Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană nu poate adopta al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului Ungariei, decizie care a provocat reacții dure din partea mai multor miniștri de externe europeni. Potrivit HotNews.ro, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că Budapesta își menține poziția și că nu există, deocamdată, semne că ar reveni asupra ei.
Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul bancar și energetic al Rusiei, inclusiv interzicerea unor servicii maritime pentru navele care transportă petrol rusesc. Adoptarea era planificată înainte de 24 februarie, data care marchează patru ani de la invazia Ucrainei.
Budapesta a anunțat că blochează atât sancțiunile, cât și un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, motivând că Kievul nu permite reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba. Premierul Viktor Orban și ministrul de externe Péter Szijjártó au condiționat ridicarea veto-ului de redeschiderea acestui flux.
Reacțiile la Bruxelles au fost ferme. Ministrul german de externe Johann Wadephul s-a declarat „stupefiat”, iar omologii săi din Polonia și Lituania au vorbit despre lipsă de solidaritate și „frustrare” față de poziția Ungariei.
România susține adoptarea noului pachet de sancțiuni. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că este necesară creșterea presiunii asupra Rusiei și că UE trebuie să se asigure că Moscova nu își sporește profiturile din război. Ea a subliniat că, deși fiecare stat are propria poziție, Uniunea Europeană a depășit situații similare în trecut și va rămâne fermă.
Blocajul actual evidențiază din nou dependența deciziilor în politica externă a UE de unanimitatea statelor membre, într-un moment simbolic pentru coeziunea europeană.
Recomandate
România susține un armistițiu în Marea Neagră care să acopere infrastructura critică și rutele comerciale , argumentând că o încetare a focului limitată doar la energie nu ar avea șanse reale de reușită, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de ministrul de Externe Oana Țoiu la New York, pune accent pe efectele economice și operaționale ale securizării transportului maritim: fluxurile de alimente și rutele de import energetic. Ministrul a spus că discuțiile recente cu partea ucraineană despre o posibilă încetare a focului nu pot viza „doar energia”, iar întâlnirile de joi de la New York s-au concentrat pe lanțurile de aprovizionare cu alimente, cu impact asupra mai multor țări. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport.” De ce contează: cereale și energie pe aceeași rută strategică Potrivit Oanei Țoiu, un armistițiu care să includă infrastructura critică și rutele de transport ar permite reluarea fluxurilor de alimente „necesare la nivel mondial”, cu prioritate pentru cereale, având totodată și o componentă energetică. Ministrul a legat explicit securitatea Mării Negre de aprovizionarea energetică a României, arătând că rutele comerciale din zonă sunt relevante inclusiv pentru importurile de petrol, oferind ca exemplu Kazahstanul. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre.” Țoiu a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute și că intenționează o nouă întâlnire la New York. Cooperarea cu Turcia și Bulgaria: deminare și protecția infrastructurii În relația cu Turcia, ministrul a afirmat că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre, inclusiv în cadrul grupului pentru deminare. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes.” În urma summitului de la Ankara, cele trei țări ar fi decis extinderea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice, Țoiu indicând drept exemple cablurile submarine și infrastructura energetică. Context: discuții la ONU, cu Marea Neagră pe agendă Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York (22 septembrie – 2 octombrie), unde România este reprezentată în discuții despre securitatea Mării Negre, securitatea alimentară și conectivitatea regională, între alte teme. [...]
Ungaria încearcă să evite un șoc de aprovizionare cu energie și caută prelungirea derogării de la sancțiunile SUA care îi permite să folosească petrol și gaze din Rusia, potrivit news.ro . Derogarea actuală, valabilă un an, urmează să expire în noiembrie. Ministrul de externe Anita Orban a declarat pentru site-ul de știri index.hu, citat de Reuters, că Budapesta lucrează la extinderea derogării dincolo de noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic maghiar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. De ce contează: dependența de Rusia rămâne o vulnerabilitate economică S&P Global , care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de importurile rusești este prezentată ca o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, descrisă ca având un consum intensiv de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să se desprindă de energia rusească după invazia Ucrainei din februarie 2022. Context politic: derogarea a fost negociată în era Viktor Orban Acordul de exceptare de la sancțiuni a fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea după alegerile din aprilie, după 16 ani la conducere. Deși Viktor Orban a menținut legături strânse cu Kremlinul, actualul cabinet maghiar a expulzat în această lună 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar refuză orice concesii nucleare , ceea ce menține riscul de șoc pe piața globală a petrolului și prelungește incertitudinea pentru transportul maritim, potrivit Reuters . Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Teheranul nu va arăta „nicio flexibilitate” în privința programului nuclear nici măcar dacă Statele Unite ar accepta propunerea Iranului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz . În același timp, oficialul a spus că această rută maritimă va rămâne închisă până când SUA îndeplinesc „toate condițiile Iranului”. Hormuz, monedă de schimb într-un conflict care apasă economia Iranului Conform propunerii prezentate de Teheran, Iranul ar fi dispus să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, însă în schimb cere o serie de pași rapizi, inclusiv ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ministrul de Externe Abbas Araqchi a afirmat că, în termen de șapte zile, ar urma să înceteze ostilitățile „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, iar SUA ar urma să: ridice blocada asupra porturilor iraniene; elibereze fondurile înghețate ale Iranului; renunțe la sancțiunile asupra exporturilor de petrol. Reuters notează că strâmtoarea a devenit „principalul atu de negociere” în încercările de a opri conflictul SUA–Iran: Teheranul urmărește relaxarea blocadei care „îi sufocă economia”, iar Washingtonul vrea reluarea traficului pe o rută esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol, acum blocată de Iran. „Fără concesii” pe îmbogățirea uraniului și pe stocurile existente Deși Teheranul a transmis că ar fi pregătit să intre în negocieri detaliate despre programul nuclear doar după îndeplinirea condițiilor sale, oficialul citat de Reuters a spus că Iranul nu va face concesii privind „drepturile” sale, inclusiv: îmbogățirea uraniului; refuzul de a expedia uraniu puternic îmbogățit în afara țării (una dintre cererile principale ale SUA). Israelul, SUA și alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește obținerea armei nucleare, invocând inclusiv îmbogățirea uraniului la 60% — nivel mult peste necesarul civil și mai aproape de 90%, prag asociat utilizării militare. Iranul neagă că ar urmări arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) estima că Iranul avea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor Israelului și SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, în iunie 2025; cât din acest stoc a supraviețuit este neclar, potrivit Reuters. Ce urmează: fereastră politică, dar negociere blocată pe condiții Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, la ONU, că speră ca un acord cu Washingtonul pentru încetarea ostilităților să fie posibil înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie. Totuși, poziția transmisă de oficialul iranian sugerează că redeschiderea Hormuz poate fi negociată ca pachet de măsuri economice și de securitate, dar fără a atinge punctele-cheie cerute de SUA pe dosarul nuclear — ceea ce menține tensiunea pe o rută critică pentru comerțul energetic global. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „interesele” Rusiei , într-un moment în care atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina se intensifică și cresc riscurile pentru infrastructură și securitatea regională, potrivit Reuters . Președintele rus a declarat, la Sankt Petersburg , că „toate propunerile” privind o înțelegere pentru războiul vechi de patru ani și jumătate „rămân pe masă”, inclusiv discuțiile despre un armistițiu și noi negocieri. În același timp, a spus că Moscova trebuie să evalueze ce este „în interesul” său înainte de a decide pașii următori. Putin a susținut că Rusia era pregătită să reia negocierile cu Kievul după alegerile parlamentare rusești de săptămâna trecută, dar că Ucraina ar fi lansat atacuri asupra Moscovei și ar fi lovit secții de votare. În acest context, liderul de la Kremlin a avertizat că Ucraina „va trebui să simtă consecințele” unui răspuns susținut. „Ei sunt cei care au început. Peste tot, pe fiecare front. Sunt acestea jucării, joacă de copii?” În replică, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a descris atacurile asupra Rusiei drept un răspuns „corect” la loviturile rusești asupra civililor și infrastructurii ucrainene și a cerut discuții directe pentru soluționarea războiului, notează Reuters. Escaladare pe două direcții: orașe ucrainene și ținte economice din Rusia Reuters arată că forțele ruse au continuat de mult timp loviturile asupra orașelor ucrainene, în principal noaptea, însă în ultimele săptămâni au vizat Kievul și alte localități cu baraje de drone și rachete pe parcursul zilei. Atacurile de vineri au ucis șapte persoane în capitala Ucrainei. Pe de altă parte, Ucraina a desfășurat de luni întregi o serie de lovituri asupra țintelor din Rusia, cu accent pe industria petrolieră și pe unități de retail, unele la distanțe de până la 3.000 km (aprox. 4.800 km) de granița ucraineană, potrivit aceleiași surse. Putin a mai afirmat că apelurile Kievului pentru încetarea focului și reluarea discuțiilor ar fi fost determinate și de dificultățile armatei ucrainene de a contracara dronele cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și sunt mai greu de interceptat. Context diplomatic: Trump–Xi și APEC În declarațiile sale, Putin a comentat și discuțiile de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, spunând că Rusia ar saluta orice „acord de natură pozitivă” între Washington și Beijing. El a adăugat că participarea sa la viitorul summit APEC din China va depinde de evoluțiile interne din Rusia. [...]
Franța va trimite trupe și sisteme de apărare în Arabia Saudită pentru a securiza un nod-cheie al exporturilor de petrol , într-o mișcare care urmărește să reducă riscul unor noi perturbări pe piața energiei și presiunea prețurilor, potrivit Economedia . Președintele Emmanuel Macron a indicat că ținta este protejarea orașului-port Yanbu, la Marea Roșie, un punct important pentru transportul de energie. Macron a spus că Franța va trimite „resurse militare, adică soldați, sisteme radar și sisteme de apărare” pentru a proteja acest obiectiv, subliniind că Parisul nu urmărește implicarea într-un conflict, ci securizarea infrastructurii. De ce contează: Yanbu, rută alternativă vizată de atacuri Decizia vine după ce ruta alternativă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, prin Yanbu, a fost vizată de atacuri cu rachete lansate din Yemen de rebelii houthi , susținuți de Iran. În acest context, prețurile petrolului brut „au crescut puternic” în ultima perioadă, pe fondul riscului ca fluxurile să fie perturbate. Pe plan intern, Macron a legat intervenția și de presiunile din Franța generate de prețurile ridicate la energie, afirmând că țara are suficiente rezerve de gaze și petrol înainte de iarnă și că lucrează pentru ca fluxurile de energie să nu fie afectate. Mesaj către Washington: o interdicție la exporturile de motorină ar fi „catastrofală” În același interviu televizat, Macron a avertizat că o eventuală interdicție impusă de SUA exporturilor de motorină — despre care Casa Albă a negat că ar fi luată în calcul — ar fi „catastrofală”, atât la nivel global, cât și pentru economia americană. Context de securitate: avertismente privind Rusia și protejarea infrastructurii critice Macron a respins o informație publicată de cotidianul spaniol El Mundo, potrivit căreia CIA ar fi avertizat guvernele europene despre riscul unor atacuri cu drone din zona Mării Mediterane, afirmând că agenția americană nu a informat serviciile franceze. În paralel, liderul francez a susținut că Rusia își intensifică acțiunile ostile și infracționale împotriva statelor europene și a cerut guvernului să elaboreze un plan de protecție a infrastructurii critice împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice. Potrivit relatării, Germania a indicat că Rusia s-ar fi aflat în spatele unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, dejucată în august. Separat, poziția lui Macron pe tema Rusiei a fost afectată după ce Franța a constatat că alte state membre UE au obținut exceptarea de la sancțiunile europene a miliardarului Alisher Usmanov , invocând motive de securitate națională; decizia a fost urmată de grațierea, de către Azerbaidjan, a unui cetățean francez condamnat pentru spionaj. [...]
