Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin „a început Al Treilea Război Mondial” și că Rusia trebuie oprită prin presiune militară și economică, într-un interviu acordat BBC la Kiev. Președintele ucrainean respinge ideea unor concesii teritoriale pentru obținerea unui armistițiu și susține că retragerea din estul și sudul Ucrainei ar slăbi poziția țării și ar diviza societatea.
Zelenski a declarat că cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze cele 20% din regiunea Donețk controlate de Rusia, precum și alte teritorii din Herson și Zaporojie, nu este „un simplu schimb de teren”, ci „abandonarea a sute de mii de oameni”. În opinia sa, o astfel de concesie i-ar oferi lui Putin doar „o pauză”, înainte de reluarea conflictului.
Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, în contextul în care analiști occidentali susțin că Kievul nu poate învinge fără concesii, Zelenski a răspuns că „desigur că nu vom pierde”, invocând lupta pentru independență. El a subliniat că victoria înseamnă oprirea Rusiei și păstrarea suveranității, iar recuperarea granițelor din 1991 rămâne un obiectiv, chiar dacă nu poate fi realizat imediat din cauza costurilor umane și a lipsei de armament.
Zelenski a atras atenția că o ofensivă totală pentru recucerirea rapidă a teritoriilor ar presupune pierderi „de milioane de oameni”, ceea ce ar face demersul imposibil în prezent. În schimb, susține o strategie etapizată, combinând presiunea militară și diplomatică.
În interviu, liderul ucrainean a abordat și relația cu administrația Donald Trump, care a exercitat presiuni pentru un armistițiu rapid și pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Zelenski a afirmat că eventuale garanții de securitate din partea SUA trebuie să fie consolidate prin vot în Congres, nu doar prin angajamente prezidențiale.
În ceea ce privește alegerile, amânate din cauza legii marțiale, președintele a spus că acestea pot fi organizate doar în condiții de securitate adecvate și cu recunoaștere internațională. El nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat.
Zelenski consideră că războiul din Ucraina este parte a unei amenințări globale și că „Putin nu se va opri la Ucraina”. În opinia sa, oprirea Moscovei reprezintă „o victorie pentru întreaga lume”.
Interviul a avut loc într-un context în care livrările militare americane au fost reduse, iar Kievul solicită permisiunea de a produce sub licență sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot.
Recomandate
Friedrich Merz afirmă că Ucraina a obținut câștiguri teritoriale „uimitoare” în februarie , subliniind că Rusia „nu câștigă acest război”, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, în cadrul unui eveniment de susținere a Ucrainei. „În februarie, forțele de apărare ucrainene au înregistrat câștiguri teritoriale uimitoare”, a spus cancelarul german. El a adăugat că „economia rusă se clatină sub greutatea sancțiunilor și a războiului – mai mult decât am putea presupune uneori din relatările mass-media”. Tot luni, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi , a anunțat că forțele Kievului „au restabilit controlul asupra a 400 km² de teritoriu și opt localități” în direcția Oleksandrivsk. „Soldații noștri nu doar se apără, ci și acționează cu succes în operațiuni ofensive”, a precizat acesta. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski declara vineri pentru AFP că Ucraina a eliberat „300 de kilometri pătrați” în sud , în cadrul unei contraofensive aflate în desfășurare. Potrivit liderului de la Kiev, armata ucraineană a profitat de blocarea, la începutul lunii februarie, a accesului forțelor ruse la rețeaua Starlink, utilizată pentru coordonarea atacurilor cu drone și comunicații. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a estimat într-o evaluare publicată sâmbătă că Ucraina a recucerit cel puțin 168,9 kilometri pătrați în sudul țării de la 1 ianuarie 2026, pe baza imaginilor și datelor din surse deschise. „Rusia nu câștigă acest război” , a insistat Merz, avertizând că modul în care conflictul va fi încheiat „va avea un impact durabil asupra vieții noastre și asupra rolului nostru în lume”. Cancelarul german a vorbit despre „un moment de cotitură care ar putea decide soarta întregului nostru continent”. Declarațiile vin într-un context în care, potrivit oficialilor ucraineni, frontul din sud – în special în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie – a înregistrat cele mai vizibile modificări teritoriale din ultimele luni. [...]
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, afirmă că în următoarele trei săptămâni ar putea avea loc o întâlnire Putin–Zelenski , în urma eforturilor de mediere ale Washingtonului, potrivit Meduza , care citează un interviu acordat postului Fox News . Witkoff a declarat că inițiativele propuse de partea americană ar putea „aduce cele două părți mai aproape” și ar putea conduce chiar la un summit între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. El a adăugat că există și posibilitatea unei întâlniri în trei, cu participarea lui Donald Trump, însă decizia îi aparține acestuia. „Nu cred că va dori să participe decât dacă este sigur că poate obține cel mai bun rezultat posibil”, a spus Witkoff , exprimându-și speranța că „în următoarele săptămâni” vor exista vești pozitive. Întâlnirile cu Putin și „liniile roșii” Întrebat despre discuțiile sale cu liderul de la Kremlin, Witkoff a afirmat că Putin a fost „mereu brutal de onest” în conversațiile purtate. El a precizat că a fost criticat pentru faptul că s-a întâlnit de opt ori cu președintele rus, însă a susținut că nu se poate ajunge la un acord fără a înțelege poziția celeilalte părți și „liniile roșii” invocate de Moscova. Declarațiile vin în contextul reluării negocierilor dintre delegațiile rusă și ucraineană, inclusiv runda de discuții desfășurată la Geneva pe 17–18 februarie. După acea rundă, Zelenski a anunțat că le-a cerut reprezentanților ucraineni să „ridice problema” unei întâlniri directe cu Putin, pe care o consideră esențială pentru un eventual progres privind dosarul teritorial. Disputa privind locul întâlnirii Zelenski a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru o întâlnire față în față într-o locație neutră. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar putea avea loc doar la Moscova, oferind garanții de securitate pentru liderul ucrainean. Zelenski a respins varianta și a sugerat, la rândul său, Kievul drept posibil loc al întâlnirii. Unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne statutul Donbasului, controlul asupra regiunii fiind în continuare o temă majoră în negocieri. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]
Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei , invocând oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba , într-o dispută care a escaladat rapid între Budapesta, Bratislava și Kiev. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat duminic ă faptul că Ungaria va bloca luni, în Consiliul miniștrilor de externe ai UE, noul pachet de sancțiuni. „Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a transmis Szijjarto pe Facebook. De unde a pornit criza Disputa are la bază întreruperea tranzitului petrolului rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost suspendate pe 27 ianuarie, după ce Kievul a anunțat că o dronă rusească a lovit infrastructura conductei în vestul Ucrainei. Atât Ungaria, cât și Slovacia – singurele state din UE care mai depind semnificativ de petrol rusesc transportat prin Drujba – susțin însă că Ucraina este responsabilă pentru prelungirea blocajului. Premierul slovac Robert Fico a anunțat sâmbătă că va opri în termen de două zile furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina dacă tranzitul petrolului nu este reluat. O amenințare similară fusese transmisă anterior și de premierul ungar Viktor Orban. Energia, instrument de presiune Ungaria și Slovacia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile europene de electricitate de urgență către Ucraina, de care Kievul depinde tot mai mult după ce infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești. Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur, calificând poziția celor două guverne drept „ultimatumuri și șantaj”. „Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace. Ultimatumurile ar trebui trimise Kremlinului, nu Kievului”, a transmis diplomația ucraineană. Kievul a precizat că a propus rute alternative de livrare a petrolului către Europa pe durata reparațiilor la conductă, inclusiv utilizarea propriului sistem de transport sau o rută maritimă prin Odesa–Brody. Impact asupra sancțiunilor UE Blocajul anunțat de Budapesta vine într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, care pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mulți diplomați europeni avertizaseră deja că nu există încă un consens deplin asupra conținutului noilor măsuri. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declara recent că sancțiunile „funcționează” și afectează sever economia Rusiei, iar fiecare nouă măsură limitează capacitatea Moscovei de a continua războiul. Disputa actuală marchează unul dintre cele mai tensionate momente dintre Ucraina și cele două state membre UE și NATO, conduse de lideri care au avut frecvent poziții divergente față de consensul european pro-Ucraina și au menținut relații mai apropiate cu Moscova. În contextul în care războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, conflictul dintre Kiev și Budapesta riscă să complice suplimentar atât frontul energetic, cât și unitatea politică a Uniunii Europene. [...]
Donald Trump a anunțat că va dispune publicarea dosarelor guvernamentale despre OZN-uri , invocând interesul public crescut pentru subiect și acuzându-l pe fostul președinte Barack Obama că ar fi dezvăluit informații clasificate. Declarațiile au fost relatate de Reuters . Președintele SUA a transmis că va cere Pentagonului, condus de Pete Hegseth, și altor agenții federale să înceapă declasificarea documentelor legate de extratereștri și obiecte zburătoare neidentificate, pe care le-a descris drept „extrem de interesante și importante”. Trump a precizat totodată că nu știe dacă extratereștrii sunt reali. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă l-a acuzat pe Barack Obama că ar fi făcut publice informații clasificate atunci când a vorbit despre existența extratereștrilor. Afirmația vine după ce, într-un interviu recent, Obama a spus că „extratereștrii sunt reali”, dar a explicat ulterior că se referea la probabilitatea statistică a vieții în univers, nu la dovezi privind vizite pe Pământ. Nu există indicii că fostul președinte ar fi dezvăluit informații clasificate. Subiectul OZN-urilor a fost analizat în ultimii ani și de Pentagon . Potrivit unui raport publicat în 2024, investigațiile guvernamentale desfășurate din perioada postbelică nu au identificat dovezi privind tehnologii extraterestre, iar majoritatea observațiilor s-au dovedit a fi obiecte sau fenomene obișnuite interpretate greșit. Arhivele Naționale ale SUA dețin deja colecții de documente privind OZN-uri, însă anunțul lui Trump sugerează o posibilă extindere a procesului de declasificare. Rămâne de văzut ce tip de informații vor fi făcute publice și dacă acestea vor aduce elemente noi într-un subiect care, de decenii, alimentează controverse și teorii. [...]
Ucraina susține că a lovit cu o nouă rachetă de croazieră o fabrică militară din Rusia , la aproape 1.900 de kilometri de graniță, într-un atac care ar marca extinderea capacităților sale de lovire în adâncime. Informațiile apar într-o analiză publicată de Radio Europa Liberă . Autoritățile din regiunea rusă Udmurtia au anunțat că cel puțin 11 persoane au fost rănite în urma unui atac aerian ucrainean, unele fiind internate. Oficialii ruși au vorbit despre drone care au vizat o unitate industrială neprecizată. Armata ucraineană susține însă că ținta a fost fabrica Votkinsk, un complex unde sunt produse sisteme de armament precum rachetele Iars, Iskander și Oreșnik. Imagini distribuite pe canale de Telegram ar arăta fum și incendii în zona uzinei. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul ar fi fost realizat cu o nouă rachetă de croazieră cu rază lungă, denumită Flamingo, dezvoltată de compania ucraineană Fire Point. Proiectilul a fost prezentat public în cursul anului trecut, iar recent proiectantul-șef al companiei a publicat o înregistrare video cu lansarea acestuia. Experții militari rămân rezervați în privința performanțelor reale ale noii arme, însă Kievul mizează pe creșterea producției interne pentru a putea lovi ținte strategice aflate adânc pe teritoriul rus. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Orașul Odesa, la Marea Neagră, a fost lovit peste noapte de drone și rachete, fiind avariată o instalație energetică; cel puțin două persoane au fost rănite. În Sumî, în nord-est, lovituri rusești au afectat o zonă rezidențială, rănind o femeie în vârstă și doi copii, potrivit autorităților locale. Escaladarea schimburilor de lovituri are loc la câteva zile după încheierea unei noi runde de negocieri de pace mediate de Statele Unite la Geneva, care nu au produs progrese. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă să afecteze milioane de civili, în plină iarnă. [...]
