Știri
Știri din categoria Externe
Cererea pentru ture de birdwatching și fotografie în Delta Dunării a crescut cu până la 30% în aprilie, față de aceeași perioadă din 2025, în pofida războiului din Ucraina și a alertelor RO-ALERT, potrivit Agerpres. Din perspectivă economică, evoluția indică o nișă turistică rezilientă, cu impact direct în gradul de ocupare și în rezervările operatorilor locali.
Managerul unei agenții de turism din rezervație, Iliuță Goean, spune că începutul de sezon a fost „foarte bun”, cu un avans de 25-30% față de anul trecut pentru segmentul de birdwatching și fotografie. Acesta a menționat că pentru intervalul aprilie–iunie are „foarte multe rezervări”, în timp ce locuri libere ar mai fi în special pentru perioada verii.
Explicația invocată ține de poziționarea Deltei ca zonă avifaunistică de referință, care atrage pasionați de observarea păsărilor. În plus, operatorul citat susține că o parte dintre turiști au ajuns să trateze mesajele RO-ALERT ca pe o măsură de prevenție, fără să-și anuleze călătoriile, inclusiv în cazul vizitatorilor străini.
În același timp, Agerpres notează că situația nu este uniformă în județul Tulcea: la începutul sezonului, unii operatori au semnalat scăderi de vizitatori din cauza războiului și a alertelor, diferențele fiind influențate de proximitatea față de granița româno-ucraineană.
Pe partea de operare în teren, Goean a pus îmbunătățirea experienței de birdwatching și pe seama opririi vânătorii în Deltă în urmă cu 15-16 ani, ceea ce ar fi redus stresul asupra păsărilor și ar fi făcut posibilă observarea de la distanțe „decente”.
El a mai afirmat că incidentele cu bărci care intră cu viteză în coloniile de pelicani au devenit mai rare, pe fondul presiunii publice și al sancțiunilor, dar a criticat faptul că un plan de oprire a bărcilor rapide ar fi fost amânat pentru 2034.
Separat, operatorul a atras atenția că nivelul apei din rezervație este mic în această perioadă, ceea ce afectează în special resursa piscicolă, prin impactul asupra depunerii icrelor și dezvoltării puietului în zonele inundabile.
În perioada aceasta, „vedetele Deltei” sunt pelicanii comuni aflați în penaj nupțial, potrivit sursei. Delta Dunării este inclusă în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei din 1990 (UNESCO), iar din 1991 este recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția RAMSAR și inclusă în Lista Patrimoniului Mondial.
Recomandate
SUA și Iranul sunt aproape de un memorandum de încetare a ostilităților care ar debloca Strâmtoarea Hormuz , iar Teheranul ar urma să transmită un răspuns în 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este reducerea riscului de perturbare a traficului maritim și a fluxurilor energetice printr-un punct-cheie pentru comerțul global. Informația este atribuită unei surse pakistaneze implicate în eforturile de pace, care a declarat pentru Reuters că cele două părți „se apropie” de un document scurt, pe o singură pagină, confirmând un material Axios bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Ministrul de Externe al Pakistanului a spus că Islamabadul lucrează pentru ca înțelegerea să ducă la un „sfârșit permanent” al conflictului. Ce ar conține documentul și de ce contează economic Potrivit Axios, SUA așteaptă în 48 de ore răspunsul Iranului la punctele-cheie ale unui memorandum de înțelegere cu 14 puncte. Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat ulterior pentru CNBC că propunerea este „evaluată”. Documentul ar prevedea: încetarea ostilităților și începerea unei perioade de negocieri de 30 de zile; ridicarea reciprocă a blocadelor asupra Strâmtorii Hormuz; eliminarea sancțiunilor de către SUA, în schimbul unui moratoriu de 15 ani al Iranului asupra îmbogățirii uraniului; transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului în afara granițelor, „posibil către SUA”. Pentru piețe și companii, elementul central este Strâmtoarea Hormuz: orice relaxare a tensiunilor și a restricțiilor de navigație reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate pe lanțurile de aprovizionare dependente de transportul maritim. Negocierile rămân condiționate de un acord final Publicația notează că mai mulți termeni importanți ar rămâne condiționați de un viitor acord „cuprinzător” și că, deși documentul ar fi cel mai apropiat pas de o înțelegere de la începutul războiului (28 februarie), „nu a fost finalizat” niciun acord. Negocierile sunt purtate atât direct, cât și indirect, cu Steve Witkoff și Jared Kushner în echipa americană. Potrivit Axios, discuțiile ulterioare ar putea avea loc la Islamabad sau la Geneva. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris marți negocierile drept „foarte complexe și tehnice”, subliniind nevoia unei soluții diplomatice care să definească precis temele negociabile și nivelul concesiilor inițiale. [...]
Coreea de Nord își rescrie Constituția pentru a trata Coreea de Sud ca stat separat , o schimbare cu potențial de a întări linia de confruntare și de a reduce spațiul pentru inițiative de dialog pe peninsulă, potrivit Mediafax . În ultima versiune a Constituției nord-coreene nu mai apare clauza conform căreia Phenianul „luptă pentru realizarea unificării patriei-mamă”. Documentul a fost prezentat de Ministerul Unificării din Coreea de Sud, iar informația se bazează pe un text consultat de AFP. Ce s-a schimbat în textul constituțional Constituția revizuită, care indică faptul că a fost adoptată în martie, introduce și o formulare nouă privind delimitarea teritoriului Coreei de Nord. Textul menționează că acesta include zona de la nord, la granița cu China și Rusia, „precum și Republica Coreea în sud”, folosind denumirea oficială a Coreei de Sud. Tot în document este inclusă o formulare potrivit căreia Coreea de Nord „nu tolerează nicio încălcare a teritoriului său”. Contextul politic: deteriorarea relației cu Seul și apropierea de Moscova Schimbarea vine pe fondul unei poziționări mai dure față de Seul. Kim Jong-un a numit încă din martie Coreea de Sud „cel mai ostil stat inamic”. În paralel, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut, din 2025, reluarea dialogului și discuții cu Phenianul fără condiții prealabile, însă liderul nord-coreean a calificat inițiativele de conciliere drept „înșelătoare” și urmărește consolidarea arsenalului nuclear. În același timp, Phenianul își dezvoltă relațiile cu Rusia, pe care a sprijinit-o în conflictul din Ucraina prin trimiterea de trupe și echipamente, primind în schimb asistență economică și tehnică. De ce contează Eliminarea explicită a obiectivului reunificării din Constituție și definirea Coreei de Sud ca parte distinctă în delimitarea teritoriului indică o repoziționare de reglementare internă cu efecte externe: reduce baza politică pentru o eventuală apropiere și poate alimenta o logică de securitate mai rigidă între cele două state. Cele două Corei rămân, tehnic, în război: conflictul s-a încheiat în 1953 printr-un armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
Întâlnirea de la Beijing dintre șefii diplomațiilor iraniană și chineză pune presiune pe securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care China încearcă să limiteze riscurile pentru aprovizionarea cu petrol și să-și protejeze relația cu SUA înaintea summitului Trump–Xi, relatează Reuters . Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit miercuri, la Beijing, cu ministrul chinez de externe Wang Yi, în prima sa vizită în China de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, conflict pe care Reuters îl descrie drept declanșatorul „celui mai sever șoc global de aprovizionare cu petrol din istorie” și care a afectat securitatea energetică a Chinei, cel mai mare importator de țiței din lume. De ce contează: Hormuz, punctul critic pentru comerțul cu petrol Întâlnirea are loc pe fondul tensiunilor din Golful Persic legate de controlul Strâmtorii Hormuz, rută esențială pentru transportul maritim de energie. Potrivit Reuters, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut Chinei să își intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge Iranul să redeschidă strâmtoarea pentru navigația internațională. Bessent a mai spus că președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping vor discuta despre Iran față în față în timpul vizitei lui Trump la Beijing, programată pentru 14–15 mai, în contextul în care cele două părți încearcă să mențină stabilitatea relației bilaterale după un armistițiu comercial convenit în octombrie. Context: atacuri noi și o operațiune navală pusă „pe pauză” Reuters notează că SUA și Iran au lansat noi atacuri în Golf, în timp ce se confruntă pentru controlul strâmtorii prin blocade maritime concurente, ceea ce a pus presiune pe un armistițiu deja fragil. Trump a declarat ulterior că Marina SUA ar urma să ajute navele să tranziteze strâmtoarea, însă operațiunea a fost oprită după ce președintele american a afirmat că s-au înregistrat „progrese mari” către un acord cuprinzător cu Iranul. Publicația precizează că nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului. China între diplomație și sancțiuni: miza petrolului iranian Pe plan diplomatic, China a intensificat contactele și a evitat critici dure la adresa modului în care SUA au purtat războiul, pentru ca summitul Trump–Xi (deja amânat o dată din cauza conflictului) să se desfășoare fără sincope, potrivit analiștilor citați de Reuters. Beijingul a cerut în repetate rânduri menținerea încetării focului și ridicarea restricțiilor din strâmtoare, iar Trump a creditat China pentru rolul în aducerea Iranului la negocierile de pace de luna trecută din Pakistan. În paralel, China și-a înăsprit poziția față de sancțiunile americane care vizează rafinării chineze pentru achiziții de țiței iranian. Săptămâna trecută, Ministerul Comerțului a ordonat companiilor să nu se conformeze sancțiunilor SUA împotriva a cinci rafinării independente, inclusiv Hengli Petrochemical , invocând pentru prima dată o lege care permite represalii împotriva entităților ce aplică sancțiuni considerate „ilegale” de Beijing. Un element-cheie al ecuației este dependența Chinei de petrolul iranian: China cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler citate de Reuters. În același timp, petrolul iranian are puțini cumpărători din cauza sancțiunilor SUA, menite să reducă finanțarea programului nuclear al Teheranului. Ce urmează În zilele următoare, atenția se mută pe discuțiile Trump–Xi din 14–15 mai, unde subiectul Iran și accesul la Strâmtoarea Hormuz ar urma să fie pe agendă, în condițiile în care Beijingul încearcă să reducă riscurile pentru fluxurile energetice fără a-și deteriora relațiile cu Washingtonul. Reuters nu oferă detalii despre eventuale rezultate concrete ale întâlnirii Wang–Araqchi sau despre pași agreați privind strâmtoarea. [...]
Moscova a întrerupt internetul mobil și a oprit zborurile înaintea paradei de 9 mai , într-un set de măsuri care afectează direct funcționarea orașului și activitățile economice de zi cu zi, pe fondul temerilor privind atacuri cu drone, potrivit Antena 3 . Marți dimineață, locuitorii capitalei ruse s-au trezit fără semnal de telefonie mobilă „în tot orașul”, iar toate cele patru aeroporturi ale Moscovei și-au suspendat operațiunile, invocând „motive de securitate” nespecificate. În paralel, în oraș au fost instalate puncte de control, iar pe turnurile Kremlinului au fost desfășurați lunetiști și echipaje de mitraliere. Impact operațional: transport, livrări și servicii, blocate temporar Întreruperea a lovit în special activitățile care depind de conectivitate și platforme digitale. Antena 3 relatează că: șoferii de taxi au spus că nu au putut primi comenzi; curierii au fost nevoiți să ceară acces la rețele Wi‑Fi ale clienților pentru a putea marca livrările ca finalizate. Spre prânz, accesul părea să fi fost restabilit „în mare parte”, însă episodul arată cât de rapid pot fi perturbate serviciile urbane atunci când autoritățile recurg la restricții de comunicații în numele securității. Parada de 9 mai, redusă: fără tancuri și tehnică grea Parada de Ziua Victoriei, descrisă drept cea mai importantă sărbătoare națională a Rusiei, a fost deja redusă ca amploare și va avea loc fără tancuri și tehnică militară grea „pentru prima dată în aproape două decenii”, pe fondul riscului de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. În context, Ucraina ar fi demonstrat recent capacitatea de a penetra apărarea antiaeriană a Moscovei: luni dimineață, o dronă a lovit un bloc de locuințe la câțiva kilometri de Kremlin, potrivit relatării. Miza de securitate și reacțiile politice Moscova a declarat la începutul lunii un armistițiu unilateral pentru 8–9 mai și a avertizat că va lansa un „atac masiv cu rachete” asupra centrului Kievului dacă armistițiul este încălcat. Ucraina a respins propunerea, iar Volodimir Zelenski a anunțat un armistițiu separat începând din 6 mai, afirmând că „nu e serios” să se aștepte respectarea unei încetări a focului legate de o sărbătoare militară rusă. Totodată, Antena 3 notează că măsurile de acest tip sunt prezentate de oficialii ruși ca necesare pentru protejarea capitalei de drone și sabotaj, dar sunt „profund nepopulare” și ar fi erodat în ultimele săptămâni ratingurile de aprobare ale lui Vladimir Putin. Separat, publicația menționează un raport al serviciilor europene de informații, citat de The Guardian, potrivit căruia Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane și ar fi tot mai izolat de viața civilă; un raport similar este atribuit și publicației iStories, în legătură cu întărirea protecției personale a președintelui de către Serviciul Federal de Protecție (FSO). [...]
Vizita ministrului de Externe al Iranului la Beijing vine pe fondul tensiunilor care amenință transportul de energie prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care piețele urmăresc riscul unor noi perturbări ale aprovizionării cu petrol. Potrivit Global Times , Seyyed Abbas Araghchi va merge în China miercuri, la invitația Beijingului, iar ministrul chinez de Externe Wang Yi urmează să aibă discuții cu el. Întâlnirea este prezentată ca parte a unei „ofensive diplomatice” mai largi a Teheranului către parteneri-cheie. Conform unei declarații scurte a Ministerului iranian de Externe, citată de Press TV, agenda include cooperarea bilaterală, dar și subiecte regionale și internaționale. De ce contează: riscul pentru rutele de transport și piața petrolului Al Arabiya a relatat că deplasarea la Beijing ar fi prima vizită a lui Araghchi în China de când loviturile SUA și Israel au declanșat „cel mai sever șoc global al aprovizionării cu petrol din istorie”, potrivit aceleiași surse. În acest context, unele publicații internaționale, inclusiv Anadolu Ajansi și The National, au legat vizita de situația din Strâmtoarea Hormuz. Separat, Araghchi a scris pe contul său de pe X că evenimentele din Hormuz arată că „nu există o soluție militară la o criză politică”. Tot pe X, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că „noua ecuație” a Strâmtorii Hormuz este în curs de consolidare și că securitatea transportului maritim și a tranzitului de energie a fost pusă în pericol de SUA și aliații săi prin încălcarea încetării focului și impunerea unei blocade. Ce urmărește China și ce ar putea intra pe agendă Un expert chinez citat de publicație, Liu Zhongmin (Institutul de Studii pentru Orientul Mijlociu, Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai), susține că Beijingul a jucat „un rol constructiv” în detensionarea situației după loviturile asupra Iranului și că vizita se înscrie în aceste eforturi. Acesta afirmă că China s-a concentrat pe reducerea tensiunilor dintre Iran și statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), pentru a preveni extinderea și escaladarea conflictelor regionale. Liu mai spune că, pe lângă dosarele regionale, cele două părți ar putea explora și cooperarea în energie și alte domenii, fără a oferi detalii. Context diplomatic și mesaje publice Publicația amintește că, într-o convorbire telefonică din 15 aprilie cu omologul iranian, Wang Yi a declarat că China susține menținerea „impulsului” pentru încetarea focului și negocieri, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. În același schimb, Araghchi ar fi apreciat eforturile Chinei de detensionare și ar fi cerut un rol activ în promovarea păcii și încheierea conflictului. Pe linie americană, armata SUA a susținut că două nave comerciale au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Hormuz luni, în cadrul inițiativei „Project Freedom” anunțate de președintele Donald Trump, potrivit CBS News. Tot CBS News a relatat că Trump a descris situația drept un „mini-război” cu Iranul. Într-o declarație din 22 aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor și că Beijingul sprijină continuarea efortului politic și diplomatic pentru „o încetare a focului completă și durabilă” și pentru menținerea stabilității în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
