Știri
Știri din categoria Externe
Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA, după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info, președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum.
Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice.
Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA.
În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027.
Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%.
Recomandate
UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]
Diplomații UE își mențin prezența la Kiev , în pofida avertismentelor Moscovei privind noi atacuri aeriene, o decizie cu miză operațională și politică: delegația își continuă activitatea pe teren și transmite că Rusia nu poate obține izolarea Ucrainei prin intimidare, potrivit Stirile Pro TV . Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová , a declarat, citată de Ukrinform , că avertismentele Rusiei urmăresc să „semene frică”, dar „nu va funcționa”, subliniind că „UE nu pleacă nicăieri” și că rămâne alături de Ucraina. „Același regim care lansează în fiecare noapte atacuri cu rachete și drone asupra civililor îi avertizează acum pe ceilalți să stea departe. (…) UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina.” În aceeași intervenție, Mathernová a susținut că amenințările la adresa diplomaților și a organizațiilor internaționale „nu sunt un semn de putere”, ci „un semn de disperare”, și a descris comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”. Ce a cerut Moscova și ce ținte invocă În comunicatul citat de publicație, Ministerul rus de Externe a îndemnat „cetățenii străini”, inclusiv personalul misiunilor diplomatice și reprezentanții organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Totodată, locuitorilor capitalei ucrainene li s-a recomandat să evite apropierea de obiective de infrastructură militară și administrativă. Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Documentul menționează „atacuri sistematice” asupra unor facilități din Kiev utilizate pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei și asupra centrelor unde „se iau deciziile corespunzătoare”. Context: atacuri recente asupra capitalei Știrea amintește că, în urmă cu câteva zile, Rusia a atacat Kievul cu mai multe drone și rachete, inclusiv racheta hipersonică Oreșnik . Atacul ar fi avariat clădiri din întreaga capitală, inclusiv în apropierea sediilor guvernamentale, a clădirilor rezidențiale și a școlilor. Decizia diplomaților UE de a rămâne la Kiev indică faptul că blocul comunitar își asumă continuarea activității în capitala ucraineană chiar și în condiții de risc ridicat, în timp ce Rusia își reafirmă public intenția de a lovi ținte pe care le leagă de infrastructura militară și de decizie a Ucrainei. [...]
Donald Trump condiționează beneficiile financiare pentru Iran de eliminarea uraniului puternic îmbogățit , indicând că materialul ar putea fi fie transportat în SUA pentru distrugere, fie distrus în Iran sau într-o altă locație acceptabilă, potrivit Mediafax . Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a descris trei variante pentru „uraniul îmbogățit (praful nuclear!)”: predarea imediată către Statele Unite „pentru a fi adus acasă și distrus”, distrugerea „la fața locului” în Iran, sau distrugerea într-o altă locație acceptabilă. El a adăugat că procesul ar urma să se desfășoare cu „ Comisia pentru Energie Atomică sau echivalentul acesteia” ca martor. Miza: accesul Iranului la bani, legat de „eliminarea” stocurilor În același context, articolul notează că oficiali americani au început să folosească formula „Fără praf, fără dolari”, o referire la rezervele de aproape 450 kg de uraniu puternic îmbogățit. Mesajul, potrivit informațiilor citate, este că aceste rezerve ar trebui eliminate înainte ca Iranul să poată beneficia financiar de pe urma unui acord propus pentru a pune capăt războiului. Nuance în poziția SUA: recuperare în SUA sau distrugere sub supraveghere Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval, săptămâna trecută, că SUA nu vor insista asupra recuperării uraniului îmbogățit al Iranului, însă postarea sa indică deschidere pentru o formulă care să implice Teheranul în distrugerea materialului, potrivit CNN, citat de Mediafax. Totodată, Trump a reiterat, joi, o poziție fermă privind controlul asupra materialului: „Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să îl ia.” Materialul Mediafax nu oferă detalii despre un calendar, un mecanism de verificare sau un acord deja convenit privind una dintre opțiuni; sunt prezentate doar variantele enunțate de Trump și condiționarea politică asociată. [...]
Donald Trump urmează să facă marți un nou control medical de rutină, al treilea în 13 luni , într-un context în care transparența privind sănătatea liderului de la Casa Albă rămâne un subiect sensibil, pe fondul speculațiilor recurente din spațiul public, potrivit Mediafax . Controlul este programat la Centrul Medical Militar Național Walter Reed, în apropiere de Washington, iar Casa Albă a precizat la începutul lunii că președintele va face „evaluări stomatologice și medicale anuale de rutină”, ca parte a îngrijirii preventive obișnuite, conform dpa. De ce contează: presiunea pentru informații despre starea de sănătate Deși președinții americani publică în mod tradițional informații despre starea lor de sănătate, nu există o obligație legală în acest sens. În cazul lui Trump, subiectul a revenit periodic în atenție, inclusiv după apariția online a unor imagini în care se observau vânătăi pe mâini (unele aparent acoperite cu machiaj) și picioare care păreau umflate. Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a pus vânătăile pe seama strângerilor frecvente de mâini, în timp ce Casa Albă a indicat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză. Context: controalele anterioare și diagnosticul comunicat de Casa Albă În aprilie 2025, Trump a făcut primul control medical anual din al doilea mandat, iar Casa Albă a transmis atunci că acesta era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția. În octombrie, Trump a revenit la Walter Reed pentru ceea ce a numit un „control medical semestrial”. După acea vizită, medicul Sean Barbabella a declarat că președintele, în vârstă de 79 de ani, avea inima și sistemul vascular ale unei persoane de 65 de ani. În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică , descrisă ca o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor, întâlnită în principal la persoanele în vârstă. [...]
Posibilitatea unui acord SUA–Iran „în câteva zile” ține sub presiune riscul din Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio spune că negocierile ar putea dura „câteva zile”, în timp ce SUA au lansat noi atacuri asupra Iranului. Rubio a afirmat că există „o propunere solidă” pe masa discuțiilor, dar că un acord final nu este „iminent”, conform Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că administrația americană va acorda „toate șansele diplomației” înainte de a lua în calcul alte măsuri împotriva Iranului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile „decurg bine”, însă a avertizat că, în lipsa unui acord, ar putea urma noi atacuri. Atacuri în pofida armistițiului și miza Ormuz Declarațiile vin pe fondul unor atacuri lansate de Statele Unite asupra Iranului, deși armistițiul este în vigoare din aprilie. Potrivit materialului, loviturile au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunile drept „atacuri de autoapărare”. „Forțele americane au efectuat astăzi atacuri de autoapărare în sudul Iranului pentru a-și proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene.” În paralel, oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv ministrul de externe și negociatorul-șef, se află la Doha pentru discuții cu premierul Qatarului. De ce contează economic: blocajul Ormuz și efectele în energie Discuțiile de la Doha vizează, între altele: deschiderea Strâmtorii Ormuz; limitarea negocierilor privind programul nuclear iranian și stocurile de uraniu îmbogățit; eliberarea unor fonduri iraniene înghețate în conturi internaționale. Mediafax notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a produs „efecte economice severe”, prin reducerea traficului pe o arteră pe unde trecea o cincime din traficul internațional de petrol și gaze naturale, ceea ce a alimentat o criză energetică cu impact în mai multe regiuni ale lumii. Context regional: Israel anunță intensificarea loviturilor în Liban Tensiunile regionale au fost amplificate și de anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind reluarea și intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah. Armata israeliană a confirmat lovituri asupra unor infrastructuri ale organizației în Valea Bekaa și în alte regiuni. În acest context, perspectiva unui acord SUA–Iran rămâne legată direct de evoluțiile de securitate din jurul Strâmtorii Ormuz, cu implicații imediate pentru riscul de transport și pentru piața energiei. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
