Știri
Știri din categoria Externe
Moartea liderului cartelului Jalisco New Generation, Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, cunoscut drept „El Mencho”, a declanșat un val de violențe în mai multe state mexicane, cu incendieri de vehicule, blocaje rutiere și suspendarea zborurilor comerciale. Potrivit Euronews România, liderul CJNG a fost ucis într-o operațiune a forțelor speciale mexicane în statul Jalisco.
Operațiunea, desfășurată în orașul Tapalpa, s-a soldat cu moartea lui El Mencho și a cel puțin șase presupuşi membri ai cartelului. Alte două persoane suspectate de apartenență la CJNG au fost arestate, autoritățile anunțând confiscarea unor arme de calibru greu, inclusiv lansatoare capabile să doboare aeronave. Trei membri ai forțelor mexicane au fost răniți.
Imediat după anunțul privind moartea liderului CJNG, au fost raportate blocaje rutiere formate din mașini și autobuze incendiate în cel puțin opt state: Jalisco, Guanajuato, Nayarit, Michoacán, Colima, Guerrero, Tamaulipas și Zacatecas.
În Guadalajara, capitala statului Jalisco și unul dintre orașele gazdă ale Cupei Mondiale din 2026, transportul public a fost suspendat, iar populația a fost îndemnată să rămână în locuințe. În Puerto Vallarta, destinație turistică majoră, mai multe companii aeriene americane și canadiene au anulat zeci de zboruri din cauza riscurilor de securitate.
Departamentul de Stat al SUA a emis o alertă prin care le recomandă cetățenilor americani aflați în anumite regiuni din Mexic să „caute adăpost și să rămână în hoteluri sau reședințe”. Casa Albă a salutat operațiunea, subliniind rolul CJNG în traficul de fentanil și alte droguri către SUA.
Oficialii americani au confirmat că au furnizat informații de intelligence autorităților mexicane. Înainte de moartea sa, pentru capturarea lui El Mencho era oferită o recompensă de 15 milioane de dolari.
Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a cerut celor aproximativ 8 milioane de locuitori să evite deplasările. Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că există coordonare între autoritățile federale și cele statale și că majoritatea activităților economice continuă.
CJNG a devenit în ultimii ani una dintre cele mai puternice organizații criminale din Mexic, fiind implicată în trafic internațional de droguri și în numeroase episoade de violență extremă.
Recomandate
Un sondaj Pew arată că, în 25 din 36 de țări, China e văzută mai favorabil decât SUA , o schimbare cu potențial impact economic și geopolitic pentru companii și guverne care își calibrează relațiile comerciale și investițiile în funcție de „capitalul de încredere” al marilor puteri, potrivit Antena 3 , care citează date ale Centrului de Cercetare Pew și o relatare BBC . Sondajul Pew a fost realizat pe baza răspunsurilor a peste 42.000 de persoane din 36 de țări, în perioada februarie–mai. Respondenții au fost întrebați dacă au o opinie „foarte favorabilă”, „oarecum favorabilă”, „oarecum nefavorabilă” sau „foarte nefavorabilă” despre China și SUA. De ce contează: percepția globală se mută, iar asta influențează decizii economice Concluzia centrală a cercetării este că opiniile favorabile despre China au atins niveluri record în multe state, în timp ce percepțiile despre SUA s-au deteriorat. Pew urmărește aceste percepții din 2001, iar autorii studiului spun că este pentru prima dată când observă un astfel de rezultat într-un număr atât de mare de țări. În plus, sociologii Pew indică o tendință: opinia favorabilă mediană față de SUA în 20 de țări a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce opinia favorabilă mediană față de China a crescut. Unde se vede cel mai puternic schimbarea Printre țările care au înregistrat cele mai mari schimbări de percepție în favoarea Chinei sunt Spania, Indonezia, Italia, Grecia și Canada. Doar șase țări din studiul de anul acesta mai favorizează SUA în detrimentul Chinei, majoritatea aliați tradiționali ai Washingtonului: Polonia, Filipine, Coreea de Sud, India, Japonia și Israel. Pew mai notează un tipar: țările cu venituri medii tind să aibă opinii mai pozitive despre China, în timp ce țările mai bogate tind să aibă percepții mai negative. O excepție menționată este Singapore, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre țările analizate și, totodată, un nivel ridicat de simpatie față de China. Intervenția în alte țări și „previzibilitatea” ca avantaj competitiv Deși respondenții consideră în continuare, în proporție mai mare, că SUA respectă libertățile individuale mai mult decât China, diferența dintre cele două s-a redus, potrivit studiului. În același timp, percepția privind intervenția în afacerile altor state este net diferită: o medie de 75% dintre respondenți au spus că SUA intervin „foarte mult” sau „destul de mult” în afacerile altor țări, față de 45% care au spus același lucru despre China. În analiza citată, cercetătorul Chong Ja Ian (Carnegie China) pune o parte din schimbare pe seama „volatilității” politicii SUA și a efectelor economice asociate, care ar fi creat neliniște. El sugerează că, în acest context, China poate fi percepută drept mai „previzibilă”, deși avertizează că popularitatea reală a Chinei rămâne „o întrebare deschisă”. Încrederea în lideri rămâne sub 50%, dar Xi stă ușor mai bine decât Trump Respondenții au fost întrebați și dacă au încredere că Xi Jinping și Donald Trump vor lua deciziile corecte în afacerile internaționale. În general, nivelul de încredere în ambii lideri a fost scăzut, majoritatea scorurilor fiind sub 50%, însă în multe țări Xi a fost evaluat mai bine decât Trump. Extremele din datele prezentate de Pew: pentru Xi: 83% în Pakistan și 7% în Japonia; pentru Trump: 68% în Filipine și 4% în Cisiordania/Ierusalimul de Est. Chong Ja Ian mai subliniază o tensiune în rezultate: China poate fi văzută mai favorabil ca stat, dar Xi rămâne perceput ca o figură autoritară, iar politicile Chinei față de minorități sunt contestate internațional. În interpretarea sa, unii respondenți ar putea asocia aspectele mai coercitive și mai puțin favorabile economic cu Xi personal, dar progresele tehnologice cu China „în ansamblu”. [...]
Moartea a doi militari americani și dispariția unui al treilea ridică miza operațională a prezenței SUA în regiune , într-un moment în care atacurile cu rachete și drone se extind și lovesc inclusiv infrastructură energetică și civilă. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV , care citează Associated Press. Potrivit comunicatului menționat, cei doi soldați au fost uciși vineri, în timp ce forțele americane și aliate se apărau împotriva atacurilor iraniene cu rachete balistice și drone. Un alt militar este dat dispărut. Identitatea celor decedați nu a fost făcută publică. Alți patru militari, evacuați medical către spitale din Iordania, au fost externați ulterior. În același timp, bilanțul de la începutul războiului indică 16 militari americani uciși și peste 430 răniți, conform datelor citate în material. Extinderea loviturilor și presiune pe infrastructură În plan regional, atacurile au produs pagube semnificative în Kuweit, unde au fost lovite o stație de desalinizare a apei și o instalație petrolieră, potrivit autorităților kuweitiene și Kuwait Petroleum Corporation. Atacurile au rănit mai multe persoane la instalația petrolieră și au declanșat un incendiu la stația de desalinizare, ceea ce a dus la oprirea mai multor unități de producere a energiei electrice. Publicația notează că a fost al doilea atac asupra unei stații de desalinizare în două zile, într-o țară care depinde de desalinizare pentru 90% din apa potabilă. Kuweitul și-a închis temporar spațiul aerian din cauza amenințărilor cu rachete, iar Kuwait Airways a anunțat reprogramarea majorității zborurilor către și dinspre capitală. În paralel, Irakul a anunțat că a doborât drone de atac deasupra orașului Irbil, iar agenția de știri de stat a Iordaniei, Petra , a transmis că apărarea aeriană a regatului a doborât rachete iraniene. Sirenele au sunat de mai multe ori în Bahrain și, dimineața, în Arabia Saudită, potrivit informațiilor furnizate de guvernele respective. Mesaje de escaladare și lovituri asupra Iranului Materialul consemnează și o avertizare atribuită liderului suprem al Iranului, potrivit căreia vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA continuă atacurile. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei, califică semnătura președintelui Donald Trump drept „fără valoare și nulă” și vin după ce un negociator a spus că Teheranul își suspendă angajamentele față de un acord provizoriu semnat cu aproximativ o lună în urmă. Comandamentul Central al SUA a transmis sâmbătă dimineața că, în a șaptea noapte consecutivă de atacuri, au fost lovite „baze de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de arme și capacități maritime”. Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a relatat că atacuri aeriene americane au lovit o centrală electrică și o stație de desalinizare din provincia Hormozgan, iar agenția IRNA a precizat că o stație de desalinizare din Bonji a fost distrusă, afectând alimentarea cu apă a aproximativ 10.000 de persoane, și că o altă stație de pe insula Qeshm a fost avariată. IRNA a mai raportat avarii la tuneluri, poduri și întreruperi de trafic pe rute către Bandar Abbas, principalul port al Iranului. Autoritățile iraniene au declarat că cel puțin 50 de persoane au fost ucise și peste 500 rănite în urma atacurilor americane din ultimele trei săptămâni. Totodată, oficiali americani au confirmat că alți 13 membri ai forțelor armate americane au fost răniți începând de luni, fără alte detalii. [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Întâlnirea Joseph Aoun –Donald Trump testează rolul SUA în securitatea Libanului , într-un moment în care Beirutul leagă retragerea armatei israeliene din sud și dezarmarea Hezbollah de sprijinul politic și diplomatic american, potrivit Adevărul . Președintele Libanului, Joseph Aoun, este așteptat marți, 21 iulie, la Casa Albă pentru prima sa întâlnire cu Donald Trump. Vizita este prezentată ca prima deplasare a unui președinte libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani și are ca miză un plan pe care Aoun îl va pune pe masa administrației americane: dezarmarea treptată a Hezbollah și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, potrivit aa.com . Ce cere Beirutul: presiune asupra Israelului și sprijin pentru implementarea acordului din 26 iunie Un subiect central al discuțiilor îl reprezintă situația din sudul Libanului , unde armata israeliană controlează anumite zone, iar „sute de mii” de libanezi nu s-au întors la locuințele lor după operațiunile militare israeliene. Potrivit președinției libaneze, Aoun îi va cere lui Trump să facă presiuni asupra Israelului pentru aplicarea acordului intermediat de SUA la 26 iunie, care prevede: retragerea treptată a trupelor israeliene de pe teritoriul libanez; dezarmarea progresivă a Hezbollah; crearea condițiilor pentru relații pașnice între cele două state. Un oficial libanez a declarat că Aoun va prezenta la Washington un document cu etapele dezafectării arsenalului Hezbollah, potrivit Reuters. În logica Beirutului, sprijinul SUA este „esențial” atât pentru retragerea Israelului, cât și pentru restabilirea autorității statului libanez asupra întregului teritoriu. De ce contează: monopolul statului asupra armelor devine obiectiv politic și operațional Aoun, fost comandant al armatei libaneze, în vârstă de 62 de ani, a fost ales președinte anul trecut după o perioadă de instabilitate politică. Sursa arată că influența Hezbollah a scăzut după ofensiva israeliană din 2024 și după înlăturarea de la putere în Siria a aliatului său, Bashar al-Assad. În acest context, președintele a făcut din „controlul exclusiv” al statului asupra armelor un obiectiv central, iar armata libaneză a început operațiuni în sud pentru confiscarea unor depozite de armament ale Hezbollah, în baza armistițiului încheiat după războiul din 2024. Obstacolul major: un nou conflict și costul uman Planurile Beirutului sunt complicate de izbucnirea unui nou conflict în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul „în sprijinul Iranului”, iar Israelul a răspuns cu o ofensivă militară amplă. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, luptele au provocat peste 4.300 de morți, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, fără ca bilanțul să precizeze câți erau civili și câți combatanți. După declanșarea conflictului, Aoun a susținut negocieri directe cu Israelul, o schimbare importantă față de politica tradițională a Libanului, dar poziția sa a atras critici dure din partea Hezbollah și a susținătorilor grupării. Președintele libanez a acuzat în repetate rânduri Hezbollah că a implicat Libanul într-un nou război „în interesul Iranului”, însă, potrivit sursei, a refuzat până acum invitația lui Trump de a participa la o întâlnire directă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii energetice și a logisticii maritime ruse , vizând atât rețeaua de distribuție a electricității din teritoriile ocupate, cât și nave asociate „ flotei umbrelă ” folosite pentru transporturi de petrol și aprovizionare militară, potrivit Kyiv Post . În dimineața de 19 iulie, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) au desfășurat o operațiune coordonată în care au fost angajate 59 de ținte peste noapte, a declarat comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi . Obiectivul principal a fost perturbarea rețelelor de distribuție a energiei, iar dronele au lovit 13 stații electrice, inclusiv opt în Crimeea ocupată. În Crimeea, Brovdi a enumerat stații precum Soliana (Kerci), Azovska (Staryi Krym), Zoria (Ponyzivka), Darsan (Ialta), Kapsel (Sudak), Koktebel (Șcebetivka), Lenino (Yedy-Kuiu) și Nasosna-3 (Zelenyi Yar). Alte noduri electrice ar fi fost lovite în afara peninsulei, inclusiv în Berdiansk (regiunea Zaporijjea), Shyroke (regiunea Herson), Bila Hora și Bezghynove (regiunea Luhansk) și Zemlianky (regiunea Donețk). Comandantul USF a mai spus că, de la începutul lunii iulie, sub denumirea „Crimean Switch Off”, ar fi fost lovite în total 96 de noduri electrice. Lovituri asupra „flotei umbrelă” și a lanțului logistic În paralel, operațiunea a vizat logistica maritimă a Rusiei în Marea Neagră și Marea Azov. Brovdi a afirmat că dronele USF au lovit patru nave, identificate ca două tancuri petroliere, o navă de marfă (dry cargo) și o macara plutitoare. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat ulterior loviturile asupra activelor maritime, susținând că scopul este reducerea „potențialului militar-economic” al Rusiei. În informarea citată de publicație, Statul Major a explicat rolul acestor active în efortul de război: „Tancurile petroliere sunt folosite pentru a transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil în interesul forțelor armate ale Federației Ruse. Macaralele plutitoare asigură operațiuni portuare, încărcare și descărcare de marfă și sprijină funcționarea logisticii maritime a armatei ruse.” Potrivit aceleiași surse, loviturile fac parte dintr-o campanie USF denumită „Molochka”, care vizează așa-numita „feeder fleet” – nave cu pescaj mic folosite pentru a transporta petrol prin ape puțin adânci către tancuri mai mari care așteaptă în larg, în Marea Neagră, cu scopul de a ocoli sancțiunile internaționale. Brovdi a susținut că operațiunea urmărește să dezactiveze capacitatea de autopropulsie a navelor fără a provoca poluare sau scurgeri de petrol și că, de la începutul lunii iulie, ar fi fost lovite 176 de nave. Context operațional: ținte suplimentare raportate de Statul Major În aceeași informare de dimineață, Statul Major a mai raportat lovirea unui sistem antiaerian Buk în apropiere de Zelenopillia (regiunea Zaporijjea) și a unui pod rutier lângă Novoekonomichne (regiunea Donețk), despre care armata ucraineană a spus că era utilizat pentru logistica militară rusă. [...]
