Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin „a început Al Treilea Război Mondial” și că Rusia trebuie oprită prin presiune militară și economică, într-un interviu acordat BBC la Kiev. Președintele ucrainean respinge ideea unor concesii teritoriale pentru obținerea unui armistițiu și susține că retragerea din estul și sudul Ucrainei ar slăbi poziția țării și ar diviza societatea.
Zelenski a declarat că cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze cele 20% din regiunea Donețk controlate de Rusia, precum și alte teritorii din Herson și Zaporojie, nu este „un simplu schimb de teren”, ci „abandonarea a sute de mii de oameni”. În opinia sa, o astfel de concesie i-ar oferi lui Putin doar „o pauză”, înainte de reluarea conflictului.
Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, în contextul în care analiști occidentali susțin că Kievul nu poate învinge fără concesii, Zelenski a răspuns că „desigur că nu vom pierde”, invocând lupta pentru independență. El a subliniat că victoria înseamnă oprirea Rusiei și păstrarea suveranității, iar recuperarea granițelor din 1991 rămâne un obiectiv, chiar dacă nu poate fi realizat imediat din cauza costurilor umane și a lipsei de armament.
Zelenski a atras atenția că o ofensivă totală pentru recucerirea rapidă a teritoriilor ar presupune pierderi „de milioane de oameni”, ceea ce ar face demersul imposibil în prezent. În schimb, susține o strategie etapizată, combinând presiunea militară și diplomatică.
În interviu, liderul ucrainean a abordat și relația cu administrația Donald Trump, care a exercitat presiuni pentru un armistițiu rapid și pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Zelenski a afirmat că eventuale garanții de securitate din partea SUA trebuie să fie consolidate prin vot în Congres, nu doar prin angajamente prezidențiale.
În ceea ce privește alegerile, amânate din cauza legii marțiale, președintele a spus că acestea pot fi organizate doar în condiții de securitate adecvate și cu recunoaștere internațională. El nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat.
Zelenski consideră că războiul din Ucraina este parte a unei amenințări globale și că „Putin nu se va opri la Ucraina”. În opinia sa, oprirea Moscovei reprezintă „o victorie pentru întreaga lume”.
Interviul a avut loc într-un context în care livrările militare americane au fost reduse, iar Kievul solicită permisiunea de a produce sub licență sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot.
Recomandate
NATO avertizează că ritmul pierderilor rusești ridică miza de securitate pentru Europa , pe fondul intensificării atacurilor asupra Ucrainei și al operațiunilor ostile pe teritoriul european, potrivit Digi24 . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a susținut că Moscova nu obține rezultatele urmărite pe front și încearcă să slăbească rezistența Kievului prin lovituri asupra civililor și infrastructurii critice, înainte de iarnă. Rutte a afirmat că Rusia pierde lunar „peste 40.000 de militari uciși sau răniți grav” în Ucraina, iar în octombrie „bilanțul ar fi depășit 50.000”. Într-o intervenție la Atlantic Future Forum, el a comparat amploarea pierderilor rusești dintr-o singură lună cu numărul militarilor americani uciși în Războiul din Vietnam. „Statele Unite au pierdut 56.000 de militari în 14 ani, în Vietnam. Aici, într-o singură lună, Rusia pierde 40.000 de militari, morți sau grav răniți.” Presiune militară și atacuri asupra infrastructurii, pe măsură ce se apropie iarna Șeful NATO a spus că Vladimir Putin încearcă să erodeze „voința de rezistență” a Ucrainei prin atacuri cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice, în pragul sezonului rece. În același timp, Rutte a acuzat Rusia că își intensifică „operațiunile ostile” în Europa, menționând incendieri provocate, incidente cu drone și atacuri cibernetice, cu scopul de a destabiliza societățile și de a submina sprijinul pentru Ucraina. „Pentru fiecare atac hibrid al Rusiei împotriva țărilor noastre, răspundem printr-un sprijin și mai mare pentru Ucraina.” Date invocate de Ucraina și estimări publice despre pierderi În material sunt citate și raportări ucrainene privind pierderile rusești. Statul Major General al Ucrainei a indicat un bilanț de 16.130 de militari în perioada 1–7 noiembrie, descris ca cel mai ridicat total săptămânal de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că aceasta ar echivala cu o medie de peste 2.300 de militari uciși sau răniți pe zi și menționează un vârf de 2.500 la 1 noiembrie. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse ar fi pierdut 54.400 de militari uciși sau grav răniți în octombrie. Totodată, un studiu publicat de The Economist la 30 octombrie a estimat pierderile totale ale Rusiei, din februarie 2022, între 1,4 și 2,1 milioane de militari uciși și răniți. De ce contează pentru Europa Mesajul central al NATO este că, în paralel cu costurile umane ridicate de pe front, Rusia ar încerca să mute presiunea și în afara Ucrainei, prin acțiuni „hibride” în Europa (atacuri sub pragul unui război declarat, precum sabotaj sau atacuri cibernetice). În logica Alianței, acest tip de escaladare crește riscul operațional și de securitate pentru statele europene și consolidează argumentul pentru menținerea și extinderea sprijinului acordat Ucrainei. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Posibila includere a Europei în negocierile de pace ridică miza pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei , în condițiile în care Moscova respinge explicit orice prezență militară europeană pe teren, potrivit Digi24 . Emisarul american Steve Witkoff a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de discuții, însă Kremlinul nu confirmă oficial. Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi, la Moscova, cu liderul rus, după ce participaseră la primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. La plecarea din Rusia, Kushner a descris întâlnirea drept „productivă” și a spus că discuțiile au fost „ample și detaliate”, cu scopul de a pregăti următoarele discuții multilaterale. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial - ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați”, a spus Steve Witkoff. Totuși, rămâne neclar cine ar reprezenta Europa și în ce format ar avea loc negocierile. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene, dar a condiționat-o de opțiunea europenilor pentru „pace” sau „continuarea războiului”. Linia roșie a Moscovei: trupe europene în Ucraina Un punct major de divergență, potrivit materialului, este pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord. Putin a respins „categoric” desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul ucrainean, inclusiv în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. „Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei”, a declarat Vladimir Putin. Liderul rus a avertizat și că o asemenea prezență ar deveni „țintă militară legitimă”, susținând că „războiul s-ar relua instantaneu”. În acest context, Digi24 notează că, după întâlnirea Trump–Putin din Alaska (august 2025) , liderii europeni au prezentat un plan de securitate postbelică pentru Ucraina, care ar fi inclus sprijin american (aerian și informații) și contribuții din partea a 26 de țări, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron, inclusiv printr-o forță de garantare. Negocieri despre „arhitectura de securitate” a Europei, cu UE în alertă Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a spus că SUA sunt pregătite să coordoneze o discuție amplă despre o „nouă arhitectură de securitate europeană” – idee care, potrivit articolului, a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, deoarece amintește de solicitările Moscovei din 2021–2022, înaintea invaziei pe scară largă. Poziția unor state europene este că discuțiile despre securitatea postbelică ar trebui să aibă loc după un armistițiu și oprirea luptelor pe actualele linii ale frontului. La Abu Dhabi a fost prezentă și o delegație de oficiali europeni de rang înalt (Franța, Germania, Marea Britanie și Italia), dar aceasta nu a participat la discuțiile directe cu reprezentanții Rusiei. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu ar trebui să „reinventeze roata” și a spus că orice discuție viitoare trebuie să țină cont de faptul că arhitectura de securitate a fost „distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii liderilor celor 27 de state membre UE, programată vineri, la Dublin. Ce urmează: discuții Putin–Trump în China și presiune pe rolul UE Ușakov a afirmat că Putin va continua discuțiile cu Donald Trump despre războiul din Ucraina la o întâlnire programată săptămâna viitoare, în China, și că Moscova este pregătită să discute cu Washingtonul despre viitorul securității europene. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut europenilor să urmărească atent discuțiile SUA–Rusia despre garanțiile de securitate, susținând că miza depășește Ucraina și vizează un posibil „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Pe fond, materialul indică faptul că, deși există semnale despre extinderea formatului de negocieri, Kremlinul nu renunță la obiectivele sale și transmite că este pregătit să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Pentru Europa, participarea – dacă se va concretiza – ar veni într-un moment în care garanțiile de securitate și orice prezență militară pe teren rămân exact punctele pe care Moscova le respinge. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Vladimir Putin a condiționat orice aranjament post-război de absența trupelor occidentale în Ucraina , avertizând că militarii străini ar deveni „ținte legitime”, în timp ce a încercat să își susțină poziția printr-o propunere de „misiune umanitară” comună în estul Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în discuții cu reprezentanți americani aflați la Moscova. Propunerea vizează orașul Kosteantînivka (regiunea Donețk), unde liderul de la Kremlin susține că ar mai fi între 400 și 500 de civili. Putin a sugerat o operațiune comună ruso-ucraineană pentru evacuarea acestora și pentru livrarea de ajutoare umanitare. „Misiunea umanitară”, folosită ca argument în negocieri Putin a indicat că o astfel de operațiune ar putea urma modelul unei inițiative similare din octombrie, desfășurate în orașul Oleșkî , aflat sub control rusesc, care ar fi permis civililor să părăsească zona. Potrivit lui, atunci au fost livrate și ajutoare umanitare pentru cei care au rămas. Tot în acest context, Putin a afirmat că Rusiei i-ar fi trebuit cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka, informație relatată de Interfax. Linia roșie a Moscovei: fără trupe occidentale după război În paralel cu componenta umanitară, Putin a reiterat că Rusia nu va accepta desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unui acord de pace sau a unor garanții de securitate pentru Kiev. Potrivit France24 , el a avertizat că orice astfel de forțe ar fi considerate „ținte legitime” și a susținut că o asemenea desfășurare ar însemna, în realitate, „continuarea războiului”. Din perspectiva negocierilor, poziția Moscovei intră în contradicție directă cu discuțiile despre o posibilă prezență internațională în Ucraina, idee asociată cu garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru perioada de după un eventual armistițiu. [...]
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
