Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, nu va participa la „Ora Guvernului” pe tema acumulării Mihăileni, deși fusese invitată de PSD în plenul Camerei Deputaților pentru dezbaterea privind blocarea investiției de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara. Potrivit Mediafax, Ministerul Mediului a solicitat reprogramarea discuției pentru 2 martie 2026, ora 16:00.
Tema anunțată de social-democrați vizează „responsabilitatea ministrului pentru blocarea investițiilor strategice ale statului”, cu referire la acumularea Mihăileni, considerată un proiect cu impact economic, social și asupra securității energetice. Diana Buzoianu era așteptată luni, 23 februarie, la ora 16:00, însă ministerul a transmis oficial că aceasta nu poate participa la reuniune și a cerut amânarea.
Anterior, senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat că ministrul este implicat în proiecte de adaptare legislativă și că va fi prezent săptămâna viitoare. În solicitarea transmisă Camerei Deputaților, Ministerul Mediului cere analizarea posibilității reprogramării pentru 2 martie.
Disputa are loc pe fondul criticilor legate de ritmul investițiilor în infrastructura de apă și al dezbaterilor privind echilibrul dintre protecția mediului și proiectele considerate strategice. Deocamdată, clarificările privind situația acumulării Mihăileni sunt amânate pentru următoarea sesiune a „Orei Guvernului”, în funcție de decizia Camerei Deputaților.
Recomandate
Tensiunile din coaliție riscă să complice finanțarea statului și accesul la bani europeni , pe fondul unei posibile treceri la un guvern minoritar, potrivit declarațiilor fostului premier Theodor Stolojan, citate de news.ro . Stolojan susține că România „își dă cu stângul în dreptul” din cauza deciziei PSD de a „distruge o coaliție care și-a îndeplinit până în prezent misiunea” și avertizează că țara se îndreaptă spre un guvern minoritar, care ar trebui să continue un program agreat anterior în coaliție, „de care depinde bunăstarea românilor”. Miza economică: dobânzi, împrumuturi și fonduri UE Fostul premier afirmă că pentru publicul larg este greu de înțeles dimensiunea presiunii bugetare, indicând că România plătește „60 de miliarde de lei numai dobânzi”. În același timp, el avertizează că ar putea fi puse în pericol „miliardele de euro” care ar putea fi obținute de la Uniunea Europeană dacă România își respectă programul asumat. Stolojan leagă stabilitatea cursului de schimb de intrările de bani din UE și de finanțarea datoriei publice pe piețele externe, susținând că România încasează „miliarde de euro” din fonduri europene și se împrumută tot mai mult extern. În acest context, el afirmă că „numai în acest an” România „se va împrumuta cu peste 50 de miliarde de euro” (aprox. 250 de miliarde de lei), pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice ajunse la scadență, „la niște dobânzi în creștere”. Ce urmează politic: discuții pentru susținerea unui guvern minoritar În același material, președintele PNL și premierul Ilie Bolojan declară că vor exista consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și grupul minorităților – pentru a stabili „în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, după ce liberalii au decis să nu mai colaboreze cu PSD. „Vom iniția discuții cu grupurile politice care susțin actualul guvern, în zilele următoare, începând de astăzi și mâine, grupurile USR, UDMR și grupul minorităților, în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar.” Bolojan mai spune că „responsabilitatea pentru perioada următoare este imensă”, invocând presiunile și provocările existente, și reafirmă decizia PNL de a nu mai colabora cu PSD. Totodată, PNL transmite că sprijină continuarea guvernării sub conducerea lui Ilie Bolojan și finalizarea reformelor asumate, conform unei rezoluții votate în unanimitate de Biroul Politic Național al partidului. [...]
Criza politică declanșată de ieșirea PSD de la guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României și să blocheze proiecte cu bani europeni , iar premierul Ilie Bolojan spune că miza conflictului a fost, în esență, limitarea accesului „baronilor locali” la fonduri publice, potrivit Știrile ProTV . În interviul față în față cu Andreea Esca , Bolojan susține că, odată cu trecerea la reforma administrației și la reduceri de cheltuieli, PSD ar fi făcut „opoziție din interiorul puterii”, deși deciziile ar fi fost luate „în comun”. Premierul afirmă că introducerea unei discipline bugetare – inclusiv schimbarea modului de utilizare a fondului de rezervă – a generat nemulțumiri în rândul liderilor locali social-democrați, obișnuiți, spune el, să direcționeze bani de la buget către administrații neperformante. De ce contează: finanțarea statului și funcționarea guvernului, sub presiune Bolojan leagă direct tensiunile politice de riscuri economice: creșterea costurilor de finanțare pentru România și efecte pe piețe („influență pe burse”), în contextul în care instabilitatea reduce randamentul „mașinăriei guvernamentale” și afectează capacitatea executivului de a livra. Premierul a invocat și povara dobânzilor plătite de stat: „60 de miliarde de lei” plătite într-un an doar pe dobânzi; echivalentul a „2,8% din PIB”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan argumentează că risipa banilor publici face imposibilă reducerea deficitelor și că măsurile de disciplină bugetară sunt o condiție pentru „o altfel de administrare” a țării. Ce urmează: guvern fără PSD, consultări și obiectivul de a nu pierde fonduri europene Bolojan a anunțat că PNL nu va mai face alianță cu PSD și că începe consultări cu grupurile parlamentare pentru susținerea unui guvern minoritar. El spune că, dacă miniștrii PSD se retrag, executivul este pregătit să îi înlocuiască prin preluarea portofoliilor de către titularii rămași, pentru a menține activitatea guvernamentală. Printre prioritățile pe care le indică, premierul pune pe primul loc continuarea proiectelor mari finanțate din fonduri europene (autostrăzi, școli, spitale), avertizând că România poate pierde banii dacă lucrările nu sunt finalizate la timp. În paralel, insistă că menținerea disciplinei în cheltuielile bugetare este esențială pentru a evita anularea „sacrificiilor” făcute anterior. Bolojan mai afirmă că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar produce rezultate mai bune, iar despre scenariul demisiei spune că a discutat cu președintele și că nu va demisiona, conform fragmentului publicat de Știrile ProTV (textul din sursă este trunchiat spre final). [...]
PNL își închide oficial ușa către AUR în negocierile de guvernare , iar orice discuție pe această linie ar fi „pe barba” celui care o poartă, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , citate de News . Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o posibilă moțiune de cenzură, cu implicații directe asupra stabilității guvernării. Ciucu spune că forul de conducere al PNL i-a dat mandat președintelui partidului, Ilie Bolojan , să discute despre guvernare „doar cu USR, UDMR și minoritățile naționale”, nu cu AUR. El a insistat că PNL „nu negociază cu AUR pentru sprijin” și că nu au existat discuții cu această formațiune. Mandat limitat pentru negocieri și linie roșie față de AUR Potrivit lui Ciucu, mandatul primit de președintele PNL este „exclusiv” pentru discuții cu partidele din coaliție, iar o eventuală negociere cu AUR nu ar avea acoperire politică în partid. „Nu negociem cu AUR pentru sprijin. (...) președintele partidului nu a primit mandat să negocieze cu AUR, a primit mandat exclusiv, astăzi, să discute cu partidele din coaliție.” El a adăugat că PNL nu va guverna cu AUR și a avertizat că orice reprezentant al partidului care ar încerca să obțină susținere politică de la AUR ar face-o fără mandat. Presiunea unei moțiuni și responsabilitatea pentru o nouă majoritate În același timp, Ciucu a mutat accentul pe riscul ruperii actualei formule de guvernare și pe consecințele politice ale unei moțiuni de cenzură. El a afirmat că PNL vrea să continue să își asume guvernarea, însă dacă PSD va dărâma Guvernul prin depunerea sau susținerea unei moțiuni, atunci PSD ar trebui să își asume formarea unei noi majorități și a unui nou Guvern. „Cine va dărâma guvernarea asta, să-și asume să facă alta fără noi.” Ciucu a mai spus că PSD ar fi cel care a rupt protocolul coaliției din care a fost de acord să facă parte alături de PNL, USR, UDMR și minorități. [...]
PSD admite pierderi de electorat către AUR, iar miza imediată devine stabilitatea guvernării , în condițiile în care partidul ia în calcul inclusiv să voteze o moțiune de cenzură depusă de AUR pentru a forța plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a declarat marți, la Radio România Actualități, că „în mod evident” o parte din electoratul PSD a migrat către AUR, susținând că fenomenul se vede și la alte partide, inclusiv la PNL. Liderul PSD a pus creșterea AUR în legătură cu redistribuirea voturilor după intrarea formațiunii în Parlament în 2020. „Acele procente au venit de undeva. Au venit și de la PSD, au venit și de la PNL, au venit și de la alte partide (...). Și de la PSD, evident.” Linia roșie declarată: fără majoritate cu AUR, dar fără garanții „pentru totdeauna” Grindeanu a exclus o colaborare cu AUR „în această perioadă”, însă a spus că nu poate garanta că această poziție va rămâne neschimbată pe termen lung. El a argumentat diferențele prin raportarea la Uniunea Europeană și prin poziționarea față de războiul din Ucraina, afirmând că PSD este un partid „proeuropean”, spre deosebire de AUR, pe care l-a încadrat în zona „antieuropeană”. Moțiunea de cenzură: PSD ia în calcul să voteze inclusiv un demers inițiat de AUR În același context, Grindeanu a spus că depunerea unei moțiuni de cenzură este „una din variantele luate în calcul”, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Întrebat explicit dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură a AUR, el a răspuns că și aceasta este „una din variante”, invocând mandatul primit de la partid: retragerea încrederii premierului. Contextul din sondaje: AUR, peste dublul PSD în intenția de vot Datele citate indică o presiune electorală majoră asupra PSD. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat la finalul săptămânii trecute, arată AUR pe primul loc, cu 35,8%, față de 17,2% pentru PSD, în timp ce PNL ar avea 14,2%, iar USR 11,2%. Prezența estimată la urne este de 48%. Potrivit informațiilor prezentate, sondajul ARP (Barometrul POLL/INT) a fost realizat în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Tendința este descrisă ca fiind în linie cu un sondaj CURS de la finalul lunii martie, care plasa tot AUR pe primul loc. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că Executivul se pregătește să funcționeze fără miniștrii PSD, inclusiv prin comasarea portofoliilor, pentru a evita blocaje care ar putea pune în risc disciplina bugetară și proiectele mari finanțate din fonduri europene , potrivit News . Bolojan a descris contextul politic drept „complicat”, cu un „Parlament pulverizat”, în care formarea majorităților este dificilă din cauza condiționărilor reciproce dintre partide. Întrebat de ProTV dacă un guvern minoritar poate fi o soluție, premierul a spus că „vom vedea în zilele următoare” evoluția situației, în condițiile în care PSD ar urma să își retragă miniștrii joi. Continuitate guvernamentală: înlocuiri din interiorul Cabinetului Șeful Executivului afirmă că, dacă miniștrii PSD se retrag, Guvernul este pregătit să îi înlocuiască „cu titularii care rămân la celelalte ministere”, astfel încât activitatea guvernamentală să continue pe „câteva priorități foarte importante”. Cea mai urgentă, în formularea premierului, este finalizarea lucrărilor mari aflate în derulare din fonduri europene – de la autostrăzi la școli și spitale – pe motiv că întârzierile ar putea duce la pierderea banilor europeni. Miza bugetară: „disciplină” pentru a evita derapaje Bolojan a legat funcționarea Guvernului de menținerea disciplinei în costurile bugetare, avertizând că, în lipsa unui Executiv care să controleze cheltuielile, „scăpăm lucrurile de sub control” și se pot anula „toate sacrificiile” făcute până acum. În acest context, premierul a spus că va încerca să asigure funcționarea guvernului „cu cei care rămân în coaliție”. Guvern minoritar și „mai puțini miniștri” Întrebat despre sprijinul parlamentar necesar pentru un guvern minoritar (premierul a menționat „50 și ceva de parlamentari”), Bolojan a indicat că răspunsul va veni în funcție de voturile din Parlament în perioada următoare. El a mai susținut că, într-o formulă fără PSD „până se va depune o moțiune de cenzură ”, Executivul ar putea obține rezultate mai bune decât într-un guvern cu „blocaje” și „frână”, adăugând că este convins că va funcționa „mai ieftin, cu mai puțini miniștri”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că un premier tehnocrat fără experiență politică are șanse mari să eșueze în gestionarea unei coaliții , în condițiile în care guvernarea depinde de susținere parlamentară și de capacitatea de a „împinge” decizii dificile, potrivit News . Declarația vine pe fondul discuțiilor despre un scenariu în care ar fi propus un premier independent, care să nu facă parte din partidele pro-europene, cu PSD rămas la guvernare. Bolojan a spus că astfel de ipoteze apar atunci când un guvern nu mai are susținere parlamentară, iar președintele face o propunere de premier după consultarea partidelor. De ce contează: guvernarea depinde de „forța” politică, nu doar de expertiză Bolojan a argumentat că administrarea unei coaliții formate din patru partide este „foarte dificilă” și a invocat, ca exemplu, dificultatea de a avansa legislația privind pensiile speciale . În acest context, el a susținut că lipsa unei experiențe mari, inclusiv politice, crește semnificativ riscul ca un premier tehnocrat să nu poată gestiona blocajele și negocierile necesare. „Dacă nu ai o experienţă mare, inclusiv politică, riscul să nu reuşeşti să administrezi lucrurile, să împingi lucrurile mai departe, este destul de mare.” Totodată, premierul a afirmat că nu există „o rețetă generală” pentru alegerea între un premier tehnocrat și unul politic, pentru că rezultatul depinde de persoane, partide și valori. Avertismentul privind eșecul: când „lucruri inacceptabile” sunt forțate Bolojan a mai susținut că, în situații în care se forțează decizii care „nu pot fi acceptate” și care ar duce „într-o fundătură”, eșecul devine doar o chestiune de timp, indiferent dacă premierul este tehnocrat sau politic. „Poţi să ai un premier tehnocrat, poţi să ai un premier politic, că lucrurile e doar o problemă de timp până vor eşua.” Ce urmează: PNL își calibrează poziția după consultări Întrebat ce va face PNL dacă președintele ar propune un premier de la PSD, Bolojan a spus că poziționările partidului au fost exprimate „astăzi”, iar după discuțiile și consultările anunțate pentru „mâine” cu celelalte partide, PNL va analiza variantele. El a adăugat că „generarea unei crize politice” nu mai permite o astfel de formulă și a pus sub semnul întrebării existența unor garanții că lucrurile ar merge mai bine într-un scenariu alternativ, în condițiile în care, spune el, nici cu un premier PNL care „și-a asumat” măsuri nepopulare nu a existat susținere pentru continuarea guvernării, deși protocolul coaliției prevede o rotativă „în primăvara anului viitor”. [...]
