Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev.
Informațiile sunt transmise de Reuters, citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă.
Recomandate
Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews , Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial. În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu. Atacuri și alerte și pe teritoriul Rusiei În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî , la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete. De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate. Ce prevede armistițiul propus de Kremlin Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin. Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat. [...]
Loviturile rusești au continuat după intrarea în vigoare a armistițiului unilateral anunțat de Kiev , iar episoadele de violență pun sub semnul întrebării utilitatea unor încetări temporare ale focului ca bază pentru negocieri, potrivit Agerpres . Ucraina a acuzat Rusia de un nou atac miercuri dimineață, la câteva ore după ce, la miezul nopții, ar fi început o încetare a focului anunțată unilateral de Kiev. Sirenele au sunat în mai multe regiuni, iar autoritățile ucrainene au raportat doi răniți la Harkov și avarierea unui echipament industrial în regiunea Zaporojie. În același interval, în jurul orei 04:00 GMT (07:00, ora României), autoritățile ruse nu raportaseră atacuri ucrainene, la peste șapte ore de la intrarea în vigoare a armistițiului, conform informațiilor citate. De ce contează: armistițiile scurte rămân fragile și greu de verificat Contextul imediat este marcat de un bilanț ridicat al loviturilor de marți: 28 de persoane au fost ucise în total în Ucraina, potrivit unui bilanț al autorităților locale actualizat miercuri. În paralel, autoritățile ruse au anunțat cinci morți în Crimeea ocupată, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra localității Djankoi, marți seară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni un armistițiu pe durată nedeterminată, ca răspuns la solicitarea președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului în perioada manifestațiilor legate de 9 mai. Zelenski a avertizat însă că Ucraina va răspunde „în mod simetric” oricărei încălcări. Pozițiile părților și miza negocierilor Zelenski a criticat ideea unui armistițiu limitat la câteva ore, asociat cu evenimentele de pe 9 mai, susținând că este nevoie de oprirea loviturilor „în fiecare zi”. La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a afirmat pe platforma X că Rusia „intensifică teroarea” și nu ar da semne că se pregătește să oprească ostilitățile. Pe fond, Ucraina cere de mai mult timp un armistițiu prelungit care să favorizeze negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă la scară mare din februarie 2022. Moscova refuză un armistițiu durabil, argumentând că Kievul și-ar putea întări apărarea, și cere ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, pe care armata rusă o controlează doar parțial. Context internațional și evaluări Războiul a fost discutat marți într-un apel telefonic între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, notează materialul. Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a apreciat că anunțul armistițiului de către Kiev este o manevră tactică pe plan „informațional și politic” și a estimat că este „aproape sigur” că niciunul dintre aceste armistiții nu va fi respectat pe deplin. În aprilie, un armistițiu de 32 de ore de Paștele ortodox a fost încălcat în numeroase rânduri pe front, chiar dacă s-a putut observa o încetare a atacurilor aeriene la mari distanțe, mai arată informațiile citate. Într-un element de context militar, o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, pentru prima dată din vara lui 2023, zona controlată de ruși în Ucraina s-a diminuat cu circa 120 km². [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
Întâlnirea de la Beijing dintre șefii diplomațiilor iraniană și chineză pune presiune pe securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care China încearcă să limiteze riscurile pentru aprovizionarea cu petrol și să-și protejeze relația cu SUA înaintea summitului Trump–Xi, relatează Reuters . Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit miercuri, la Beijing, cu ministrul chinez de externe Wang Yi, în prima sa vizită în China de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, conflict pe care Reuters îl descrie drept declanșatorul „celui mai sever șoc global de aprovizionare cu petrol din istorie” și care a afectat securitatea energetică a Chinei, cel mai mare importator de țiței din lume. De ce contează: Hormuz, punctul critic pentru comerțul cu petrol Întâlnirea are loc pe fondul tensiunilor din Golful Persic legate de controlul Strâmtorii Hormuz, rută esențială pentru transportul maritim de energie. Potrivit Reuters, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut Chinei să își intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge Iranul să redeschidă strâmtoarea pentru navigația internațională. Bessent a mai spus că președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping vor discuta despre Iran față în față în timpul vizitei lui Trump la Beijing, programată pentru 14–15 mai, în contextul în care cele două părți încearcă să mențină stabilitatea relației bilaterale după un armistițiu comercial convenit în octombrie. Context: atacuri noi și o operațiune navală pusă „pe pauză” Reuters notează că SUA și Iran au lansat noi atacuri în Golf, în timp ce se confruntă pentru controlul strâmtorii prin blocade maritime concurente, ceea ce a pus presiune pe un armistițiu deja fragil. Trump a declarat ulterior că Marina SUA ar urma să ajute navele să tranziteze strâmtoarea, însă operațiunea a fost oprită după ce președintele american a afirmat că s-au înregistrat „progrese mari” către un acord cuprinzător cu Iranul. Publicația precizează că nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului. China între diplomație și sancțiuni: miza petrolului iranian Pe plan diplomatic, China a intensificat contactele și a evitat critici dure la adresa modului în care SUA au purtat războiul, pentru ca summitul Trump–Xi (deja amânat o dată din cauza conflictului) să se desfășoare fără sincope, potrivit analiștilor citați de Reuters. Beijingul a cerut în repetate rânduri menținerea încetării focului și ridicarea restricțiilor din strâmtoare, iar Trump a creditat China pentru rolul în aducerea Iranului la negocierile de pace de luna trecută din Pakistan. În paralel, China și-a înăsprit poziția față de sancțiunile americane care vizează rafinării chineze pentru achiziții de țiței iranian. Săptămâna trecută, Ministerul Comerțului a ordonat companiilor să nu se conformeze sancțiunilor SUA împotriva a cinci rafinării independente, inclusiv Hengli Petrochemical , invocând pentru prima dată o lege care permite represalii împotriva entităților ce aplică sancțiuni considerate „ilegale” de Beijing. Un element-cheie al ecuației este dependența Chinei de petrolul iranian: China cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler citate de Reuters. În același timp, petrolul iranian are puțini cumpărători din cauza sancțiunilor SUA, menite să reducă finanțarea programului nuclear al Teheranului. Ce urmează În zilele următoare, atenția se mută pe discuțiile Trump–Xi din 14–15 mai, unde subiectul Iran și accesul la Strâmtoarea Hormuz ar urma să fie pe agendă, în condițiile în care Beijingul încearcă să reducă riscurile pentru fluxurile energetice fără a-și deteriora relațiile cu Washingtonul. Reuters nu oferă detalii despre eventuale rezultate concrete ale întâlnirii Wang–Araqchi sau despre pași agreați privind strâmtoarea. [...]
Cererea pentru ture de birdwatching și fotografie în Delta Dunării a crescut cu până la 30% în aprilie, față de aceeași perioadă din 2025, în pofida războiului din Ucraina și a alertelor RO-ALERT, potrivit Agerpres . Din perspectivă economică, evoluția indică o nișă turistică rezilientă, cu impact direct în gradul de ocupare și în rezervările operatorilor locali. Managerul unei agenții de turism din rezervație, Iliuță Goean , spune că începutul de sezon a fost „foarte bun”, cu un avans de 25-30% față de anul trecut pentru segmentul de birdwatching și fotografie. Acesta a menționat că pentru intervalul aprilie–iunie are „foarte multe rezervări”, în timp ce locuri libere ar mai fi în special pentru perioada verii. De ce crește cererea, în ciuda riscurilor percepute Explicația invocată ține de poziționarea Deltei ca zonă avifaunistică de referință, care atrage pasionați de observarea păsărilor. În plus, operatorul citat susține că o parte dintre turiști au ajuns să trateze mesajele RO-ALERT ca pe o măsură de prevenție, fără să-și anuleze călătoriile, inclusiv în cazul vizitatorilor străini. În același timp, Agerpres notează că situația nu este uniformă în județul Tulcea: la începutul sezonului, unii operatori au semnalat scăderi de vizitatori din cauza războiului și a alertelor, diferențele fiind influențate de proximitatea față de granița româno-ucraineană. Presiuni operaționale: bărci rapide și nivel scăzut al apei Pe partea de operare în teren, Goean a pus îmbunătățirea experienței de birdwatching și pe seama opririi vânătorii în Deltă în urmă cu 15-16 ani, ceea ce ar fi redus stresul asupra păsărilor și ar fi făcut posibilă observarea de la distanțe „decente”. El a mai afirmat că incidentele cu bărci care intră cu viteză în coloniile de pelicani au devenit mai rare, pe fondul presiunii publice și al sancțiunilor, dar a criticat faptul că un plan de oprire a bărcilor rapide ar fi fost amânat pentru 2034. Separat, operatorul a atras atenția că nivelul apei din rezervație este mic în această perioadă, ceea ce afectează în special resursa piscicolă, prin impactul asupra depunerii icrelor și dezvoltării puietului în zonele inundabile. Context: „vedetele” sezonului și statutul internațional al Deltei În perioada aceasta, „vedetele Deltei” sunt pelicanii comuni aflați în penaj nupțial, potrivit sursei. Delta Dunării este inclusă în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei din 1990 (UNESCO), iar din 1991 este recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția RAMSAR și inclusă în Lista Patrimoniului Mondial. [...]
Moscova a întrerupt internetul mobil și a oprit zborurile înaintea paradei de 9 mai , într-un set de măsuri care afectează direct funcționarea orașului și activitățile economice de zi cu zi, pe fondul temerilor privind atacuri cu drone, potrivit Antena 3 . Marți dimineață, locuitorii capitalei ruse s-au trezit fără semnal de telefonie mobilă „în tot orașul”, iar toate cele patru aeroporturi ale Moscovei și-au suspendat operațiunile, invocând „motive de securitate” nespecificate. În paralel, în oraș au fost instalate puncte de control, iar pe turnurile Kremlinului au fost desfășurați lunetiști și echipaje de mitraliere. Impact operațional: transport, livrări și servicii, blocate temporar Întreruperea a lovit în special activitățile care depind de conectivitate și platforme digitale. Antena 3 relatează că: șoferii de taxi au spus că nu au putut primi comenzi; curierii au fost nevoiți să ceară acces la rețele Wi‑Fi ale clienților pentru a putea marca livrările ca finalizate. Spre prânz, accesul părea să fi fost restabilit „în mare parte”, însă episodul arată cât de rapid pot fi perturbate serviciile urbane atunci când autoritățile recurg la restricții de comunicații în numele securității. Parada de 9 mai, redusă: fără tancuri și tehnică grea Parada de Ziua Victoriei, descrisă drept cea mai importantă sărbătoare națională a Rusiei, a fost deja redusă ca amploare și va avea loc fără tancuri și tehnică militară grea „pentru prima dată în aproape două decenii”, pe fondul riscului de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. În context, Ucraina ar fi demonstrat recent capacitatea de a penetra apărarea antiaeriană a Moscovei: luni dimineață, o dronă a lovit un bloc de locuințe la câțiva kilometri de Kremlin, potrivit relatării. Miza de securitate și reacțiile politice Moscova a declarat la începutul lunii un armistițiu unilateral pentru 8–9 mai și a avertizat că va lansa un „atac masiv cu rachete” asupra centrului Kievului dacă armistițiul este încălcat. Ucraina a respins propunerea, iar Volodimir Zelenski a anunțat un armistițiu separat începând din 6 mai, afirmând că „nu e serios” să se aștepte respectarea unei încetări a focului legate de o sărbătoare militară rusă. Totodată, Antena 3 notează că măsurile de acest tip sunt prezentate de oficialii ruși ca necesare pentru protejarea capitalei de drone și sabotaj, dar sunt „profund nepopulare” și ar fi erodat în ultimele săptămâni ratingurile de aprobare ale lui Vladimir Putin. Separat, publicația menționează un raport al serviciilor europene de informații, citat de The Guardian, potrivit căruia Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane și ar fi tot mai izolat de viața civilă; un raport similar este atribuit și publicației iStories, în legătură cu întărirea protecției personale a președintelui de către Serviciul Federal de Protecție (FSO). [...]
