccidental, prodemocratic. PSD este un partid retrograd, de sorginte comunistă, corupt până măduva oaselor și care a criticat toate reformele în atuala coaliției, călcând în picioare protocolul și colaborând în secret în parlament cu AUR.” „Soluția simplă constituțional”: premier PSD, apoi un al doilea scenariu Orban a descris drept „foarte simplă constituțional” o ieșire din criză: PSD, care a inițiat moțiunea de cenzură și a contribuit la demiterea guvernului, ar trebui să își asume guvernarea și să propună premier, inclusiv într-o formulă cu AUR sau cu alte forțe care i-ar asigura majoritatea. „PSD trebuie să-și asume răspundere a guvernării. Da, cu AUR, sau cu cine vor ei.” El a mai susținut că desemnarea unui premier din partea PSD ar fi „perfect constituțională”, inclusiv pentru că PSD este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, însă și-a exprimat convingerea că PSD nu va reuși să strângă o majoritate pentru învestirea unui guvern. În acest caz, Orban a indicat un scenariu ulterior: după un eșec la primul vot de învestitură, președintele ar putea reveni cu un mandat pentru o coaliție PNL–USR–UDMR, pe ideea că la al doilea vot „parlamentarii judecă altfel”. Cât de realistă este o majoritate PSD cu „bucăți” din PNL Orban a spus că nu vede posibilă o coaliție PSD–UDMR cu o parte din PNL și alte „bucăți” din Parlament. A invocat existența unor opinii diferite exprimate de unii reprezentanți PNL (menționându-i pe Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Thuma și Toma Petcu), dar a susținut că aceștia nu ar putea atrage suficienți parlamentari într-un demers de susținere a unui guvern PSD. În același registru, el a reluat ideea că PSD are deja o asociere de fapt cu AUR, prin moțiunea depusă împreună și prin asumarea „textului integral” al acesteia. Ce urmează Din perspectiva prezentată de Orban, următorul pas depinde de decizia președintelui privind desemnarea candidatului la funcția de premier și de capacitatea acestuia de a obține votul de încredere în Parlament. Dacă PSD ar primi primul mandat și nu ar reuși să formeze o majoritate, ar putea urma o nouă încercare de configurare a unei majorități alternative în jurul PNL–USR–UDMR, așa cum a indicat fostul lider liberal. [...]
După căderea Guvernului Bolojan, AUR încearcă să-și lărgească baza de susținere în Parlament , iar George Simion a lansat un apel public către etnicii maghiari să se înscrie în partid, potrivit Adevărul . Mesajul vine imediat după ce moțiunea de cenzură a trecut, într-un moment în care fiecare vot devine relevant pentru configurarea unei majorități și pentru negocierile de guvernare. Simion a criticat UDMR, susținând că formațiunea „are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate” și acuzând-o că ar fi refuzat să voteze moțiunea doar pentru că a fost inițiată de AUR. În același context, liderul AUR a afirmat că etnici maghiari ar fi ieșit în stradă la începutul anului împotriva „taxelor lui Bolojan”, în localități precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cerând parlamentarilor să voteze moțiunea. Mesajul către electoratul maghiar și către alte minorități În declarațiile făcute presei, Simion a încercat să repoziționeze AUR ca opțiune de reprezentare politică pentru minorități și a extins apelul dincolo de electoratul maghiar. „Şi fac un apel la toţi etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR, indiferent de etnie - romi, lipoveni, maghiari - avem mulţi membri în acest moment în AUR şi, de altfel, fac acest apel către toţi cetăţenii României”. Totodată, liderul AUR a insistat pe ideea că „fiecare vot” contează în actualul context politic, legând direct apelul de mizele următoarelor confruntări politice. Context: presiune pe negocierile pentru guvernare Apelul vine pe fondul schimbărilor de pe scena politică după votul din Parlament care a dus la trecerea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Bolojan (context detaliat de aceeași publicație aici ). În plus, Adevărul amintește că Simion a declarat marți, 5 mai, că AUR este „pregătită să intre la guvernare”, însă condiționează participarea de posibilitatea de a desemna prim-ministrul (detalii aici ). În acest cadru, apelul către minorități funcționează și ca semnal politic: AUR încearcă să-și consolideze legitimitatea și să-și extindă sprijinul înaintea negocierilor care pot decide viitoarea formulă de guvernare. [...]
După demiterea Guvernului Bolojan , Oana Gheorghiu își revendică public agenda de reformă din Executiv , invocând măsuri precum „decăpușarea companiilor publice”, eliminarea privilegiilor și pași spre digitalizare și debirocratizare, potrivit Libertatea . Într-o postare pe Facebook , Gheorghiu susține că „fiecare pas” făcut în Guvern a fost „în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor” și afirmă că, „alături de Ilie Bolojan”, a „aprins, în sfârșit, lumina”. Ea spune că a primit „zeci de mii de mesaje de susținere” și că încrederea primită i-a dat „curajul să nu renunțe la această luptă”. „Fiecare pas pe care l-am făcut în Guvern a fost în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor: pentru decăpușarea companiilor publice, pentru eliminarea privilegiilor și a băieților deștepți, pentru pașii făcuți spre digitalizare și debirocratizare.” Ce reforme invocă și de ce contează Mesajul pune accent pe o direcție de guvernare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul și asupra cheltuirii banului public, prin: „decăpușarea companiilor publice”; „eliminarea privilegiilor” și a „băieților deștepți”; pași spre „digitalizare” și „debirocratizare”. Gheorghiu mai afirmă că nu a urmărit „în niciun moment” să ocupe funcții publice sau private și că a căutat „mereu să facă bine”, adăugând că, indiferent de evoluțiile viitoare, „acesta este doar începutul”. Context: cum a căzut Guvernul Bolojan Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , cu 281 de voturi, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire, conform informațiilor din articol. Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 233 de voturi. În același context, miniștrii PSD s-au retras din Executiv cu două săptămâni înainte, iar partidul condus de Sorin Grindeanu a depus moțiunea împreună cu AUR, partidul lui George Simion. [...]
