Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea simplă împotriva ministrei de Externe Oana Țoiu este votată luni în Senat, după ce Comisia de politică externă a emis un aviz negativ consultativ. Potrivit HotNews.ro, dezbaterea și votul au loc de la ora 16:00, în plenul Senatului.
Documentul, semnat de 43 de senatori de la AUR, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați, critică poziția României privind acordul UE–Mercosur. Inițiatorii acuză Ministerul Afacerilor Externe de o abordare „defectuoasă, ideologizată și necoordonată” și susțin că sprijinul pentru acord ar pune agricultura românească în dificultate, expunând fermierii la concurență neloială și riscul creșterii importurilor alimentare.
În Comisia de politică externă, avizul negativ a fost adoptat cu 7 voturi pentru și 4 împotrivă. Singurii parlamentari care au votat contra avizului negativ au fost cei ai AUR și ai Grupului PACE – Întâi România, inițiatorii moțiunii. Deși consultativ, avizul este obligatoriu pentru continuarea procedurii.
Moțiunea, intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, fusese anunțată încă din luna ianuarie, în perioada vacanței parlamentare. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că dezbaterea respectă regulamentul parlamentar. Ministra Oana Țoiu nu va participa la ședința în care este votată moțiunea.
Moțiunea simplă nu duce automat la demiterea ministrului, dar reprezintă un instrument politic prin care Opoziția își exprimă oficial dezacordul față de activitatea unui membru al Guvernului.
Recomandate
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
AUR își condiționează votul pentru un nou guvern de participarea la guvernare și de un program asumat , ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare în scenariul vehiculat al unui „guvern de tehnocrați”, potrivit news.ro . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a respins ideea că ar putea exista un guvern „tehnocrat” în condițiile în care acesta ar trece de Parlament și ar avea o majoritate. Într-o conferință de presă, Avrămescu a reiterat că AUR nu va vota un guvern din care partidul nu face parte și pentru care nu există un program de guvernare agreat. „Nu poţi să vorbeşti de guvern tehnocrat atunci când trece în Parlament şi are o majoritate. Poziţia noastră a rămas aceeaşi, nu vom vota un guvern din care nu facem parte, nu votăm un guvern unde nu avem un program de guvernare.” Ce înseamnă poziția AUR pentru formarea unei majorități Mesajul AUR fixează o linie de negociere: sprijinul parlamentar nu este oferit „din afară”, ci doar în condițiile intrării la guvernare și ale asumării unui program. În contextul în care scenariul unui guvern de tehnocrați a fost lansat de Ilie Bolojan , poziția exprimată de Avrămescu sugerează că AUR nu ar susține o astfel de formulă dacă nu ar fi parte din ea. Suspendarea președintelui: AUR spune că are 119 semnături Separat, Avrămescu a declarat că AUR are „undeva la 119 semnături” pentru demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan. El a precizat că nu are informații dacă există semnături de la PNL și a indicat site-ul suspend.ro ca loc unde ar putea fi verificată poziția fiecărui parlamentar. Pentru depunerea cererii de suspendare în Parlament sunt necesare 155 de semnături ale parlamentarilor, iar pentru suspendarea șefului statului este nevoie de 233 de voturi în plenul reunit, conform aceleiași surse. [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
