Știri
Știri din categoria Justiție
Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT, iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro, pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag.
Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități.
Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf.
Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe:
Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA, Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție.
Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan.
Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății.
Recomandate
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii , după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) . Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA). Ce a cerut președintele de la noile conduceri Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală. „De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.” În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public. Miza operațională: dosare „de impact” și reducerea blocajelor Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante. Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri. [...]
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete , anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24 . Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani. În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public. Prioritățile anunțate pentru mandat Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal: consolidarea încrederii publice în justiție printr-o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a parchetelor; întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor; promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc; combaterea corupției și a infracțiunilor considerate prioritare pentru Ministerul Public, „cu fermitate”, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Contextul numirilor la conducerea parchetelor Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți. Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT. Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași , condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac. Ce urmează Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective. [...]
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan , intră într-o etapă decisivă , după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București , instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul . Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan. Ce reclamă dezvoltatorul și ce a făcut Nicușor Dan Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV . În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești. De ce contează: riscul financiar și precedentul pentru litigii urbanistice Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro , la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate. Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat: „Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.” Ce urmează în instanță În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct. [...]
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va declanșa referendumul pe justiție în cel mult o lună , un calendar care mută discuția din zona politică în cea de implementare și ridică miza pe capacitatea administrativă de a organiza rapid consultarea, potrivit Digi24 . Șeful statului a făcut declarația după ce a fost întrebat la Europa FM dacă mai face referendumul din sistemul de justiție. El a afirmat că demersul rămâne în picioare și că, după anunț, s-a lucrat la „structura informatică” necesară. „Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta.” Ce spune președintele despre scopul referendumului Întrebat despre sensul referendumului, în contextul în care a făcut numiri în justiție, Nicușor Dan a argumentat că tema depășește zona parchetelor, pe care le descrie ca fiind doar o parte a sistemului. El a detaliat că Parchetul ține de cercetarea penală a presupuselor infracțiuni, dar că în „lumea justiției” intră și componenta judecătorilor, atât în penal, cât și în civil, precum și „raportul între judecători”. Ce rămâne neclar Materialul Digi24 nu precizează data exactă a declanșării referendumului și nici întrebarea/întrebările care ar urma să fie supuse votului, astfel că, la acest moment, impactul concret depinde de forma finală a consultării și de pașii procedurali care vor urma. [...]
Înalta Curte decide definitiv dacă începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari sunt trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce inculpații au contestat începerea procesului, potrivit Antena 3 . Cei vizați au fost citați la Înalta Curte de Casație și Justiție , unde magistrații urmează să stabilească, printr-o hotărâre definitivă, dacă judecata poate începe sau dacă rechizitoriul va fi retrimis la Parchetul General. Procesul era programat să înceapă la ora 9:00. Miza contestației: startul procesului sau întoarcerea dosarului la Parchet Judecătorii analizează contestația depusă împotriva deciziei de începere a procesului. În primă instanță, Curtea de Apel București a decis că poate începe oficial judecata, însă inculpații au atacat această soluție. Decizia Înaltei Curți este prezentată ca fiind cea care „tranșează” definitiv dacă dosarul intră pe fond (adică începe judecata propriu-zisă) sau revine la Parchet pentru refacerea actelor de urmărire penală. Ce susțin procurorii despre faptele investigate Potrivit procurorilor, pe 8 decembrie 2024 inculpații ar fi plănuit o mișcare de destabilizare și un protest violent în București, în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate . Conform relatării, planul ar fi fost pus la cale de Horațiu Potra împreună cu Călin Georgescu, la o fermă de cai din Ciolpani, iar „misiunea mercenarilor” ar fi fost să se infiltreze printre participanții la protest și să creeze haos. Autoritățile i-ar fi oprit în drum spre Capitală, după ce plecaseră din Mediaș, iar în mașini ar fi fost găsite arme despre care se afirmă că urmau să fie folosite pentru a provoca tulburări. După mai bine de jumătate de an, dosarul a fost trimis în judecată, iar acum Înalta Curte urmează să dea verdictul final privind începerea procesului. [...]
