Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, nu va participa la „Ora Guvernului” pe tema acumulării Mihăileni, deși fusese invitată de PSD în plenul Camerei Deputaților pentru dezbaterea privind blocarea investiției de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara. Potrivit Mediafax, Ministerul Mediului a solicitat reprogramarea discuției pentru 2 martie 2026, ora 16:00.
Tema anunțată de social-democrați vizează „responsabilitatea ministrului pentru blocarea investițiilor strategice ale statului”, cu referire la acumularea Mihăileni, considerată un proiect cu impact economic, social și asupra securității energetice. Diana Buzoianu era așteptată luni, 23 februarie, la ora 16:00, însă ministerul a transmis oficial că aceasta nu poate participa la reuniune și a cerut amânarea.
Anterior, senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat că ministrul este implicat în proiecte de adaptare legislativă și că va fi prezent săptămâna viitoare. În solicitarea transmisă Camerei Deputaților, Ministerul Mediului cere analizarea posibilității reprogramării pentru 2 martie.
Disputa are loc pe fondul criticilor legate de ritmul investițiilor în infrastructura de apă și al dezbaterilor privind echilibrul dintre protecția mediului și proiectele considerate strategice. Deocamdată, clarificările privind situația acumulării Mihăileni sunt amânate pentru următoarea sesiune a „Orei Guvernului”, în funcție de decizia Camerei Deputaților.
Recomandate
Sondaj CURS : PSD conduce în București cu 22%, dar patru partide sunt despărțite de doar cinci procente potrivit HotNews.ro , care citează un studiu realizat în perioada 12–20 februarie 2026 pe un eșantion de 1.069 de respondenți din Capitală. Cercetarea, cu o marjă de eroare de ±3%, indică un clasament strâns în ipoteza unor alegeri locale organizate duminica viitoare, diferența dintre primele patru formațiuni fiind de doar cinci procente. În intențiile de vot, Partidul Social Democrat ar obține 22% , urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor cu 20%. Partidul Național Liberal este cotat la 18%, iar Uniunea Salvați România la 17%, ceea ce conturează o competiție deschisă în Capitală. Restul formațiunilor se situează sub pragul de 6%. Intenția de vot pentru alegerile locale în București: PSD – 22% AUR – 20% PNL – 18% USR – 17% SENS – 5% SOS România – 5% PNCR (Piedone) – 4% POT – 3% REPER – 3% Altul – 3% Sondajul mai arată că 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% cred că direcția este bună. Nemulțumirile se reflectă și în lista priorităților pe care cetățenii le transmit Primăriei Generale. Principalele probleme indicate de respondenți: Problemă Procent Trafic și aglomerație 24% Impozite și taxe 16% Apă caldă și termoficare 14% Curățenie și salubritate 10% Sănătate și spitale 10% Străzi și infrastructură 8% Poluare 7% Nivel de trai 6% Parcări 3% Transport în comun 1% Traficul rămâne principala nemulțumire, menționat de aproape un sfert dintre respondenți, urmat de presiunea fiscală și problemele sistemului de termoficare. Contextul politic este relevant: la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2024, candidatul PNL Ciprian Ciucu a câștigat cu peste 36%, în timp ce Daniel Băluță (PSD) a obținut 20,5%, iar candidata susținută de AUR, Anca Alexandrescu, 21,94%. Comparativ cu acele rezultate, actualul sondaj sugerează o reașezare a intențiilor de vot și o competiție mult mai echilibrată între principalele partide. Institutul CURS , fondat în 1996 și deținut de Iosif Buble, a realizat cercetarea într-un moment în care dezbaterea publică privind administrarea Capitalei este intensă, iar temele legate de infrastructură și costul vieții domină agenda locală. [...]
PSD amenință că nu votează bugetul și retrage sprijinul pentru premier , la doar câteva ore după ce liderii Coaliției au anunțat un consens, relatează Antena 3 CNN . Sorin Grindeanu a transmis că viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan depinde de includerea „pachetului de solidaritate” în Legea bugetului pe 2026. Liderul PSD a declarat că „adevărata bătălie se va da la buget” și a avertizat că, în lipsa măsurilor propuse de social-democrați, partidul nu va vota proiectul și va retrage încrederea premierului. Printre solicitările PSD se numără relansarea investițiilor locale și adoptarea unui pachet social care să includă majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și pentru cei din familii vulnerabile, eliminarea contribuției la sănătate pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război, precum și acordarea unor ajutoare punctuale pentru pensionari. Grindeanu a criticat discursul privind „recesiunea pozitivă” și a respins măsurile de austeritate bazate pe reduceri de personal și tăieri salariale. Potrivit acestuia, finanțarea pachetului ar putea proveni din încasările suplimentare obținute din majorarea TVA. Declarațiile vin la cinci ore după o ședință a Coaliției în care liderii partidelor au anunțat că au ajuns la un acord politic. Tensiunea reaprinsă în jurul bugetului arată însă că negocierile rămân fragile, iar adoptarea legii depinde de compromisurile dintre PSD și premierul Ilie Bolojan . [...]
Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație , au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria . Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă. Ce prevede reforma Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală , inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare. Principalele clarificări stabilite în ședință: Sănătatea, educația preuniversitară, apărarea și ordinea publică nu vor aplica tăieri directe ale fondului de salarii; economiile vor fi realizate prin alte măsuri adaptate fiecărui domeniu. În învățământul universitar, reducerea cheltuielilor ar urma să se aplice de la 1 octombrie 2026. Ministerele care au operat deja reduceri în 2025 vor scădea doar diferența până la pragul de 10%. Cultura și Agricultura, deja reorganizate , nu vor depăși plafonul stabilit. În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare. Modificări la taxele locale Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate: situația clădirilor mai vechi de 50 de ani; regimul persoanelor cu dizabilități; posibilitatea ajustării cotelor majorate de autoritățile locale. Dispute politice și risc de ruptură Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică. În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii. [...]
Oana Țoiu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria și susține integrarea regiunii în parcursul european al Republicii Moldova , într-un mesaj transmis de la Bruxelles. Potrivit Euronews România , ministrul român de Externe a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor ruse din regiunea separatistă. Oana Țoiu a declarat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanții guvernului moldovean, subliniind că reintegrarea Transnistriei poate oferi cetățenilor „speranțe pentru un viitor european”. În opinia sa, integrarea regiunii este posibilă, însă condiția esențială rămâne retragerea trupelor ruse. Ministrul a insistat asupra rolului Uniunii Europene în asigurarea securității regionale. Ea a arătat că nu este suficientă o simplă încetare temporară a focului, ci este nevoie de garanții care să prevină o viitoare agresiune, inclusiv în proximitatea României. În acest context, Țoiu a menționat coordonarea cu state membre ale UE și cu țări riverane Mării Negre pentru formularea unei poziții comune privind securitatea în regiune. Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii ’90, după conflictul armat dintre Republica Moldova și regiunea separatistă. Aproximativ 1.500 de militari ruși și importante stocuri de armament au rămas în zonă. Autoritățile de la Chișinău consideră prezența acestora ilegală, în timp ce Moscova susține că sunt forțe de menținere a păcii și asigură paza depozitelor de armament din Tighina. Pe plan politic, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare la Chișinău, și-a asumat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, iar dosarul Transnistriei rămâne unul dintre principalele obstacole în acest parcurs. [...]
Moțiunea simplă împotriva ministrei de Externe Oana Țoiu este votată luni în Senat , după ce Comisia de politică externă a emis un aviz negativ consultativ. Potrivit HotNews.ro , dezbaterea și votul au loc de la ora 16:00, în plenul Senatului. Documentul, semnat de 43 de senatori de la AUR, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați, critică poziția României privind acordul UE–Mercosur. Inițiatorii acuză Ministerul Afacerilor Externe de o abordare „defectuoasă, ideologizată și necoordonată” și susțin că sprijinul pentru acord ar pune agricultura românească în dificultate, expunând fermierii la concurență neloială și riscul creșterii importurilor alimentare. În Comisia de politică externă, avizul negativ a fost adoptat cu 7 voturi pentru și 4 împotrivă. Singurii parlamentari care au votat contra avizului negativ au fost cei ai AUR și ai Grupului PACE – Întâi România, inițiatorii moțiunii. Deși consultativ, avizul este obligatoriu pentru continuarea procedurii. Moțiunea, intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, fusese anunțată încă din luna ianuarie, în perioada vacanței parlamentare. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că dezbaterea respectă regulamentul parlamentar. Ministra Oana Țoiu nu va participa la ședința în care este votată moțiunea. Moțiunea simplă nu duce automat la demiterea ministrului, dar reprezintă un instrument politic prin care Opoziția își exprimă oficial dezacordul față de activitatea unui membru al Guvernului. [...]
Victor Negrescu cere ca aderarea României la zona euro să devină „noul proiect de țară” , potrivit TVR Info . Vicepreședintele Parlamentului European susține că obiectivul ar trebui asumat „politic, instituțional și public” și realizat gradual, astfel încât integrarea să fie pregătită „fără dificultăți”. În argumentația sa, europarlamentarul PSD leagă adoptarea monedei unice de beneficii economice directe pentru populație și pentru finanțarea economiei. El afirmă că moneda euro ar aduce „stabilitate”, dobânzi mai mici și o protecție mai bună pentru venituri, într-un context european marcat de șocuri economice. Totodată, Negrescu spune că România este deja conectată la zona euro, însă fără a avea influență în deciziile care o afectează. „Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile.” Negrescu indică și o miză politică și instituțională: riscul ca România să rămână în afara unui „nucleu” care își dezvoltă mecanisme proprii de finanțare și investiții. În această logică, menține că neaderarea ar putea reduce capacitatea României de a influența decizii privind viitoarele fonduri europene, regulile fiscale sau proiectele strategice, pe fondul unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”. În același mesaj, vicepreședintele Parlamentului European plasează discuția și în context regional și european: afirmă că statele din regiune care au adoptat euro se finanțează mai ieftin și că acest avantaj se transmite către populație, în timp ce dobânzile mai ridicate din România se traduc în credite mai scumpe și presiune pe buget. El adaugă că, „din ianuarie”, odată cu aderarea Bulgariei, euro este folosit în 21 din cele 27 de state membre și anunță lansarea unei campanii publice de informare, împreună cu PES Activists România, pentru a susține pașii următori către adoptarea monedei unice. [...]
