Știri
Știri din categoria Externe
Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews, Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial.
În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu.
În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî, la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete.
De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate.
Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin.
Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat.
Recomandate
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
Loviturile rusești au continuat după intrarea în vigoare a armistițiului unilateral anunțat de Kiev , iar episoadele de violență pun sub semnul întrebării utilitatea unor încetări temporare ale focului ca bază pentru negocieri, potrivit Agerpres . Ucraina a acuzat Rusia de un nou atac miercuri dimineață, la câteva ore după ce, la miezul nopții, ar fi început o încetare a focului anunțată unilateral de Kiev. Sirenele au sunat în mai multe regiuni, iar autoritățile ucrainene au raportat doi răniți la Harkov și avarierea unui echipament industrial în regiunea Zaporojie. În același interval, în jurul orei 04:00 GMT (07:00, ora României), autoritățile ruse nu raportaseră atacuri ucrainene, la peste șapte ore de la intrarea în vigoare a armistițiului, conform informațiilor citate. De ce contează: armistițiile scurte rămân fragile și greu de verificat Contextul imediat este marcat de un bilanț ridicat al loviturilor de marți: 28 de persoane au fost ucise în total în Ucraina, potrivit unui bilanț al autorităților locale actualizat miercuri. În paralel, autoritățile ruse au anunțat cinci morți în Crimeea ocupată, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra localității Djankoi, marți seară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni un armistițiu pe durată nedeterminată, ca răspuns la solicitarea președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului în perioada manifestațiilor legate de 9 mai. Zelenski a avertizat însă că Ucraina va răspunde „în mod simetric” oricărei încălcări. Pozițiile părților și miza negocierilor Zelenski a criticat ideea unui armistițiu limitat la câteva ore, asociat cu evenimentele de pe 9 mai, susținând că este nevoie de oprirea loviturilor „în fiecare zi”. La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a afirmat pe platforma X că Rusia „intensifică teroarea” și nu ar da semne că se pregătește să oprească ostilitățile. Pe fond, Ucraina cere de mai mult timp un armistițiu prelungit care să favorizeze negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă la scară mare din februarie 2022. Moscova refuză un armistițiu durabil, argumentând că Kievul și-ar putea întări apărarea, și cere ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, pe care armata rusă o controlează doar parțial. Context internațional și evaluări Războiul a fost discutat marți într-un apel telefonic între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, notează materialul. Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a apreciat că anunțul armistițiului de către Kiev este o manevră tactică pe plan „informațional și politic” și a estimat că este „aproape sigur” că niciunul dintre aceste armistiții nu va fi respectat pe deplin. În aprilie, un armistițiu de 32 de ore de Paștele ortodox a fost încălcat în numeroase rânduri pe front, chiar dacă s-a putut observa o încetare a atacurilor aeriene la mari distanțe, mai arată informațiile citate. Într-un element de context militar, o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, pentru prima dată din vara lui 2023, zona controlată de ruși în Ucraina s-a diminuat cu circa 120 km². [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
Rusia își mută presiunea asupra Armeniei dinspre militar spre economic , pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană și al găzduirii unor summituri europene, potrivit Libertatea . În paralel, voci pro-Kremlin cer măsuri extreme, inclusiv atacarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , în timpul vizitei acestuia la Erevan. În material sunt descrise reacțiile unor bloggeri militari ruși, care critică Ministerul rus al Apărării pentru că nu ar fi doborât avionul lui Zelenski în drum spre Armenia și care ar fi preferat ca liderul ucrainean să fie „capturat” la Erevan. Vizita este prezentată de aceștia ca o lovitură pentru Rusia, în condițiile în care Armenia este descrisă în propaganda afiliată Kremlinului drept „partener strategic”. Amenințări de intervenție și justificarea „protejării populației ruse” Libertatea notează că Margarita Simonian, șefa RT, a amenințat Armenia cu o intervenție militară, invocând necesitatea „protejării populației ruse” și a intereselor Rusiei în această țară. „Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară.” Articolul amintește că acest motiv a fost folosit de Moscova pentru a-și justifica războaiele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și susține că ar putea fi invocat și împotriva altor state, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO. Pârghii economice: avertismente și primele măsuri comerciale Dincolo de retorica militară, textul indică o escaladare pe zona economică. După o întâlnire la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian , viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat cu „reconsiderarea relațiilor economice” în funcție de planurile Armeniei privind aderarea la UE. În același timp, autoritățile ruse au interzis „deocamdată” vânzarea apei minerale armene „Djermuk”, motivând că ar fi constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Materialul plasează această mișcare în logica unui șantaj comercial, menționând că Rusia a folosit instrumente similare și împotriva Republicii Moldova, care ulterior și-a reorientat exporturile către UE. Context: reorientarea Armeniei și miza alegerilor din 7 iunie Libertatea descrie o schimbare de direcție la Erevan, după războiul cu Azerbaidjanul și exodul a 150.000 de armeni din Nagorno-Karabah. În acest context, Armenia ar fi semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul (contestat de Rusia, potrivit articolului, deoarece medierea a fost facilitată de SUA) și ar urmări o reorientare strategică: menținerea păcii cu Azerbaidjanul, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și apropierea de UE, inclusiv prin părăsirea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Rusia menține în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați, mai arată materialul. Summiturile de la Erevan au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative din 7 iunie, prezentate ca un test pentru direcția strategică a țării. În articol se mai menționează că președintele francez Emmanuel Macron și premierul armean Nikol Pașinian au semnat marți un parteneriat strategic „de la apărare și până la economie”, pentru consolidarea relațiilor franco-armene. [...]
SUA mută accentul pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz după încheierea operațiunii „Epic Fury” , un semnal cu impact direct asupra riscului geopolitic dintr-un coridor esențial pentru transportul global de energie, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, la Casa Albă, că principala operațiune militară a SUA împotriva Iranului s-a încheiat, fără să afirme că tensiunile s-au terminat definitiv sau că nu pot fi reluate, conform informațiilor atribuite de Mediafax agenției AP. Rubio a spus că „Operațiunea Epic Fury” – atacul lansat de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie – „este încheiată”, motivând că obiectivele misiunii au fost îndeplinite. În același timp, el a indicat că prioritatea Washingtonului este acum redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ce cere Washingtonul și ce urmează operațional Rubio a legat perspectiva „căii păcii” de două condiții puse Iranului: acceptarea cerințelor președintelui Donald Trump privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În acest context, oficialul american a menționat o inițiativă a administrației Trump pentru ghidarea navelor comerciale prin strâmtoare, denumită „Proiect Libertate”. „Nu aplaudăm apariția unei noi situații. Am prefera calea păcii.” Rubio a adăugat că evoluțiile viitoare rămân incerte, iar „la ce ar putea duce acestea în viitor este doar speculație”. Dimensiunea de reglementare: notificarea Congresul ui și pragul de 60 de zile Un element cu miză instituțională este că, potrivit relatării CNN citate în material, Casa Albă a notificat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, pe fondul atingerii unui prag de 60 de zile care ar necesita o autorizare formală din partea legislatorilor. În paralel, Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardamente dacă negocierile eșuează sau dacă Iranul încalcă armistițiul existent, mai notează materialul. [...]
Suedia își separă spionajul extern de structurile militare și lansează un nou serviciu din 2027 , într-o mișcare care urmărește să alinieze mai bine arhitectura națională de informații la cerințele NATO , pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Guvernul suedez a anunțat că merge mai departe cu planul de a înființa o nouă agenție de spionaj orientată spre „amenințările externe”, ca parte a unei politici mai ample determinate de războiul Rusiei în Ucraina, relatează Euronews. Noua structură se va numi Serviciul de informații externe al Suediei (UND) și ar urma să înceapă activitatea în ianuarie 2027, conform declarațiilor făcute de ministrul de externe Maria Malmer Stenergard. Ministrul a argumentat că, în contextul conflictului din Ucraina, „avantajul informațional” și capacitatea de adaptare rapidă a sistemelor tehnice devin la fel de importante ca armamentul avansat, adăugând că noul serviciu va fi comparabil cu MI6 din Regatul Unit. Ce se schimbă în arhitectura de securitate a Suediei Suedia are deja: Serviciul de Informații și Securitate Militară (MUST), responsabil de amenințările externe; Serviciul suedez de securitate (SAPO), cu rol civil, axat pe amenințările interne. Potrivit ministrului de externe, UND va prelua o parte dintre atribuțiile MUST și va coopera strâns cu Forțele Armate ale Suediei, SAPO și Institutul Național de Radio al Apărării (FRA), instituția responsabilă de informațiile din semnale (interceptări și analiză de comunicații). Miza: alinierea la NATO și „noi așteptări” pentru un aliat recent În 2022, Suedia a cerut aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, renunțând la două secole de nealiniere militară. Țara a devenit membră a Alianței în 2024, iar Stenergard a spus că acest statut aduce „noi așteptări”. „Pe măsură ce ne dezvoltăm structura de informații, vom fi mai bine aliniați la structurile existente în cadrul NATO și între aliații noștri.” Noua agenție va avea ca sarcină identificarea „amenințărilor externe la adresa Suediei”, iar activitatea sa va include colectarea, prelucrarea și analiza informațiilor. Ce urmează pe partea de reglementare Guvernul trimite un proiect de lege către Consiliul Legislativ, organism care examinează proiectele de acte normative, și intenționează să îl transmită Parlamentului în luna iunie. Dacă procesul legislativ decurge conform planului prezentat, UND ar urma să devină operațional în ianuarie 2027. [...]
