Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Blocul Național Sindical îi cere explicații publice ministrului Apărării privind programul SAFE , acuzând lipsa unui dialog transparent și a unor date concrete despre beneficiile economice promise. Potrivit Mediafax.ro , BNS susține că ministrul Apărării, Radu Miruță , ar fi evitat o dezbatere televizată cu liderul sindical pe tema programului european SAFE, preferând o apariție separată într-un alt studio de televiziune, unde a prezentat avantajele inițiativei. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii afirmă că ministrul a promovat SAFE drept un mecanism cu achiziții „la jumătate de preț”, plăți amânate până la 10 ani, dobânzi reduse și obligații de localizare a producției în România. BNS contestă însă aceste afirmații și solicită clarificări publice, invocând lipsa unor date economice concrete. Printre întrebările adresate se numără: dacă România are o strategie industrială clară, construită pe resursele și avantajele sale competitive; care sunt obiectivele industriale concrete asumate prin SAFE, inclusiv transferurile de tehnologie și numărul de locuri de muncă estimate; ce proiecții financiare există privind costurile totale, în condițiile în care România ar urma să plătească aproximativ 4 miliarde de euro dobânzi în următorii 10 ani, adică circa 300 de milioane de euro anual; ce înseamnă, în mod real, „producție realizată în România” și dacă actualele programe – precum Piranha 5, IVECO, Otokar sau Hanwha – pot fi considerate exemple reale de offset sau doar simple asamblări locale. BNS cere date privind valoarea adăugată în România și ponderea acesteia în contractele aflate în derulare, inclusiv în cazul proiectelor de la UMB și IVECO. În lipsa unor răspunsuri clare, sindicaliștii avertizează că există riscul ca industria autohtonă să beneficieze doar temporar de pe urma programului, fără un impact durabil asupra economiei . În final, organizația sugerează că România ar fi putut intra nepregătită în negocieri, reluând un tipar pe care îl consideră deja cunoscut. [...]

Atac masiv cu drone asupra mai multor regiuni din Rusia și Crimeea ocupată , cu explozii, întreruperi de curent în Belgorod și incendiu la o instalație petrolieră din Tatarstan. Potrivit Newsweek România , loviturile au avut loc în noaptea de 22 spre 23 februarie 2026 și au vizat infrastructură energetică și obiective strategice. În regiunea Belgorod , autoritățile locale au raportat peste zece explozii în jurul miezului nopții, după emiterea unei alerte de rachetă. Guvernatorul Vyacheslav Gladkov a confirmat „daune grave la infrastructura energetică”, care au provocat întreruperi de electricitate, apă și încălzire în mai multe cartiere. Una dintre țintele posibile ar fi fost substația electrică Frunzenskaya. În Crimeea, anexată de Rusia în 2014, locuitorii din Kerci, districtul Krasnoperekopsk și Gvardeyskoye au semnalat explozii și activarea sistemelor de apărare aeriană. Traficul pe Podul Crimeei a fost suspendat temporar. Așa-numitul guvernator al Sevastopolului, Mikhail Razvozhayev, a anunțat stare de alertă aeriană, fără detalii suplimentare privind pagubele. Atacuri au fost raportate și în regiunea Saratov, în orașele Engels și Saratov, unde martorii au vorbit despre aproximativ 15 explozii. Nu au fost comunicate oficial informații privind eventuale distrugeri. Cel mai sensibil incident a avut loc în Republica Tatarstan, unde dronele au lovit stația de pompare a petrolului Kaleikino, lângă Almetyevsk. Imagini apărute pe rețelele sociale indică izbucnirea unui incendiu la instalația operată de Transneft-Prikamye, parte a rețelei strategice de conducte petroliere. Autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț complet al pagubelor, iar amploarea exactă a atacului nu este deocamdată confirmată independent. Evenimentele se înscriu în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice din contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina . [...]