Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană nu poate adopta al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului Ungariei, decizie care a provocat reacții dure din partea mai multor miniștri de externe europeni. Potrivit HotNews.ro, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că Budapesta își menține poziția și că nu există, deocamdată, semne că ar reveni asupra ei.
Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul bancar și energetic al Rusiei, inclusiv interzicerea unor servicii maritime pentru navele care transportă petrol rusesc. Adoptarea era planificată înainte de 24 februarie, data care marchează patru ani de la invazia Ucrainei.
Budapesta a anunțat că blochează atât sancțiunile, cât și un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, motivând că Kievul nu permite reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba. Premierul Viktor Orban și ministrul de externe Péter Szijjártó au condiționat ridicarea veto-ului de redeschiderea acestui flux.
Reacțiile la Bruxelles au fost ferme. Ministrul german de externe Johann Wadephul s-a declarat „stupefiat”, iar omologii săi din Polonia și Lituania au vorbit despre lipsă de solidaritate și „frustrare” față de poziția Ungariei.
România susține adoptarea noului pachet de sancțiuni. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că este necesară creșterea presiunii asupra Rusiei și că UE trebuie să se asigure că Moscova nu își sporește profiturile din război. Ea a subliniat că, deși fiecare stat are propria poziție, Uniunea Europeană a depășit situații similare în trecut și va rămâne fermă.
Blocajul actual evidențiază din nou dependența deciziilor în politica externă a UE de unanimitatea statelor membre, într-un moment simbolic pentru coeziunea europeană.
Recomandate
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început oficial, în perspectiva scrutinului din 12 aprilie , potrivit Euronews . Candidații au la dispoziție două săptămâni pentru a strânge semnăturile necesare înscrierii pe buletinul de vot. Pentru a candida într-o circumscripție, fiecare aspirant trebuie să adune cel puțin 500 de semnături valide și să își depună dosarul până la 6 martie. În paralel, partidele și organizațiile minorităților pot înregistra liste naționale pentru scrutin. Sondajele indică cea mai strânsă competiție din ultimii 20 de ani între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán , și formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar . Institute apropiate guvernului arată un avans pentru Fidesz, în timp ce sondajele independente plasează Tisza în față, cu diferențe de până la 10 puncte procentuale în rândul alegătorilor siguri. Sistemul electoral ungar ar putea însă influența rezultatul final. Experții susțin că delimitarea circumscripțiilor avantajează Fidesz cu 2-3% la nivel de listă, astfel încât este posibil ca Tisza să obțină mai multe voturi, dar Fidesz să câștige mai multe mandate și să formeze guvernul. În plus, voturile maghiarilor din afara granițelor, neincluse în sondaje, tind să favorizeze actuala putere. Campania este deja intensă. Viktor Orbán participă la mitinguri anti-război organizate de susținători ai Fidesz , în timp ce Péter Magyar a lansat un turneu național de 55 de zile, fiind desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru din partea Tisza . O noutate majoră a campaniei este utilizarea extinsă a conținutului generat de inteligența artificială. Atât tabăra guvernamentală, cât și opoziția folosesc videoclipuri și materiale manipulate digital, unele dintre ele stârnind controverse și fiind percepute de mulți alegători ca autentice. Rezultatul rămâne dificil de anticipat, într-un context marcat de polarizare puternică și de o mobilizare intensă în ultimele 50 de zile până la vot. [...]
Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei , invocând oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba , într-o dispută care a escaladat rapid între Budapesta, Bratislava și Kiev. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat duminic ă faptul că Ungaria va bloca luni, în Consiliul miniștrilor de externe ai UE, noul pachet de sancțiuni. „Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a transmis Szijjarto pe Facebook. De unde a pornit criza Disputa are la bază întreruperea tranzitului petrolului rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost suspendate pe 27 ianuarie, după ce Kievul a anunțat că o dronă rusească a lovit infrastructura conductei în vestul Ucrainei. Atât Ungaria, cât și Slovacia – singurele state din UE care mai depind semnificativ de petrol rusesc transportat prin Drujba – susțin însă că Ucraina este responsabilă pentru prelungirea blocajului. Premierul slovac Robert Fico a anunțat sâmbătă că va opri în termen de două zile furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina dacă tranzitul petrolului nu este reluat. O amenințare similară fusese transmisă anterior și de premierul ungar Viktor Orban. Energia, instrument de presiune Ungaria și Slovacia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile europene de electricitate de urgență către Ucraina, de care Kievul depinde tot mai mult după ce infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești. Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur, calificând poziția celor două guverne drept „ultimatumuri și șantaj”. „Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace. Ultimatumurile ar trebui trimise Kremlinului, nu Kievului”, a transmis diplomația ucraineană. Kievul a precizat că a propus rute alternative de livrare a petrolului către Europa pe durata reparațiilor la conductă, inclusiv utilizarea propriului sistem de transport sau o rută maritimă prin Odesa–Brody. Impact asupra sancțiunilor UE Blocajul anunțat de Budapesta vine într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, care pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mulți diplomați europeni avertizaseră deja că nu există încă un consens deplin asupra conținutului noilor măsuri. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declara recent că sancțiunile „funcționează” și afectează sever economia Rusiei, iar fiecare nouă măsură limitează capacitatea Moscovei de a continua războiul. Disputa actuală marchează unul dintre cele mai tensionate momente dintre Ucraina și cele două state membre UE și NATO, conduse de lideri care au avut frecvent poziții divergente față de consensul european pro-Ucraina și au menținut relații mai apropiate cu Moscova. În contextul în care războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, conflictul dintre Kiev și Budapesta riscă să complice suplimentar atât frontul energetic, cât și unitatea politică a Uniunii Europene. [...]
Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone , iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine , care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin , și ale agenției ruse Rosaviația. Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”. Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse. Moscova, vizată repetat în ultimele luni Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni: pe 15 februarie, când aeroporturile au fost închise temporar și au fost raportate căderi de resturi în oraș; în noaptea de Anul Nou (31 decembrie – 1 ianuarie), când au fost raportate drone în timpul discursului televizat al lui Vladimir Putin; pe 15 decembrie 2025, când Domodedovo și Jukovski au fost închise temporar. Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei. Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus. [...]
China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025 , depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian . Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului. Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane. Dezechilibru major în relația cu China Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro , în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro , ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului. În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping . Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale. Industria auto, dependentă de piața chineză Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară. Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”. Presiunea UE pentru „derisking” Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară. UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim. În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. [...]
Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste , într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency . Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran. Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene. La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni. Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate. Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA , după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters . Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale. Decizia Curții Supreme Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC , hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China. Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor. Reacția lui Trump și noile măsuri În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times , această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului. Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare. Uniunea Europeană caută clarificări Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”. Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. [...]
