Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Sanae Takaichi pregătește cea mai amplă...

Sanae Takaichi pregătește cea mai amplă reformă militară a Japoniei din epoca postbelică

Sanae Takaichi discută despre reformele militare în Japonia, alături de un lider internațional.
EWJ $91.49 +0.09%

Premierul japonez Sanae Takaichi, recent consolidată politic după o victorie istorică în alegeri, pregătește cea mai amplă transformare a politicii de apărare a Japoniei din ultimele decenii, potrivit unei analize publicate de The Conversation, preluată de Digi24.

Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare, a obținut pentru prima dată de la înființarea sa în 1955 o majoritate de două treimi în camera inferioară a Parlamentului. Acest rezultat îi oferă lui Takaichi un mandat puternic pentru a avansa reforme sensibile, inclusiv creșterea cheltuielilor militare și o posibilă revizuire a constituției pacifiste care limitează rolul Forțelor de Autoapărare.

Continuarea moștenirii lui Shinzo Abe

Takaichi s-a prezentat drept continuatoarea liniei promovate de fostul premier Shinzo Abe, care a introdus conceptul de „pacifism proactiv” și a permis Japoniei să participe la „autoapărare colectivă”, adică să sprijine un aliat atacat.

Noua agendă include:

  • majorarea bugetului apărării la peste 2% din PIB și posibil creșteri suplimentare;
  • analizarea achiziției de submarine nucleare;
  • relaxarea regulilor privind exporturile de armament, inclusiv arme letale;
  • consolidarea cooperării cu NATO și partenerii occidentali;
  • crearea unui Birou Național de Informații, inspirat de modelul CIA, și adoptarea unei legi antispionaj.

Japonia a permis deja exportul de sisteme Patriot către SUA și participă la inițiative NATO de sprijin pentru Ucraina, deocamdată cu echipamente neletale.

China, principalul catalizator

Direcția este strâns legată de tensiunile cu Beijingul. La scurt timp după preluarea mandatului, Takaichi a afirmat că Japonia ar putea apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, provocând reacții dure din partea Chinei.

Guvernul japonez mizează pe percepția unei amenințări crescute din partea Chinei pentru a obține sprijin intern pentru reformele militare. Un sondaj recent arată că 69% dintre japonezi aprobă performanța cabinetului.

Relația cu administrația Trump

În paralel, Tokyo încearcă să gestioneze relația cu Washingtonul într-un context geopolitic schimbat. Takaichi urmează să meargă la Washington în martie, într-un moment în care administrația Trump își redefinește prioritățile strategice.

Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari în SUA, o mișcare menită să consolideze alianța bilaterală și să limiteze eventualele consecințe ale unei apropieri comerciale americano-chineze.

Implicații regionale

Dacă planurile vor fi implementate integral, Japonia ar putea deveni cel mai militarizat actor din Asia de Est după China, schimbând echilibrul de securitate regional. Revizuirea constituției ar marca o ruptură simbolică majoră față de ordinea postbelică.

Rămâne de văzut dacă majoritatea parlamentară îi va permite lui Takaichi să ducă până la capăt o agendă care ar putea remodela nu doar Japonia, ci și arhitectura de securitate a Indo-Pacificului.

Recomandate

Articole pe același subiect

Nava militară chineză navigând în Marea Galbenă în condiții de ceață.
Apărare20 feb. 2026

China intensifică monitorizarea activităților aeriene americane - risc de escaladare într-o zonă sensibilă din Asia de Est

Armata chineză a mobilizat forțe navale și aeriene pentru supraveghere în Marea Galbenă , potrivit Euronews România , după ce Beijingul a semnalat activități recente ale unor aeronave militare americane în spațiul aerian din fața Chinei, în zona Mării Galbene. Consemnează, la rândul său, Global Times, citat de EFE, că Armata Populară de Eliberare a desfășurat „forțe maritime și aeriene” pentru o „supraveghere continuă”, în contextul unor zboruri americane despre care partea chineză susține că au avut loc deasupra Mării Galbene. Nu este precizat cât de aproape au fost aeronavele SUA de coasta chineză. Din informațiile publicate, mobilizarea are rolul de a executa misiuni de monitorizare și de a „răspunde” și „gestiona eficient situația”, iar justificarea invocată este respectarea „legilor și reglementărilor”. În același timp, nu sunt oferite detalii despre tipurile de aeronave implicate, durata activităților sau data exactă a manevrelor, iar publicația chineză nu menționează existența unor incidente în timpul operațiunii. Marea Galbenă, între China și peninsula coreeană, rămâne un coridor frecvent pentru activități militare ale mai multor state și a fost în trecut asociată cu exerciții și operațiuni de supraveghere pe fondul tensiunilor strategice din Asia de Est. În acest cadru, mobilizarea simultană a componentelor navale și aeriene indică o postură de reacție rapidă și de control al situației în proximitatea spațiului aerian considerat sensibil de Beijing. Episodul se suprapune peste o perioadă de relații reci între China și SUA, pe fondul exercițiilor chineze în apropierea Taiwanului și al sprijinului american pentru insulă, inclusiv intenția Washingtonului de a vinde armament într-un contract de aproximativ 11 miliarde de dolari. La începutul lunii februarie, Xi Jinping și Donald Trump au discutat telefonic despre Taiwan, relațiile economice și tensiunile internaționale, iar o vizită oficială a lui Trump în China este programată pentru aprilie, cu o vizită a lui Xi în SUA „mai târziu, în 2026”, potrivit informațiilor citate. [...]

Restricții pentru mașinile din China în baze militare poloneze.
Apărare19 feb. 2026

Armata Poloniei impune restricții pentru autoturismele din China - Decizie aliniată practicilor NATO de protecție a infrastructurii

Armata poloneză a interzis accesul mașinilor fabricate în China în baze militare , invocând riscuri ca senzorii și sistemele electronice de la bord să fie folosite pentru colectarea de date sensibile, notează News.ro . Măsura vizează facilitățile militare și are caracter preventiv, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de expunerea informațiilor confidențiale prin echipamente conectate. Decizia pornește de la ideea că vehiculele moderne, în special cele cu funcții avansate de conectivitate, pot integra senzori și module electronice capabile să înregistreze și să transmită date. În acest cadru, armata poloneză tratează vehiculele fabricate în China ca un potențial vector de risc pentru securitatea datelor, în special în proximitatea infrastructurii de apărare. Restricțiile nu sunt însă absolute. Potrivit comunicatului citat de Reuters, vehiculele pot fi admise în anumite locații securizate dacă funcțiile considerate sensibile sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități. Separat, pentru a limita expunerea informațiilor, militarii au interzis conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China. Măsurile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză susține că decizia este aliniată practicilor folosite de membri NATO și de alți aliați pentru menținerea unor standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare, semnalând o tendință de înăsprire a regulilor privind dispozitivele și platformele conectate în mediile militare. [...]

Șantier naval Damen din Galați, unde se construiesc nave modulare pentru Marina Olandei.
Apărare22 feb. 2026

Conceptul „Lego” naval ajunge la Galați – nave multirol pentru Marina Olandei

Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO , prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News . La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier. Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză. Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „ loitering ”. Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare. Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare. [...]

Dmitri Peskov discutând despre securitatea Estoniei și amenințările nucleare.
Apărare22 feb. 2026

Tensiuni pe flancul estic al NATO – Estonia deschisă găzduirii de arme nucleare, Rusia reacționează

Kremlinul avertizează că ar viza Estonia cu arme nucleare dacă NATO ar desfășura astfel de arme pe teritoriul eston , escaladând disputa verbală dintre Moscova și flancul estic al Alianței, potrivit declarațiilor citate de TASS . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că, în cazul în care arme nucleare ale NATO ar fi amplasate în Estonia „și ar fi îndreptate împotriva noastră, atunci armele noastre nucleare vor fi îndreptate împotriva teritoriului Estoniei” . El a susținut totodată că Rusia „nu amenință” Estonia, dar va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru propria securitate. Reacția Moscovei vine după ce ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a afirmat într-un interviu pentru postul public ERR, preluat de RBC-Ukraine , că Tallinnul nu exclude găzduirea de arme nucleare aliate dacă NATO ar decide acest lucru în cadrul planurilor sale de apărare. „Nu suntem împotriva aducerii unei arme nucleare pe teritoriul nostru” , a spus Tsahkna, subliniind că Estonia nu are o doctrină care să interzică o astfel de desfășurare. Declarațiile se înscriu într-o dezbatere mai amplă din Europa de Est privind consolidarea descurajării nucleare, pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al continuării războiului din Ucraina. În prezent, aranjamentele de partajare nucleară ale NATO implică bombe tactice americane B-61 staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, însă nu în statele baltice. Tensiunile cresc într-un context în care Estonia își întărește apărarea la granița de aproximativ 295 de kilometri cu Rusia și alocă circa 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Serviciile de informații estoniene au apreciat recent că Moscova nu intenționează un atac militar direct în acest an, dar își consolidează capacitățile pentru eventuale conflicte viitoare. Schimbul de declarații reflectă o deteriorare suplimentară a climatului de securitate în regiunea baltică, unde discuțiile despre descurajarea nucleară revin în prim-plan după decenii în care astfel de scenarii păreau improbabile. [...]

Pompier stingând flăcările într-o zonă afectată de bombardament.
Apărare22 feb. 2026

Rachete balistice și drone de atac, lansate în val – bilanțul unui nou bombardament asupra Ucrainei

Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina , iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda , care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei. Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete: 4 rachete antinavă Zircon (2 doborâte sau bruiate); 22 rachete balistice Iskander-M/S-400 (8 doborâte sau bruiate); 18 rachete de croazieră Kh-101 (17 doborâte sau bruiate); 2 rachete de croazieră Iskander-K (2 doborâte sau bruiate); 4 rachete ghidate aer-sol Kh-59/69 (2 doborâte sau bruiate); 297 drone de atac, dintre care 274 neutralizate. În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare. Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse. Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă. [...]

Rachetă FP-5 Flamingo pregătită pentru lansare, simbol al inovației ucrainene.
Apărare22 feb. 2026

Lovitura rachetelor FP-5 Flamingo la Votkinsk în contextul rivalității tehnologice cu rachetele Kalibr rusești

O lovitură ucraineană cu FP-5 Flamingo ar putea depăși recordul de distanță atribuit Kalibr , potrivit Defense Express , care analizează dacă atacul din 20 februarie asupra uzinei ruse JSC Votkinsk Machine Building Plant poate deveni un nou reper pentru utilizarea în luptă a unei rachete de croazieră la distanță foarte mare. Ținta, descrisă ca un obiectiv-cheie pentru producția de rachete ale sistemului 9K720 Iskander-M și pentru racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, ar fi fost lovită cu rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate în Ucraina. Publicația notează că folosirea Flamingo a fost confirmată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din perspectiva „recordului” de distanță, elementul de bază este că distanța în linie dreaptă de la granița Ucrainei până la Votkinsk depășește 1.300 km. Miza comparației cu recordurile rusești vine din faptul că distanța reală parcursă de o rachetă de croazieră în luptă nu este, de regulă, egală cu distanța în linie dreaptă. Defense Express indică doi factori care pot împinge semnificativ cifra: lansările au loc, de obicei, din interiorul teritoriului (nu chiar de la frontieră), iar racheta poate executa manevre de evitare pentru a ocoli sau a complica interceptarea de către apărarea antiaeriană. Pe această logică, publicația estimează un scenariu în care lansarea ar fi avut loc la 100–150 km în interiorul Ucrainei, iar manevrele ar fi adăugat încă aproximativ 200 km la traseu. Într-o astfel de ipoteză, distanța totală de zbor până la uzina din Votkinsk ar putea ajunge la 1.600–1.650 km sau chiar mai mult , în funcție de poziția exactă de lansare și de complexitatea rutei. Pragul psihologic este recordul „public” asociat rachetei rusești 3M14 Kalibr, legat de loviturile din 7 octombrie 2015 asupra unor ținte din Siria, prima utilizare în luptă a acestui tip de rachetă. Conform Ministerului rus al Apărării de la acel moment, rachetele ar fi parcurs aproximativ 1.500 km, iar oficialii ruși au susținut și atunci un profil de zbor complex, la joasă altitudine, ceea ce sugerează că cifra ar fi inclus deja manevrele. Defense Express mai arată că Rusia a lansat Kalibr și din Marea Caspică spre ținte din Ucraina, iar în unele cazuri distanțele ar fi putut depăși 1.600–1.700 km, însă aceste valori nu au fost revendicate public drept recorduri oficiale. În acest context, dacă estimările privind FP-5 Flamingo se confirmă, lovitura asupra Votkinsk ar muta reperul de „cea mai lungă utilizare în luptă” din zona declarațiilor rusești din 2015 către un caz recent, cu o distanță potențial comparabilă sau mai mare. [...]