Știri
Știri din categoria Politică
Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie, susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul. Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament.
Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea.
„PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului”
În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”.
„Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.”
Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor.
„Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat”
Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan, conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” (Adevărul), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text (Adevărul).
Recomandate
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
