Știri
Știri din categoria Externe
Vizita ministrului de Externe al Iranului la Beijing vine pe fondul tensiunilor care amenință transportul de energie prin Strâmtoarea Hormuz, într-un moment în care piețele urmăresc riscul unor noi perturbări ale aprovizionării cu petrol. Potrivit Global Times, Seyyed Abbas Araghchi va merge în China miercuri, la invitația Beijingului, iar ministrul chinez de Externe Wang Yi urmează să aibă discuții cu el.
Întâlnirea este prezentată ca parte a unei „ofensive diplomatice” mai largi a Teheranului către parteneri-cheie. Conform unei declarații scurte a Ministerului iranian de Externe, citată de Press TV, agenda include cooperarea bilaterală, dar și subiecte regionale și internaționale.
Al Arabiya a relatat că deplasarea la Beijing ar fi prima vizită a lui Araghchi în China de când loviturile SUA și Israel au declanșat „cel mai sever șoc global al aprovizionării cu petrol din istorie”, potrivit aceleiași surse. În acest context, unele publicații internaționale, inclusiv Anadolu Ajansi și The National, au legat vizita de situația din Strâmtoarea Hormuz.
Separat, Araghchi a scris pe contul său de pe X că evenimentele din Hormuz arată că „nu există o soluție militară la o criză politică”. Tot pe X, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că „noua ecuație” a Strâmtorii Hormuz este în curs de consolidare și că securitatea transportului maritim și a tranzitului de energie a fost pusă în pericol de SUA și aliații săi prin încălcarea încetării focului și impunerea unei blocade.
Un expert chinez citat de publicație, Liu Zhongmin (Institutul de Studii pentru Orientul Mijlociu, Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai), susține că Beijingul a jucat „un rol constructiv” în detensionarea situației după loviturile asupra Iranului și că vizita se înscrie în aceste eforturi. Acesta afirmă că China s-a concentrat pe reducerea tensiunilor dintre Iran și statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), pentru a preveni extinderea și escaladarea conflictelor regionale.
Liu mai spune că, pe lângă dosarele regionale, cele două părți ar putea explora și cooperarea în energie și alte domenii, fără a oferi detalii.
Publicația amintește că, într-o convorbire telefonică din 15 aprilie cu omologul iranian, Wang Yi a declarat că China susține menținerea „impulsului” pentru încetarea focului și negocieri, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. În același schimb, Araghchi ar fi apreciat eforturile Chinei de detensionare și ar fi cerut un rol activ în promovarea păcii și încheierea conflictului.
Pe linie americană, armata SUA a susținut că două nave comerciale au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Hormuz luni, în cadrul inițiativei „Project Freedom” anunțate de președintele Donald Trump, potrivit CBS News. Tot CBS News a relatat că Trump a descris situația drept un „mini-război” cu Iranul.
Într-o declarație din 22 aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor și că Beijingul sprijină continuarea efortului politic și diplomatic pentru „o încetare a focului completă și durabilă” și pentru menținerea stabilității în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului.
Recomandate
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
China extinde războiul listelor negre cu SUA, lovind direct în exporturi și achiziții publice : Beijingul a anunțat sancțiuni și restricții care vizează zeci de companii americane, în special din apărare și aerospațial, într-o mișcare prezentată ca răspuns la măsurile Washingtonului, potrivit Mediafax . Măsurile vin la o lună după vizita președintelui Donald Trump la Beijing, care a urmărit reducerea tensiunilor dintre cele două puteri. Autoritățile chineze le leagă de o „listă neagră” publicată de Departamentul Apărării al SUA, care include entități considerate „companii militare chineze” ce operează direct sau indirect în Statele Unite. Ce restricții introduce China Beijingul a anunțat două seturi de măsuri cu impact operațional și de reglementare pentru companiile vizate: Interdicții la export pentru bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară): China a inclus zece companii și entități americane pe o listă căreia îi sunt interzise exporturile de astfel de bunuri. Departamentul Comerțului a precizat că este interzis oricărei organizații sau persoane, din orice țară sau regiune, să transfere sau să furnizeze acestor entități articole cu dublă utilizare originare din China, iar exporturile în curs trebuie oprite imediat. Printre companiile menționate se numără AVEOX și Red Cat . Interdicții în achiziții publice : China a anunțat o interdicție pentru agențiile guvernamentale și autoritățile locale de a cumpăra produse de la 46 de companii americane în cadrul contractelor publice. Ministerul Finanțelor a indicat că interdicția vizează, în mod specific, mai multe entități ale Lockheed Martin și Raytheon , precum și divizia de spațiu, apărare și securitate a Boeing . Contextul: reacție la lista Pentagonului Cu două săptămâni înainte, Pentagonul a publicat o listă actualizată cu zeci de entități considerate „companii militare chineze” care operează în SUA. Pe această listă au fost adăugați, între alții, Alibaba , Baidu și BYD , potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului din China a descris măsurile drept răspuns la „actul inacceptabil” al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita listă de „companii militare chineze”. De ce contează Prin combinarea restricțiilor la export pentru bunuri cu dublă utilizare cu interdicții în achiziții publice , China ridică miza într-o zonă sensibilă pentru lanțurile de aprovizionare și contractele din apărare și aerospațial. În același timp, anunțul arată că, în pofida contactelor diplomatice recente, disputa se mută tot mai mult în instrumente administrative care pot afecta direct operațiunile companiilor. [...]
Memorandumul provizoriu SUA–Iran a mutat centrul de greutate al crizei din Strâmtoarea Hormuz și a redus, cel puțin temporar, șansele unei misiuni maritime europene , cu efect direct asupra modului în care Europa își poate proteja interesele energetice și de transport într-un punct-cheie pentru comerțul global, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Acordul, prezentat de Washington drept un cadru pentru încetarea ostilităților și redeschiderea strâmtorii, a transformat summitul G7 de la Évian dintr-un test de coordonare occidentală într-o scenă pentru o inițiativă diplomatică în principal americană. Înainte și în timpul reuniunii, lideri europeni discutaseră despre o posibilă implicare navală – de la deminare la escortarea navelor și sprijin pentru „libertatea de navigație” –, pe fondul riscurilor economice: prețuri la petrol, costuri de transport, prime de asigurare și inflație. De ce contează: redeschiderea „pe hârtie” nu e suficientă pentru piață Analiza ridică problema centrală rămasă nerezolvată: dacă Strâmtoarea Hormuz poate fi redeschisă „sigur și durabil” într-un mod acceptabil pentru operatorii comerciali, asigurători, statele din Golf și guvernele europene. Chiar dacă un anunț diplomatic reduce tensiunea, companiile de shipping și asigurătorii se uită la indicatori concreți: trafic real, risc rezidual de mine, comportamentul unităților navale iraniene, existența escortelor și apariția unor amenințări noi. Un consilier al Departamentului de Stat al SUA, prezentat doar cu prenumele Willian, susține că „situația este în mare parte rezolvată” și că o pistă europeană de tip misiune maritimă a fost depășită de evenimente. El argumentează că minele au fost doar o parte a problemei, iar miza ar fi capacitatea Iranului de a impune restricții prin mijloace navale, în special prin activele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). De la deminare la „mediu permisiv”: ce ar presupune o misiune europeană Connor McLemore, analist de cercetare operațională și membru al ProbabilityManagement.org, spune că o eventuală operațiune ar depinde, înainte de orice, de un „mediu permisiv” de securitate – adică încetarea ostilităților și condiții care să permită desfășurarea în siguranță. În practică, cooperarea guvernelor relevante ar face intervenția „mai sigură, mai rapidă și mai puțin controversată politic”. În scenariul descris, o misiune europeană ar tinde să înceapă cu verificarea și cartografierea unor culoare de tranzit sigure, nu cu „curățarea” integrală a strâmtorii. Sunt menționate capabilități europene în domeniul contramăsurilor împotriva minelor (Franța, Regatul Unit, Belgia, Olanda), dar și faptul că astfel de operațiuni sunt lente și cer resurse specializate: nave specializate de vânătoare/distrugere a minelor și sisteme fără echipaj (subacvatice și de suprafață); sonare, vehicule operate de la distanță și echipe de neutralizare a munițiilor explozive; sprijin de comandă-control și logistică, plus protecție/escortă, deoarece aceste nave sunt lente și vulnerabile. McLemore subliniază că deminarea nu elimină complet riscul, ci îl reduce până la un nivel considerat acceptabil de guverne și actori comerciali, iar condițiile locale (adâncime, curenți, trafic intens, „clutter” pe fundul mării și riscul reluării atacurilor) pot complica detectarea. Europa, între costul inacțiunii și riscul de a intra târziu Consilierul american este tranșant în privința Europei, afirmând că „a stat pe margine” și că o operațiune de deminare lansată după încetarea focului ar fi „stânjenitoare diplomatic” și „inutilă operațional”. Analiza notează însă că această evaluare minimizează expunerea economică europeană: pentru capitalele europene, Hormuz nu este doar o chestiune militară, ci una de energie, inflație, transport și ordine juridică maritimă. În același timp, memorandumul SUA–Iran este descris ca incomplet și fragil. Președintele SUA, Donald Trump, îl prezintă în termeni puternici, dar avertizează că acțiunea militară ar putea fi reluată dacă Iranul nu respectă înțelegerea. Willian indică și incertitudini de calendar privind redeschiderea completă, sugerând că așteptarea unei deschideri „100% până vineri” este improbabilă. În concluzie, acordul a redus urgența unei misiuni navale europene, dar nu a eliminat incertitudinea comercială și de securitate. Pentru Europa, miza imediată se mută spre verificarea faptului că redeschiderea este efectivă și credibilă pentru piață și că accesul prin Hormuz nu devine un „privilegiu negociat”, ci rămâne un principiu al navigației internaționale. [...]
Discuțiile SUA–Iran din Elveția vizează implementarea unui memorandum de încetare a focului, dar disputa privind Strâmtoarea Hormuz menține riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Teheranul susține că a închis din nou ruta maritimă, iar armata americană contestă acest lucru, potrivit Global Times . Negociatorii s-au reunit duminică la resortul Burgenstock (Elveția) pentru discuții de urmărire privind aplicarea unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe fondul tensiunilor legate de operațiunile militare israeliene în Liban. Iranul a anunțat că a închis „calea navigabilă-cheie” după ce a acuzat Washingtonul că nu își respectă angajamentele din memorandum, în special în privința „restrângerii” Israelului și prevenirii unor noi atacuri în Liban. În contrapondere, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe platforma X că navele comerciale continuă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și a indicat că ar fi fost 55 de nave comerciale în tranzit, transportând „cantități mari de marfă” și peste 17 milioane de barili de petrol către piețele globale. Ce se negociază și cine participă Discuțiile de la Burgenstock sunt prezentate ca o etapă de implementare a memorandumului semnat miercuri, care urmărește să pună capăt la aproape patru luni de conflict. Potrivit textului citat în articol, prima clauză a MOU prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar documentul include și angajamente privind „integritatea teritorială și suveranitatea Libanului”. În formatul întâlnirii apare și o componentă de mediere: Pakistan și Qatar. Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a vorbit despre așteptări pentru discuții „productive”, iar premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a mulțumit delegațiilor pentru eforturile de pace în Orientul Mijlociu. Din delegația americană ar face parte, potrivit relatării, emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Iranul a trimis o delegație de rang înalt, inclusiv pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de Externe, Abbas Araghchi. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei, a spus că delegația iraniană va insista pe „implementarea” angajamentelor SUA din MOU și va cere „claritate” asupra modului în care cealaltă parte intenționează să le aplice. Hormuz și Liban: presiune în paralel cu negocierile Vicepreședintele SUA, JD Vance, a pus vina pe Iran, numindu-l „motor al instabilității regionale”, dar a susținut că s-au înregistrat progrese „mari” în ultimele ore, conform Al Jazeera (citată de Global Times). În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului să oprească „proxy-urile” din Liban „de la a crea probleme”, într-o postare pe Truth Social. Pe teren, încetarea focului rămâne fragilă. Deși Israelul ar fi acceptat vineri o reînnoire a armistițiului cu Hezbollah, atacurile au continuat până sâmbătă și ar fi ucis cel puțin 32 de persoane, potrivit apărării civile și presei de stat din Liban, conform Al Jazeera (citată în articol). În acest context, forțele armate iraniene au anunțat sâmbătă închiderea Strâmtorii Hormuz, la trei zile după redeschidere, invocând faptul că SUA nu ar fi „ținut în frâu” atacurile israeliene, ceea ce ar încălca noul acord de încetare a focului. Miza economică: o rută critică, un acord încă „cadru” Din perspectiva riscului economic, disputa privind Hormuz este relevantă prin potențialul de a perturba fluxurile de petrol către piețele globale. Chiar dacă SUA afirmă că tranzitul comercial continuă, simpla escaladare a retoricii și a măsurilor anunțate de Iran amplifică incertitudinea într-un punct de trecere strategic. Un expert citat, Zhu Yongbiao (Universitatea Lanzhou), consideră că decizia Iranului de a continua procesul diplomatic, deși a anunțat închiderea strâmtorii, indică un calcul pragmatic: Teheranul ar încerca să preseze Washingtonul să limiteze cât mai mult acțiunile Israelului, fără a se aștepta la un control total al SUA asupra acestuia. În același timp, analiza din articol indică un obstacol major pentru un acord durabil: memorandum-ul ar fi un „cadru politic” larg, iar aproape toate prevederile substanțiale pot genera dispute odată ce negocierile intră în detalii tehnice, inclusiv ordinea pașilor reciproci, relaxarea sancțiunilor, gestionarea uraniului îmbogățit, mecanismele de verificare și dimensiunea prezenței militare americane în regiune. Separat, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se află la Burgenstock și a anunțat pe X că s-a întâlnit cu ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, pentru a discuta „evoluții recente privind Iranul”, potrivit Xinhua (citată de Global Times). China, prin purtătorul de cuvânt al MAE Lin Jian, a transmis că salută memorandum-ul și speră ca părțile relevante, inclusiv SUA și Iranul, să îl implementeze „cu bună-credință”, conform relatării. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
