Știri
Știri din categoria Politică
Victor Negrescu cere ca aderarea României la zona euro să devină „noul proiect de țară”, potrivit TVR Info. Vicepreședintele Parlamentului European susține că obiectivul ar trebui asumat „politic, instituțional și public” și realizat gradual, astfel încât integrarea să fie pregătită „fără dificultăți”.
În argumentația sa, europarlamentarul PSD leagă adoptarea monedei unice de beneficii economice directe pentru populație și pentru finanțarea economiei. El afirmă că moneda euro ar aduce „stabilitate”, dobânzi mai mici și o protecție mai bună pentru venituri, într-un context european marcat de șocuri economice. Totodată, Negrescu spune că România este deja conectată la zona euro, însă fără a avea influență în deciziile care o afectează.
„Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile.”
Negrescu indică și o miză politică și instituțională: riscul ca România să rămână în afara unui „nucleu” care își dezvoltă mecanisme proprii de finanțare și investiții. În această logică, menține că neaderarea ar putea reduce capacitatea României de a influența decizii privind viitoarele fonduri europene, regulile fiscale sau proiectele strategice, pe fondul unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”.
În același mesaj, vicepreședintele Parlamentului European plasează discuția și în context regional și european: afirmă că statele din regiune care au adoptat euro se finanțează mai ieftin și că acest avantaj se transmite către populație, în timp ce dobânzile mai ridicate din România se traduc în credite mai scumpe și presiune pe buget. El adaugă că, „din ianuarie”, odată cu aderarea Bulgariei, euro este folosit în 21 din cele 27 de state membre și anunță lansarea unei campanii publice de informare, împreună cu PES Activists România, pentru a susține pașii următori către adoptarea monedei unice.
Recomandate
Trei grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei să se delimiteze de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump , după ce un comisar european a participat ca observator la reuniunea inaugurală de la Washington, potrivit HotNews.ro , care diverse surse. Social-democrații, liberalii din Renew și Verzii îi solicită U rsulei von der Leyen să se distanțeze „clar” de inițiativa americană și să oprească trimiterea de observatori. Într-o scrisoare comună, Iratxe Garcia, Valerie Hayer și copreședinții Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, critică participarea comisarei pentru Mediterana, Dubravka Suica, pe care o consideră o „eroare gravă de judecată” din punct de vedere instituțional, legal și politic. Potrivit semnatarilor, prezența la eveniment transmite un semnal de sprijin, într-un context geopolitic sensibil, și poate fi interpretată drept o slăbire a angajamentului UE față de multilateralism și față de ONU . Eurodeputații susțin că oferirea de legitimitate unei structuri create în afara cadrului Națiunilor Unite riscă să fragmenteze eforturile internaționale de pace și să afecteze echilibrul instituțional al Uniunii. Ei amintesc că Suica a participat fără un mandat explicit din partea statelor membre. Comisia Europeană a explicat că a dorit „să fie la masă” , nu doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza. Totuși, state precum Spania, Franța și Slovenia au criticat la rândul lor prezența Bruxellesului la reuniune. Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump pentru a supraveghea procesul de pace din Gaza și alte conflicte globale, în afara ONU, instituție pe care o acuză de ineficiență. Inițiativa a stârnit rezerve în rândul mai multor puteri europene. La prima reuniune a participat și președintele României, Nicușor Dan , în calitate de observator. [...]
Nicușor Dan, președintele României, a participat la primul summit al Consiliului pentru Pace, organizat la Washington de către Donald Trump, unde a subliniat rolul României în sprijinirea regiunii Gaza. Potrivit HotNews.ro , Nicușor Dan a mulțumit fostului președinte american pentru inițiativa de pace și a evidențiat contribuțiile pe care România le poate aduce în reformarea instituțiilor din Gaza. În discursul său, Nicușor Dan a menționat câteva direcții prin care România poate ajuta Gaza: Reconstrucția școlilor și extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni. Oferirea de expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, cum ar fi serviciile de ambulanță și pompieri. Reformarea instituțiilor precum poliția, justiția și administrația publică, unde România deține experiență semnificativă. Președintele a subliniat importanța relațiilor tradiționale bune ale României cu poporul israelian și cel palestinian, considerându-le un avantaj în eforturile de mediere și reconstrucție. „Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul israelian, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va reprezenta un avantaj. Prin urmare, puteți conta pe noi”, a afirmat Nicușor Dan. Prezența președintelui român la Washington a fost, de asemenea, un prilej de a clarifica relațiile bilaterale cu Statele Unite, mai ales în contextul unor tensiuni anterioare legate de alegerile anulate din 2024. Nicușor Dan a precizat că participarea României la summit este un pas important pentru a consolida legăturile cu administrația Trump și pentru a demonstra angajamentul țării în direcția păcii și stabilității internaționale. [...]
Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump la finalul reuniunii Board of Peace, dar un agent de securitate a intervenit discret când președintele României a încercat să prelungească momentul. Episodul a avut loc la Washington, după sesiunea publică dedicată inițiativei privind Gaza, unde Trump a rămas câteva minute să salute invitații care s-au apropiat de scenă. Cum a decurs momentul Conform relatării, Nicușor Dan s-a strecurat din dreapta, pe lângă Jared Kushner, și a ajuns la Trump chiar înainte ca acesta să plece de pe scenă. Cei doi au apucat să-și strângă mâna, iar, pe fondul muzicii, nu s-a auzit ce i-a spus Trump. După mișcarea buzelor, mesajul ar fi fost unul aprobator, de tipul „Good job” . Când Dan a încercat să continue discuția, un bărbat cu cască în ureche l-a atins ușor și l-a repoziționat, pentru a păstra distanța și fluxul saluturilor. Publicația subliniază că același agent a intervenit similar și în cazul altor lideri care au stat prea mult sau s-au apropiat prea mult de președintele SUA. Ce a spus Nicușor Dan în intervenția sa În cele aproximativ două minute alocate fiecărui invitat, președintele României a vorbit fără un text în față și a prezentat rolul pe care România spune că îl poate juca în sprijinul Gazei, invocând: relații tradițional bune atât cu Israelul, cât și cu palestinienii; copii palestinieni tratați în România; expertiză în sistemul de urgență, poliție și servicii publice, utilă pentru reconstrucție și stabilizare. Contextul reuniunii Prima ședință a Board of Peace pe tema Gaza a avut, potrivit relatărilor, un aer de întâlnire corporatistă: Donald Trump a avut intervenția cea mai amplă, membrii echipei sale au punctat succint, iar invitații s-au limitat la declarații scurte. La finalul sesiunii, Trump a rămas pe scenă pentru a saluta și a schimba câteva cuvinte cu participanții. [...]
Nicușor Dan a participat la prima întrunire a Consiliului pentru Pace, organizată de Donald Trump, unde a discutat cu Marco Rubio, Jared Kushner și Steve Witkoff. Potrivit Digi24 , președintele României a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și a participării României la inițiativele de pace din Orientul Mijlociu. Întâlniri cu lideri americani În cadrul întrunirii, Nicușor Dan a avut ocazia să discute cu mai mulți lideri din administrația Trump. Discuțiile au fost mai degrabă simbolice, președintele menționând că „chestiunile serioase se discută la nivel diplomatic”. În plus, prezența sa a fost considerată un semn de întărire a relațiilor bilaterale. „Am vorbit cu dl Witkoff, Kushner, Marco Rubio, însă chestiunile serioase se discută la nivel diplomatic. Acum dincolo de personalul ambasadei, sunt cel puțin 5-6 oficiali români care discută cu oficiali SUA pe diverse paliere. Însă prezența președintelui a fost simbolică pentru relația cu partenerii”, a declarat Nicușor Dan. Reacția la declarațiile lui Trump În cadrul evenimentului, Donald Trump l-a numit pe Nicușor Dan „prim-ministru”, o eroare care a fost tratată cu umor de către președintele României. Dan a explicat că astfel de greșeli sunt inevitabile și nu a considerat necesar să corecteze imediat situația. Importanța parteneriatului cu SUA Nicușor Dan a reiterat că Statele Unite sunt un partener strategic pentru România, subliniind rolul important al țării noastre în inițiativele de pace din Orientul Mijlociu. România a fost deja implicată în acțiuni umanitare, colaborând cu Uniunea Europeană, Israel și Organizația Mondială a Sănătății pentru a ajuta copiii din Gaza. Discuția cu Marco Rubio Președintele a menționat că discuțiile cu Marco Rubio și alți lideri au fost scurte și de politețe, specificând că astfel de reuniuni sunt mai mult despre stabilirea unor contacte și mai puțin despre negocieri concrete. [...]
Sorin Grindeanu a cerut ca România să nu piardă cele 231 de milioane de euro din PNRR , în urma deciziei Curții Constituționale privind modificările la pensiile magistraților, potrivit Digi24. Liderul PSD a legat situația de jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a subliniat responsabilitatea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , în dialogul cu Comisia Europeană pentru deblocarea sumei. Grindeanu a spus că decizia CCR închide o dispută care a trenat și a evitat să comenteze hotărârea Curții, insistând că era nevoie de o clarificare. În același timp, liderul PSD a mutat accentul pe consecințele financiare, în contextul în care România riscă să nu mai încaseze o tranșă de 231 de milioane de euro asociată reformei. „De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a arătat Grindeanu. Într-o intervenție la Digi24 , ministrul Fondurilor Europene a declarat că România are „dovada îndeplinirii reformei” și că o va transmite la Bruxelles după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial. Pîslaru a susținut că, odată îndeplinită formal condiția, Guvernul poate argumenta în fața Comisiei că reforma asumată a fost realizată. Ministrul a avertizat însă că trimiterea dovezii nu echivalează cu o garanție de plată, deoarece decizia CCR vine cu întârziere față de termenele relevante din procedura PNRR. El a precizat că întârzierea depășește două luni peste data-limită de 28 noiembrie, după o suspendare de șase luni prevăzută de regulament, ceea ce complică discuția privind recuperarea banilor. Contextul juridic: Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificarea unor legi referitoare la pensiile magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia deschide calea pentru pașii administrativi invocați de ministrul Fondurilor Europene, dar rămâne de văzut dacă argumentele României vor fi acceptate de Comisia Europeană în evaluarea jalonului din PNRR. [...]
Un european din cinci spune că dictatura ar putea fi preferabilă în unele cazuri , potrivit unui sondaj POLITICO . Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, indică o nemulțumire concentrată mai ales pe felul în care funcționează democrația în practică și pe relația dintre alegători și partidele tradiționale, nu neapărat pe respingerea democrației ca ideal. Sondajul a fost făcut în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), în perioada 25 noiembrie–16 decembrie 2025, și a măsurat atât percepții despre regimuri autoritare, cât și nivelul de încredere în instituții și distanțarea față de partide. În acest context, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite situații, dictatura ar putea fi opțiunea preferabilă, iar 26% sunt de acord cu ideea unui „lider capabil și eficient” care să limiteze drepturile democratice și să nu fie responsabil în fața cetățenilor. Totuși, opoziția față de un astfel de scenariu rămâne majoritară: 69% resping această propunere. Datele sugerează că miezul problemei este o criză de funcționare și de reprezentare, vizibilă în nivelurile ridicate de nemulțumire față de democrația „așa cum se aplică” în fiecare țară. Proporțiile celor care se declară nemulțumiți sunt semnificative, inclusiv în România, ceea ce indică o tensiune între așteptările publice și performanța percepută a instituțiilor și a actorilor politici. Ponderea celor nemulțumiți de modul în care funcționează democrația: 76% în Grecia, 68% în Franța, 66% în România , 42% în Marea Britanie, 32% în Suedia. Distanțarea față de partidele votate la ultimele alegeri (nu se simt apropiați): 55% în Grecia, 53% în România , 47% în Regatul Unit, 43% în Franța, 32% în Suedia. Încredere în instituții: Uniunea Europeană 43%, mass-media 27%, partidele politice 24%. O treime dintre respondenți nu sunt de acord că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație. Profesorul Dimitris Papadimitriou (Universitatea din Manchester) afirmă că „diviziunile tradiționale” între regiuni europene se estompează și că peisajul devine mai complex, inclusiv prin faptul că țări cu creștere economică rapidă, precum România, nu arată automat o încredere mai mare în democrația liberală. În același timp, el indică presiuni asupra instituțiilor democratice și scăderea încrederii în state considerate stabile, precum Suedia, în timp ce Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie ar traversa o criză profundă, iar Grecia ar rămâne într-un echilibru instabil între neîncrederea în instituții și atașamentul față de idealurile democratice. George Siakas (Universitatea Democritus din Tracia) subliniază că rezultatele nu arată o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire cu accente „anti-elite” și „anti-establishment” față de felul în care sistemul funcționează. În plan politic, concluzia practică este că vulnerabilitatea democrațiilor nu vine doar din competiția ideologică, ci și din erodarea încrederii și a legăturii dintre alegători, instituții și partidele care pretind că îi reprezintă. [...]
