Știri
Știri din categoria Externe

Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA, după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info, președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum.
Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice.
Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA.
În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027.
Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%.
Recomandate

Volodimir Zelenski pune extinderea UE în centrul arhitecturii de securitate europene în scenariul în care SUA s-ar retrage din NATO, potrivit digi24.ro . Mesajul are o miză de reglementare și politică publică: ar muta discuția despre apărare de la NATO spre capacitatea instituțională a UE, inclusiv prin lărgirea blocului comunitar. Zelenski susține că UE, „în forma sa actuală”, nu ar fi suficientă pentru a garanta securitatea Europei fără sprijinul american și că, dacă Washingtonul ia în calcul ieșirea din alianță, securitatea europeană „se va baza exclusiv” pe Uniunea Europeană. Ce extindere propune și de ce Președintele ucrainean indică patru state europene din afara UE care, în opinia sa, ar întări semnificativ capacitatea de apărare a continentului: Marea Britanie Norvegia Turcia Ucraina El afirmă că aceste patru țări ar fi „puternice” și că, împreună, ar avea armate „mai puternice decât armata Rusiei”. În aceeași logică, Zelenski spune că fără Ucraina și Turcia Europa „nu poate face față Rusiei” și că, prin includerea celor patru, UE ar putea „prelua controlul asupra mărilor”, ar avea „un spațiu aerian sigur” și „cele mai mari forțe terestre”. Contextul: presiunea asupra NATO și prioritățile bugetare În postarea citată, Zelenski leagă urgența consolidării de apărare de perspectiva creșterii efectivelor armatei ruse la 2,5 milioane și cere ca Europa să se gândească la „modul de a-și păstra independența”. „Securitatea pe primul loc, economia pe al doilea. Nu invers.” În același timp, articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în ultimele săptămâni cu retragerea din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților Washingtonului de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din februarie. Trump a criticat frecvent NATO, acuzând statele membre că se bazează prea mult pe SUA pentru propria securitate. Ce urmează Declarațiile lui Zelenski nu reprezintă o decizie a UE, ci o poziționare politică într-un moment în care viitorul garanțiilor de securitate transatlantice este pus sub semnul întrebării. Dacă tema ar prinde tracțiune la nivel european, ar implica negocieri de aderare și recalibrarea rolului UE în apărare, însă articolul nu indică pași concreți sau un calendar. [...]

Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice , potrivit reuters.com . Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie. Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente. Ce se întâmplă pe teren și ce e contestat Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația. Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters. De ce contează economic Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite. Ce urmează Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie. [...]

Deficitul comercial al UE cu China a urcat la 359,8 miliarde euro în 2025 , în creștere cu aproximativ 15,3% față de 2024, pe fondul scăderii exporturilor și al avansului importurilor, potrivit datelor Eurostat prezentate de agerpres.ro . Pentru companiile europene, cifrele indică o dependență mai mare de bunuri din China și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale. În 2025, Uniunea Europeană a exportat bunuri către China în valoare de 199,6 miliarde euro și a importat 559,4 miliarde euro. Comparativ cu 2024, exporturile au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%, ceea ce a împins deficitul în sus. Pe termen mai lung, raportarea la 2015 (an de referință în seria Eurostat) arată o divergență accentuată: exporturile UE către China au crescut cu 37,1% (de la 145,6 miliarde euro), în timp ce importurile au avansat cu 89% (de la 295,9 miliarde euro). Ce alimentează dezechilibrul: structura schimburilor Datele arată că schimburile sunt dominate de bunuri industriale, atât la export, cât și la import, cu ponderi mari pentru echipamente și componente. Principalele categorii exportate de UE către China în 2025: Mașini, aparate mecanice și piese: 45,3 miliarde euro (22,7% din total) Mașini și echipamente electrice, echipamente audiovizuale și accesorii: 29 miliarde euro (14,5%) Vehicule (altele decât material rulant feroviar/tramvai): 16,4 miliarde euro (8,2%) Instrumente optice/fotografice/de precizie, medicale și chirurgicale: 15,1 miliarde euro (7,5%) Produse farmaceutice: 13,6 miliarde euro (6,8%) Principalele categorii importate de UE din China în 2025: Mașini, aparate electrice, aparate audiovizuale și accesorii: 164,9 miliarde euro (29,5%) Mașini, aparate mecanice și piese: 106,5 miliarde euro (19%) Produse chimice organice: 34,1 miliarde euro (6,1%) Vehicule (altele decât material rulant feroviar/tramvai): 29,9 miliarde euro (5,4%) Mobilier și corpuri de iluminat, lenjerie de pat și saltele, clădiri prefabricate: 21,3 miliarde euro (3,8%) De ce contează și ce urmează Creșterea deficitului vine dintr-o combinație nefavorabilă pentru UE: exporturi în scădere și importuri în creștere într-o relație comercială deja dezechilibrată. Materialul citat nu include explicații privind cauzele (prețuri, volume, politici comerciale) și nici măsuri anunțate pentru corectarea dezechilibrului, astfel că concluziile se limitează la evoluțiile statistice raportate de Eurostat. [...]

Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump a rămas fără finanțarea promisă, iar blocajul de bani ține pe loc planul pentru administrarea și reconstrucția Gazei , potrivit stirileprotv.ro . Surse citate de Reuters spun că din cele 17 miliarde de dolari promise (aprox. 77,4 miliarde lei) a ajuns doar o mică parte, insuficientă pentru a avansa cu implementarea pe teren. Miza economică este majoră: reconstrucția Gazei este estimată de instituții globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari (aprox. 320 miliarde lei), iar lipsa finanțării inițiale blochează inclusiv pașii operaționali necesari pentru tranziția administrativă și pentru controlul instituțiilor locale. Ce se blochează, concret, din lipsă de bani Un oficial palestinian familiarizat cu situația a declarat că grupările palestiniene au fost informate că NCAG nu poate intra în Gaza „în acest moment” din cauza lipsei de finanțare. Mesajul ar fi fost transmis de emisarul consiliului, Nickolay Mladenov. „Nu sunt disponibili bani în prezent.” În acest cadru, Hamas ar fi transmis în repetate rânduri că este pregătit să cedeze guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath (fost ministru adjunct al Autorității Palestiniene), structură care ar urma să preia controlul ministerelor din Gaza și să conducă forța de poliție. Unde sunt actorii și ce rol au O sursă diplomatică a spus că Shaath și cei 14 membri ai comitetului său au fost reuniți într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofițeri americani și egipteni. În paralel, consiliul lui Trump a condus negocieri cu Hamas și alte facțiuni privind dezarmarea, însă discuțiile rămân în impas, potrivit aceleiași surse diplomatice. În acest context: Israelul condiționează retragerea trupelor de depunerea armelor de către Hamas; Hamas spune că nu acceptă fără garanții privind retragerea Israelului și încetarea atacurilor. Contextul de securitate care apasă pe planul financiar Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în controlul unei zone depopulate care acoperă peste jumătate din Gaza, în timp ce Hamas ar mai controla o fâșie îngustă de coastă. Oficialii militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu își depune armele. Războiul a început cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți, conform bilanțurilor israeliene. Campania Israelului care a urmat ar fi ucis peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit autorităților sanitare din Gaza, și a generat foamete și strămutarea majorității populației. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, următorul pas – intrarea NCAG în Gaza și preluarea efectivă a administrației – rămâne condiționat de finanțare. În lipsa banilor promiși și cu negocierile de dezarmare în impas, planul pentru viitorul Gazei rămâne, deocamdată, blocat. [...]

Proiectul „Arcului de Trump” intră în etapa de avizare, cu finanțare încă neclară , după ce administrația Trump a publicat noi randări și a trimis propunerea către Comisia pentru Arte Frumoase, potrivit stirileprotv.ro . Miza imediată este una de reglementare și procedură: proiectul are nevoie de aprobări, iar precedentul recent al sălii de bal de la Casa Albă arată că avizele pot fi urmate de blocaje în instanță. Arcul de triumf pe care Donald Trump vrea să îl instaleze în Memorial Circle, la capătul Arlington Memorial Bridge, ar urma să aibă aproximativ 76 de metri înălțime și să includă o statuie aurie a Libertății de 18 metri, plus o platformă de observație. În partea superioară ar urma să fie inscripționată fraza „One Nation Under God”, conform planurilor realizate de Harrison Design. Ce urmează: analiza Comisiei pentru Arte Frumoase, pe 16 aprilie Propunerea a fost transmisă Comisiei pentru Arte Frumoase (CFA), care urmează să se reunească pe 16 aprilie pentru a analiza proiectul. În articol se precizează că Trump i-a demis anul trecut pe toți cei șase membri ai comisiei și i-a înlocuit cu persoane loiale, ceea ce poate influența parcursul de avizare, dar nu elimină riscul de contestare. Precedentul sălii de bal: aviz, apoi blocaj în instanță CFA este unul dintre cele două organisme care trebuie să aprobe și proiectul sălii de bal propuse la Casa Albă. Deși comisia a aprobat acel proiect în februarie, un judecător federal a blocat lucrările câteva săptămâni mai târziu, iar între timp președintele demolase deja aripa estică istorică pentru a face loc construcției. Comisia Națională de Planificare a Capitalei (NCPC), condusă de unul dintre foștii avocați ai lui Trump, a aprobat proiectul câteva zile mai târziu, însă situația lucrărilor rămâne incertă în urma deciziei instanței, potrivit aceleiași surse. Costuri și finanțare: „încă în curs de calcul” Un oficial al Casei Albe a declarat că valoarea estimată a proiectului este „încă în curs de calcul” și va fi anunțată în curând. Administrația ia în calcul finanțarea printr-o combinație de fonduri publice și private, fără alte detalii în acest stadiu. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a susținut că arcul ar deveni un reper emblematic și a legat amplasarea de proximitatea Cimitirului Național Arlington, ca element de simbolistică publică. [...]

Rusia ridică miza propagandei nucleare, iar efectul imediat este creșterea presiunii politice asupra dezbaterii europene despre apărare. Într-un material publicat de digi24.ro , Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză Uniunea Europeană că ar lucra „în secret” la propria bombă nucleară, într-o declarație oficială care vorbește despre o „nebunie” la Bruxelles, alimentată de „rusofobie”. Potrivit declarației SVR, mai multe centre de cercetare din Germania – Karlsruhe, Dresda, Erlangen și Jülich – ar putea produce plutoniu pentru arme „în termen de o lună”, iar la Gronau chiar „în doar o săptămână”. În același mesaj, Rusia susține că Europa ar avea în plan o strategie privind armele nucleare, „susținută de Franța și Marea Britanie”, finanțată și sprijinită de alte state membre. De ce contează: impact asupra agendei de securitate și a coeziunii UE Articolul notează că specialiștii în dezinformare văd în această temă un tipar clasic de propagandă, amplificat în momente în care Kremlinul simte că pierde teren. Nathalie Vogel, expertă în Rusia, afirmă pentru BILD că, pe fondul înțelegerii tot mai largi în Rusia că războiul nu se va încheia curând, conducerea de la Moscova ar avea nevoie de un „scenariu de groază” pentru a mobiliza populația și a „demoniza” Occidentul. În această logică, arma nucleară este prezentată drept „exemplul perfect”, pentru că mesajul ar funcționa simultan pe mai multe planuri: induce panică internă, justifică continuarea războiului și încearcă să semene neîncredere între aliații occidentali. În același context este reamintit că Germania a renunțat la armele nucleare prin tratat internațional. Ce este fapt și ce rămâne acuzație Materialul separă acuzația de contextul real: există, într-adevăr, o dezbatere de luni de zile în Europa despre o autonomie militară mai mare, inclusiv pe componenta nucleară, pe fondul îndoielilor privind fiabilitatea SUA sub președinția lui Donald Trump și al amenințărilor venite din partea Rusiei. În acest cadru, președintele francez Emmanuel Macron promovează ideea extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra UE – o propunere aflată în dezbatere publică, nu într-un program secret. Totuși, ideea ca Germania să își construiască propria bombă nucleară „nu este în discuție”, potrivit aceleiași surse citate în articol. [...]