Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Ungaria blochează al 20-lea pachet de...

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei; Peter Szijjarto leagă votul de reluarea tranzitului prin Drujba

Peter Szijjarto discutând despre sancțiunile UE și tranzitul de petrol rusesc.

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba, într-o dispută care a escaladat rapid între Budapesta, Bratislava și Kiev.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat duminică faptul că Ungaria va bloca luni, în Consiliul miniștrilor de externe ai UE, noul pachet de sancțiuni.

„Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a transmis Szijjarto pe Facebook.

De unde a pornit criza

Disputa are la bază întreruperea tranzitului petrolului rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost suspendate pe 27 ianuarie, după ce Kievul a anunțat că o dronă rusească a lovit infrastructura conductei în vestul Ucrainei.

Atât Ungaria, cât și Slovacia – singurele state din UE care mai depind semnificativ de petrol rusesc transportat prin Drujba – susțin însă că Ucraina este responsabilă pentru prelungirea blocajului.

Premierul slovac Robert Fico a anunțat sâmbătă că va opri în termen de două zile furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina dacă tranzitul petrolului nu este reluat. O amenințare similară fusese transmisă anterior și de premierul ungar Viktor Orban.

Energia, instrument de presiune

Ungaria și Slovacia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile europene de electricitate de urgență către Ucraina, de care Kievul depinde tot mai mult după ce infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești.

Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur, calificând poziția celor două guverne drept „ultimatumuri și șantaj”.

„Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace. Ultimatumurile ar trebui trimise Kremlinului, nu Kievului”, a transmis diplomația ucraineană.

Kievul a precizat că a propus rute alternative de livrare a petrolului către Europa pe durata reparațiilor la conductă, inclusiv utilizarea propriului sistem de transport sau o rută maritimă prin Odesa–Brody.

Impact asupra sancțiunilor UE

Blocajul anunțat de Budapesta vine într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, care pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Mai mulți diplomați europeni avertizaseră deja că nu există încă un consens deplin asupra conținutului noilor măsuri. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declara recent că sancțiunile „funcționează” și afectează sever economia Rusiei, iar fiecare nouă măsură limitează capacitatea Moscovei de a continua războiul.

Disputa actuală marchează unul dintre cele mai tensionate momente dintre Ucraina și cele două state membre UE și NATO, conduse de lideri care au avut frecvent poziții divergente față de consensul european pro-Ucraina și au menținut relații mai apropiate cu Moscova.

În contextul în care războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, conflictul dintre Kiev și Budapesta riscă să complice suplimentar atât frontul energetic, cât și unitatea politică a Uniunii Europene.

Tag-uri:energiesanctiuni uepetrol rusescconducta drujbaucrainatensiuni internationaleungaria
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăhotnews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discutând despre negocierile cu Rusia și importanța sprijinului internațional.
Externe22 feb. 2026

Kievul pregătește o nouă rundă de discuții – Zelenski acuză Moscova de blocarea progreselor

Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]

Lansare de rachetă în noapte, cu fum și lumină intensă.
Externe22 feb. 2026

Atac la 1.900 de kilometri de graniță – Kievul susține că a testat racheta Flamingo asupra uzinei Votkinsk

Ucraina susține că a lovit cu o nouă rachetă de croazieră o fabrică militară din Rusia , la aproape 1.900 de kilometri de graniță, într-un atac care ar marca extinderea capacităților sale de lovire în adâncime. Informațiile apar într-o analiză publicată de Radio Europa Liberă . Autoritățile din regiunea rusă Udmurtia au anunțat că cel puțin 11 persoane au fost rănite în urma unui atac aerian ucrainean, unele fiind internate. Oficialii ruși au vorbit despre drone care au vizat o unitate industrială neprecizată. Armata ucraineană susține însă că ținta a fost fabrica Votkinsk, un complex unde sunt produse sisteme de armament precum rachetele Iars, Iskander și Oreșnik. Imagini distribuite pe canale de Telegram ar arăta fum și incendii în zona uzinei. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul ar fi fost realizat cu o nouă rachetă de croazieră cu rază lungă, denumită Flamingo, dezvoltată de compania ucraineană Fire Point. Proiectilul a fost prezentat public în cursul anului trecut, iar recent proiectantul-șef al companiei a publicat o înregistrare video cu lansarea acestuia. Experții militari rămân rezervați în privința performanțelor reale ale noii arme, însă Kievul mizează pe creșterea producției interne pentru a putea lovi ținte strategice aflate adânc pe teritoriul rus. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Orașul Odesa, la Marea Neagră, a fost lovit peste noapte de drone și rachete, fiind avariată o instalație energetică; cel puțin două persoane au fost rănite. În Sumî, în nord-est, lovituri rusești au afectat o zonă rezidențială, rănind o femeie în vârstă și doi copii, potrivit autorităților locale. Escaladarea schimburilor de lovituri are loc la câteva zile după încheierea unei noi runde de negocieri de pace mediate de Statele Unite la Geneva, care nu au produs progrese. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă să afecteze milioane de civili, în plină iarnă. [...]

Viktor Orbán și Péter Magyar la o întâlnire electorală în Ungaria.
Externe21 feb. 2026

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început - Fidesz și Tisza într-o cursă strânsă

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început oficial, în perspectiva scrutinului din 12 aprilie , potrivit Euronews . Candidații au la dispoziție două săptămâni pentru a strânge semnăturile necesare înscrierii pe buletinul de vot. Pentru a candida într-o circumscripție, fiecare aspirant trebuie să adune cel puțin 500 de semnături valide și să își depună dosarul până la 6 martie. În paralel, partidele și organizațiile minorităților pot înregistra liste naționale pentru scrutin. Sondajele indică cea mai strânsă competiție din ultimii 20 de ani între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán , și formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar . Institute apropiate guvernului arată un avans pentru Fidesz, în timp ce sondajele independente plasează Tisza în față, cu diferențe de până la 10 puncte procentuale în rândul alegătorilor siguri. Sistemul electoral ungar ar putea însă influența rezultatul final. Experții susțin că delimitarea circumscripțiilor avantajează Fidesz cu 2-3% la nivel de listă, astfel încât este posibil ca Tisza să obțină mai multe voturi, dar Fidesz să câștige mai multe mandate și să formeze guvernul. În plus, voturile maghiarilor din afara granițelor, neincluse în sondaje, tind să favorizeze actuala putere. Campania este deja intensă. Viktor Orbán participă la mitinguri anti-război organizate de susținători ai Fidesz , în timp ce Péter Magyar a lansat un turneu național de 55 de zile, fiind desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru din partea Tisza . O noutate majoră a campaniei este utilizarea extinsă a conținutului generat de inteligența artificială. Atât tabăra guvernamentală, cât și opoziția folosesc videoclipuri și materiale manipulate digital, unele dintre ele stârnind controverse și fiind percepute de mulți alegători ca autentice. Rezultatul rămâne dificil de anticipat, într-un context marcat de polarizare puternică și de o mobilizare intensă în ultimele 50 de zile până la vot. [...]

Analiza militară a SUA privind Iranul și posibilele atacuri asupra liderilor.
Externe21 feb. 2026

SUA analizează lovituri împotriva liderilor iranieni - planuri militare avansate înaintea deciziei lui Trump

SUA iau în calcul lovituri care ar putea viza lideri iranieni , în cadrul unor planuri militare avansate pregătite înaintea unei decizii a președintelui Donald Trump privind un posibil atac asupra Iranului. Potrivit Reuters , două surse americane au declarat că opțiunile analizate includ țintirea unor persoane-cheie și chiar scenarii de schimbare a regimului de la Teheran. Planificarea militară ar fi ajuns într-un stadiu detaliat, incluzând atacuri asupra infrastructurii nucleare și a facilităților de securitate iraniene, în cazul în care eforturile diplomatice eșuează. Sursele citate susțin că se discută inclusiv despre operațiuni îndreptate împotriva unor lideri implicați în comanda și controlul Gărzilor Revoluționare. Contextul este tensionat. Donald Trump a afirmat recent că „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat un termen de 10-15 zile pentru o eventuală acțiune. În paralel, a evocat public ideea schimbării regimului iranian, fără a oferi detalii despre un posibil succesor. Potrivit oficialilor citați, un eventual atac ar putea conta pe forțe deja desfășurate în regiune: nave de război, avioane de luptă și bombardiere cu bază în SUA . Totuși, aceștia avertizează că Iranul ar riposta aproape sigur, crescând riscul unui conflict regional extins și al unor victime americane. Teheranul a transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU că nu va iniția un război, dar va răspunde „decisiv și proporțional” în caz de agresiune. Iranul a amenințat anterior că ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe fondul escaladării retoricii, prețurile petrolului au crescut, iar exercițiile navale iraniene din Golful Oman au inclus și participarea unei nave rusești. În paralel, negocierile continuă. Oficialii iranieni au anunțat că lucrează la o propunere scrisă pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului privind programul nuclear. Statele Unite și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scopuri pașnice. Evoluția situației depinde de decizia politică de la Washington, însă nivelul actual al pregătirilor indică o posibilă escaladare rapidă, cu implicații majore pentru securitatea regională și piețele energetice globale. [...]

Intervenție a pompierilor în urma unui atac cu drone în Moscova.
Externe22 feb. 2026

Șapte drone ar fi fost interceptate deasupra Moscovei – traficul aerian suspendat temporar

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone , iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine , care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin , și ale agenției ruse Rosaviația. Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”. Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse. Moscova, vizată repetat în ultimele luni Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni: pe 15 februarie, când aeroporturile au fost închise temporar și au fost raportate căderi de resturi în oraș; în noaptea de Anul Nou (31 decembrie – 1 ianuarie), când au fost raportate drone în timpul discursului televizat al lui Vladimir Putin; pe 15 decembrie 2025, când Domodedovo și Jukovski au fost închise temporar. Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei. Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus. [...]

Friedrich Merz discutând despre comerțul dintre Germania și China.
Externe22 feb. 2026

China depășește SUA și devine principalul partener comercial al Germaniei în 2025

China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025 , depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian . Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului. Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane. Dezechilibru major în relația cu China Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro , în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro , ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului. În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping . Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale. Industria auto, dependentă de piața chineză Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară. Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”. Presiunea UE pentru „derisking” Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară. UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim. În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. [...]