Știri
Știri din categoria Apărare
Blocul Național Sindical îi cere explicații publice ministrului Apărării privind programul SAFE, acuzând lipsa unui dialog transparent și a unor date concrete despre beneficiile economice promise. Potrivit Mediafax.ro, BNS susține că ministrul Apărării, Radu Miruță, ar fi evitat o dezbatere televizată cu liderul sindical pe tema programului european SAFE, preferând o apariție separată într-un alt studio de televiziune, unde a prezentat avantajele inițiativei.
Într-un comunicat de presă, sindicaliștii afirmă că ministrul a promovat SAFE drept un mecanism cu achiziții „la jumătate de preț”, plăți amânate până la 10 ani, dobânzi reduse și obligații de localizare a producției în România. BNS contestă însă aceste afirmații și solicită clarificări publice, invocând lipsa unor date economice concrete.
Printre întrebările adresate se numără:
BNS cere date privind valoarea adăugată în România și ponderea acesteia în contractele aflate în derulare, inclusiv în cazul proiectelor de la UMB și IVECO. În lipsa unor răspunsuri clare, sindicaliștii avertizează că există riscul ca industria autohtonă să beneficieze doar temporar de pe urma programului, fără un impact durabil asupra economiei. În final, organizația sugerează că România ar fi putut intra nepregătită în negocieri, reluând un tipar pe care îl consideră deja cunoscut.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , confirmă încă cinci incidente cu resturi de drone în Marea Neagră, unele cu explozibil, ceea ce ridică o problemă operațională și de responsabilitate instituțională pentru securitatea Portului Constanța în timp de pace , potrivit HotNews . Miruță a spus, la Constanța, că în aceste cinci cazuri „resturi de dronă” au fost observate pe mare și distruse, iar unele aveau încărcătură explozivă. Conform relatării News.ro, patru incidente ar fi avut loc înainte de explozia dronei ucrainene din Portul Constanța (5 iunie 2026), iar unul după. Cine răspunde de securitatea portului în timp de pace Întrebat de ce Armata Română nu poate prezenta public un raport despre explozia din Portul Constanța, „independent de ceea ce susține partea ucraineană”, ministrul a indicat o limitare de mandat în timp de pace: Armata nu are atribuția de „pază” a portului, ci intervine când i se cere sprijinul, responsabilitatea revenind altor entități ale statului, „conform legii”. „Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace. Armata Română este una dintre entităţile statului român care pe timp de pace, în astfel de situaţii, când i se solicită sprijinul, intervine.” Miruță a adăugat că le-a cerut colegilor din Forțele Navale și Forțele Terestre să ia „toate măsurile” pe care le consideră posibile pentru Portul Constanța, chiar dacă responsabilitatea nu este „țintită” asupra lor. De ce nu au intervenit navele militare din portul militar Ministrul a fost întrebat și de ce navele aflate în portul militar Constanța nu au intervenit dacă au observat o dronă trecând pe lângă ele. Răspunsul a fost că nu erau „în misiune”, folosind o comparație cu autospecialele de pompieri care nu acționează în afara unei misiuni. „Pentru că nu sunt în misiune. O maşină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanţă dacă nu este în misiune de a face asta.” El a mai afirmat că militarii vor interveni „ori de câte ori sunt solicitați”, dar a reiterat că, „din punct de vedere al protejării zonei de coastă”, Armata Română nu are responsabilitatea în timp de pace. Contextul incidentelor cu drone Declarațiile vin după explozia unei drone în Portul Constanța, incident despre care HotNews a relatat anterior, inclusiv în materialul despre explozia dronei ucrainene din Portul Constanța și în articolul privind explicațiile părții ucrainene . Din informațiile prezentate acum, rezultă că episoadele cu resturi de drone pe mare nu au fost izolate, iar discuția se mută pe modul în care sunt împărțite atribuțiile și cum se activează intervenția în proximitatea unei infrastructuri critice precum Portul Constanța. [...]
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
Corveta „Contraamiral August Roman” intră în dotarea Forțelor Navale ca prima navă nouă din ultimii 36 de ani , însă mai are „câțiva pași” până la pregătirea completă pentru misiuni complexe, potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, care a însoțit nava pe traseul din Turcia către România, relatează news.ro . Miza imediată este operațională: integrarea efectivă în misiuni, după perioada de instruire și marșul către țară. Miruță spune că, în cele 14 ore de voiaj, echipajul a desfășurat exerciții de instruire și a evidențiat rolul pregătirii pentru utilizarea navei în scenarii variate. Ministrul a mulțumit echipajului de 85 de militari și conducerii navei, menționând disciplina și coeziunea echipei. Ce misiuni ar urma să poată executa nava Potrivit ministrului interimar al Apărării, corveta este proiectată pentru un spectru larg de misiuni, de la activități de rutină la operațiuni de luptă: supraveghere și patrulare; luptă antiaeriană; luptă antisubmarin; luptă la suprafață; operarea unui elicopter de la bord. În același mesaj, Miruță a afirmat că nava este „modernă” și „bine construită”, dar că mai are etape de parcurs până la a fi pregătită pentru „toate misiunile complexe” pentru care a fost proiectată. Integrarea în flotă: întâlnirea cu „Regele Ferdinand” și calendarul sosirii Forțele Navale Române au anunțat că, în Marea Neagră, corveta „Contraamiral August Roman” s-a întâlnit cu fregata „Regele Ferdinand ”, cele două nave acordându-și salutul marinăresc, într-un moment descris drept prima interacțiune a noii nave de luptă cu o fregată de tip T 22 R. Sosirea navei în portul militar este programată pentru vineri, 10 iulie, după încheierea perioadei de instruire desfășurate în Turcia și a marșului către România. Corveta a fost construită în Turcia și a intrat oficial în serviciul Forțelor Navale Române la 20 iunie 2026. [...]
Pentagonul a publicat a patra tranșă de documente declasificate despre UFO/UAP, cu 40 de materiale, inclusiv referiri la un obiect observat lângă o instalație nucleară din Texas , potrivit IT Home . Pachetul include 14 documente scrise, 19 videoclipuri, 4 fișiere audio și 3 imagini, publicate de Departamentul Apărării al SUA pe 10 iulie. Informația contează în special prin implicațiile de securitate și apărare: unele materiale descriu incidente în proximitatea unor obiective sensibile sau intruziuni în spațiul aerian, ceea ce ridică mize operaționale pentru monitorizare, raportare și evaluarea riscurilor. Ce conține tranșa a patra: 40 de materiale, în mai multe formate Conform publicației, setul declasificat este compus din: 14 documente scrise; 19 videoclipuri; 4 înregistrări audio; 3 imagini. IT Home notează că este a patra rundă de documente declasificate publicate de Pentagon pe această temă. Detalii cu relevanță de securitate: instalație nucleară și „intruziuni” în spațiul aerian În tranșa a patra apare un document care consemnează o observație în apropierea instalației nucleare Pantex din Texas. Potrivit fișei, incidentul ar fi avut loc la 1 septembrie 2015, iar ținta ar fi avut o viteză de 10–15 mile pe oră (aprox. 16–24 km/h). Martorii ar fi descris obiectul ca având formă de romb, cu partea superioară rotunjită, o înălțime de circa 4 feet (aprox. 1,2 metri) și o lățime la bază de circa 2 feet (aprox. 0,6 metri), cu variații în descrierea culorii (negru, argintiu, roșu și albastru). Un alt document, din 2019, este descris ca o „revizuire” a unei intruziuni în spațiul aerian în estul SUA, în care un pilot și alte patru persoane ar fi observat ținta. Pilotul ar fi notat că, în 28 de ani de serviciu cumulat în Forțele Aeriene și Marină, nu a mai văzut caracteristici de zbor similare; ar fi urmărit ținta circa 10–15 secunde, iar ulterior, după mărire, obiectul ar fi ieșit din câmpul vizual. Analiza ulterioară ar fi sugerat o formă dreptunghiulară. Context: a patra publicare, după trei tranșe începând din mai IT Home trece în revistă tranșele anterioare: prima ar fi fost publicată pe 8 mai (162 de documente, inclusiv telegrame vechi ale Departamentului de Stat, documente FBI, înregistrări NASA și relatări ale piloților militari), a doua pe 22 mai (peste 50 de materiale, inclusiv videoclipuri), iar a treia pe 12 iunie (72 de documente, cu o plajă temporală 1946–2008). Publicația precizează că informația despre tranșa a patra a fost relatată inițial de The Hill , fără a oferi însă un link direct în textul disponibil. [...]
MApN a activat procedurile de alertă în nordul Tulcei după detectarea unor ținte aeriene , iar populația a primit mesaj RO-ALERT în contextul riscului de cădere a unor obiecte, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 4:39 ținte aeriene în proximitatea localităților Chilia și Ismail. În urma detecției, „sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă”, iar un elicopter IAR 330 Puma SOCAT a fost pregătit pentru decolare. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 4:41. Conform MApN, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian, iar alerta aeriană a încetat la ora 5:07. În mesajul de „alertă extremă”, autoritățile au informat locuitorii că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au transmis recomandări de protecție: „Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori.” MApN a mai precizat că informează „în timp real” structurile aliate despre astfel de evenimente și menține permanent legătura cu acestea. [...]
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
