Știri
Știri din categoria Externe
Moartea liderului cartelului Jalisco New Generation, Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, cunoscut drept „El Mencho”, a declanșat un val de violențe în mai multe state mexicane, cu incendieri de vehicule, blocaje rutiere și suspendarea zborurilor comerciale. Potrivit Euronews România, liderul CJNG a fost ucis într-o operațiune a forțelor speciale mexicane în statul Jalisco.
Operațiunea, desfășurată în orașul Tapalpa, s-a soldat cu moartea lui El Mencho și a cel puțin șase presupuşi membri ai cartelului. Alte două persoane suspectate de apartenență la CJNG au fost arestate, autoritățile anunțând confiscarea unor arme de calibru greu, inclusiv lansatoare capabile să doboare aeronave. Trei membri ai forțelor mexicane au fost răniți.
Imediat după anunțul privind moartea liderului CJNG, au fost raportate blocaje rutiere formate din mașini și autobuze incendiate în cel puțin opt state: Jalisco, Guanajuato, Nayarit, Michoacán, Colima, Guerrero, Tamaulipas și Zacatecas.
În Guadalajara, capitala statului Jalisco și unul dintre orașele gazdă ale Cupei Mondiale din 2026, transportul public a fost suspendat, iar populația a fost îndemnată să rămână în locuințe. În Puerto Vallarta, destinație turistică majoră, mai multe companii aeriene americane și canadiene au anulat zeci de zboruri din cauza riscurilor de securitate.
Departamentul de Stat al SUA a emis o alertă prin care le recomandă cetățenilor americani aflați în anumite regiuni din Mexic să „caute adăpost și să rămână în hoteluri sau reședințe”. Casa Albă a salutat operațiunea, subliniind rolul CJNG în traficul de fentanil și alte droguri către SUA.
Oficialii americani au confirmat că au furnizat informații de intelligence autorităților mexicane. Înainte de moartea sa, pentru capturarea lui El Mencho era oferită o recompensă de 15 milioane de dolari.
Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a cerut celor aproximativ 8 milioane de locuitori să evite deplasările. Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că există coordonare între autoritățile federale și cele statale și că majoritatea activităților economice continuă.
CJNG a devenit în ultimii ani una dintre cele mai puternice organizații criminale din Mexic, fiind implicată în trafic internațional de droguri și în numeroase episoade de violență extremă.
Recomandate
Somaliland oferă SUA baze militare și acces la minereuri pentru a obține recunoaștere , potrivit Economica.net , care citează AFP după discuții cu un ministru de la Hargeisa. Teritoriul și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, însă guvernul de la Mogadiscio susține că Somaliland rămâne parte a Somaliei. Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi , a declarat că autoritățile sunt „gata să acorde exclusivități (miniere) Statelor Unite” și că sunt deschise ideii de a găzdui baze militare americane. În schimb, miza explicită este recunoașterea politică din partea Washingtonului, care ar consolida statutul internațional al regiunii. Pe partea economică, Ministerul local al energiei și minereurilor afirmă că subsolul ar conține litiu, tantal și niobiu, considerate resurse strategice pentru industriile tehnologice și de apărare, însă nu există încă studii oficiale privind cantitățile disponibile . În ultimele săptămâni, președintele Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a vorbit public și despre posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la aceste resurse. Israel a anunțat pe 26 decembrie 2025 că recunoaște Republica Somaliland ca stat independent, devenind astfel prima țară care face acest pas . Declarația a fost semnată de premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Sa’ar, alături de președintele somalilandez Abdullahi, iar publicația menționează că urmează deschiderea de ambasade și numirea de ambasadori. Netanyahu a afirmat că va comunica președintelui SUA dorința Somalilandului de a se alătura Acordurilor Abraham. Importanța strategică a regiunii este legată de poziționarea sa la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe ruta dintre Marea Roșie și Golful Aden, una dintre cele mai circulate legături comerciale dintre Oceanul Indian și Canalul Suez. Somaliland este vecin cu Djibouti, unde SUA au deja o bază militară, iar peste strâmtoare se află Yemenul, de unde rebelii houthi susținuți de Iran au lansat atacuri împotriva Israelului. Prin oferta făcută Washingtonului, autoritățile de la Hargeisa încearcă să transforme avantajul geografic și potențialul mineral într-un argument politic decisiv pentru recunoașterea internațională. Deocamdată, Somalia continuă să considere regiunea parte integrantă a teritoriului său. [...]
Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]
Friedrich Merz afirmă că Ucraina a obținut câștiguri teritoriale „uimitoare” în februarie , subliniind că Rusia „nu câștigă acest război”, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, în cadrul unui eveniment de susținere a Ucrainei. „În februarie, forțele de apărare ucrainene au înregistrat câștiguri teritoriale uimitoare”, a spus cancelarul german. El a adăugat că „economia rusă se clatină sub greutatea sancțiunilor și a războiului – mai mult decât am putea presupune uneori din relatările mass-media”. Tot luni, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi , a anunțat că forțele Kievului „au restabilit controlul asupra a 400 km² de teritoriu și opt localități” în direcția Oleksandrivsk. „Soldații noștri nu doar se apără, ci și acționează cu succes în operațiuni ofensive”, a precizat acesta. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski declara vineri pentru AFP că Ucraina a eliberat „300 de kilometri pătrați” în sud , în cadrul unei contraofensive aflate în desfășurare. Potrivit liderului de la Kiev, armata ucraineană a profitat de blocarea, la începutul lunii februarie, a accesului forțelor ruse la rețeaua Starlink, utilizată pentru coordonarea atacurilor cu drone și comunicații. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a estimat într-o evaluare publicată sâmbătă că Ucraina a recucerit cel puțin 168,9 kilometri pătrați în sudul țării de la 1 ianuarie 2026, pe baza imaginilor și datelor din surse deschise. „Rusia nu câștigă acest război” , a insistat Merz, avertizând că modul în care conflictul va fi încheiat „va avea un impact durabil asupra vieții noastre și asupra rolului nostru în lume”. Cancelarul german a vorbit despre „un moment de cotitură care ar putea decide soarta întregului nostru continent”. Declarațiile vin într-un context în care, potrivit oficialilor ucraineni, frontul din sud – în special în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie – a înregistrat cele mai vizibile modificări teritoriale din ultimele luni. [...]
Atac masiv cu drone asupra mai multor regiuni din Rusia și Crimeea ocupată , cu explozii, întreruperi de curent în Belgorod și incendiu la o instalație petrolieră din Tatarstan. Potrivit Newsweek România , loviturile au avut loc în noaptea de 22 spre 23 februarie 2026 și au vizat infrastructură energetică și obiective strategice. În regiunea Belgorod , autoritățile locale au raportat peste zece explozii în jurul miezului nopții, după emiterea unei alerte de rachetă. Guvernatorul Vyacheslav Gladkov a confirmat „daune grave la infrastructura energetică”, care au provocat întreruperi de electricitate, apă și încălzire în mai multe cartiere. Una dintre țintele posibile ar fi fost substația electrică Frunzenskaya. În Crimeea, anexată de Rusia în 2014, locuitorii din Kerci, districtul Krasnoperekopsk și Gvardeyskoye au semnalat explozii și activarea sistemelor de apărare aeriană. Traficul pe Podul Crimeei a fost suspendat temporar. Așa-numitul guvernator al Sevastopolului, Mikhail Razvozhayev, a anunțat stare de alertă aeriană, fără detalii suplimentare privind pagubele. Atacuri au fost raportate și în regiunea Saratov, în orașele Engels și Saratov, unde martorii au vorbit despre aproximativ 15 explozii. Nu au fost comunicate oficial informații privind eventuale distrugeri. Cel mai sensibil incident a avut loc în Republica Tatarstan, unde dronele au lovit stația de pompare a petrolului Kaleikino, lângă Almetyevsk. Imagini apărute pe rețelele sociale indică izbucnirea unui incendiu la instalația operată de Transneft-Prikamye, parte a rețelei strategice de conducte petroliere. Autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț complet al pagubelor, iar amploarea exactă a atacului nu este deocamdată confirmată independent. Evenimentele se înscriu în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice din contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina . [...]
Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin „a început Al Treilea Război Mondial” și că Rusia trebuie oprită prin presiune militară și economică , într-un interviu acordat BBC la Kiev . Președintele ucrainean respinge ideea unor concesii teritoriale pentru obținerea unui armistițiu și susține că retragerea din estul și sudul Ucrainei ar slăbi poziția țării și ar diviza societatea. Zelenski a declarat că cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze cele 20% din regiunea Donețk controlate de Rusia, precum și alte teritorii din Herson și Zaporojie, nu este „un simplu schimb de teren”, ci „abandonarea a sute de mii de oameni”. În opinia sa, o astfel de concesie i-ar oferi lui Putin doar „o pauză”, înainte de reluarea conflictului. „Nu vom pierde” Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, în contextul în care analiști occidentali susțin că Kievul nu poate învinge fără concesii, Zelenski a răspuns că „desigur că nu vom pierde”, invocând lupta pentru independență. El a subliniat că victoria înseamnă oprirea Rusiei și păstrarea suveranității, iar recuperarea granițelor din 1991 rămâne un obiectiv, chiar dacă nu poate fi realizat imediat din cauza costurilor umane și a lipsei de armament. Zelenski a atras atenția că o ofensivă totală pentru recucerirea rapidă a teritoriilor ar presupune pierderi „de milioane de oameni”, ceea ce ar face demersul imposibil în prezent. În schimb, susține o strategie etapizată, combinând presiunea militară și diplomatică. Relația cu SUA și alegerile În interviu, liderul ucrainean a abordat și relația cu administrația Donald Trump , care a exercitat presiuni pentru un armistițiu rapid și pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Zelenski a afirmat că eventuale garanții de securitate din partea SUA trebuie să fie consolidate prin vot în Congres, nu doar prin angajamente prezidențiale. În ceea ce privește alegerile, amânate din cauza legii marțiale, președintele a spus că acestea pot fi organizate doar în condiții de securitate adecvate și cu recunoaștere internațională. El nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat. Presiune pentru oprirea Rusiei Zelenski consideră că războiul din Ucraina este parte a unei amenințări globale și că „Putin nu se va opri la Ucraina”. În opinia sa, oprirea Moscovei reprezintă „o victorie pentru întreaga lume”. Interviul a avut loc într-un context în care livrările militare americane au fost reduse, iar Kievul solicită permisiunea de a produce sub licență sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot. [...]
Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA , după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info , președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum. Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice. Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA. În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027. Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%. [...]
