Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023, un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres, care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025.
ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat, de 23 km², iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care:
În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk).
Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale.
Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte.
Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei.
În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute).
Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai, în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză.
Recomandate
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Comisia Europeană pregătește pentru Ucraina un calendar de aderare mai prudent, fără termen de intrare în UE , cu ținte limitate pentru 2027 și condiționări mai stricte pe zona statului de drept, potrivit unui document obținut de Politico . Documentul, parte din pachetul de extindere pe care Comisia urmează să îl prezinte miercuri, cere Kievului să „accelereze urgent și semnificativ” reformele privind statul de drept. În foaia de parcurs, Bruxelles indică faptul că îndeplinirea cerințelor-cheie în prima jumătate a lui 2027 este necesară înainte ca negocierile pe domenii de politici să poată fi închise provizoriu. Ținte limitate pentru 2027 și fără angajament privind data aderării Comisia identifică șapte domenii în care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile în 2027, subliniind atât amploarea reformelor cerute, cât și dificultatea implementării lor în condiții de război. Domeniile menționate sunt: educație și cultură (prima jumătate a lui 2027); proprietate intelectuală; ocuparea forței de muncă și politici sociale; politică industrială; cercetare; relații externe; politică externă și de securitate (în a doua jumătate a lui 2027). În același timp, Comisia evită să se angajeze la un termen-limită pentru finalizarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Abordarea este descrisă ca fiind similară și pentru alți candidați avansați, inclusiv Albania și Republica Moldova , cu excepția Muntenegrului, pentru care este avută în vedere luna iunie 2027 ca țintă pentru semnarea tratatului de aderare. Divergență față de Republica Moldova și riscul „decuplării” dosarelor Documentul indică o diferențiere tot mai pronunțată între Ucraina și Republica Moldova, ale căror candidaturi au avansat mult timp în paralel. În timp ce pentru Ucraina sunt vizate șapte domenii de progres în 2027, Moldova ar putea închide provizoriu negocieri în „peste 20” de domenii, potrivit aceleiași foi de parcurs. Această diferență alimentează perspectiva ca cele două candidaturi să fie, în practică, „decuplate”, deși ambele țări au obținut statutul de candidat împreună în iunie 2022 și au lansat negocierile în aceeași zi, în iunie 2024. De ce contează: războiul complică nu doar ritmul reformelor, ci și implicațiile de securitate Politico notează că regulile UE nu interzic explicit aderarea unei țări aflate în război, însă intrarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile legate de securitate, teritoriu și obligațiile pe care statele membre și le-ar asuma prin prevederile de asistență mutuală ale Uniunii. Chiar și în cazul unui acord de pace, aceste probleme nu ar dispărea automat, iar Ucraina ar trebui să își finalizeze reformele. În plus, închiderea provizorie a capitolelor nu echivalează cu aderarea: ar mai fi necesar un tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat. Ce urmează până la finalul lui 2026: deschiderea a două „clustere” blocate Comisia vrea ca până la finalul lui 2026 să înceapă discuțiile și pe două clustere de negociere rămase în urmă: clusterul 4 (agenda verde și conectivitate sustenabilă); clusterul 5 (resurse, agricultură și coeziune). Documentul susține că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare și cere conferinței de aderare să facă „toate eforturile” pentru deschiderea acestor clustere înainte de sfârșitul anului. Chiar și dacă se deschid, ritmul ulterior rămâne dependent de reforme și de deciziile statelor membre. [...]
Victoria democraților în alegerile intermediare din SUA reaprinde așteptările privind schimbări în comerț, energie și securitate , pe fondul reacțiilor venite din capitale europene și din alte regiuni, potrivit Digi24 . Mesajul comun: rezultatul este citit ca un „semnal politic puternic” și poate modifica gradul de previzibilitate al politicilor americane, fără să elimine însă riscurile de protecționism sau de blocaj intern la Washington. În sinteză, miza pentru partenerii SUA este dacă noul echilibru de putere va tempera deciziile cu impact direct asupra economiei globale – de la tarife și lanțuri de aprovizionare până la prețurile la combustibili și direcția politicilor climatice. Europa: mai multă previzibilitate, dar și avertismente despre protecționism Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal de schimbare de curs, indicând că în politica americană se fac auzite „voci” mai apropiate de pozițiile europene, inclusiv pe climă, mediu și politică externă. Din Parlamentul European , Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a vorbit despre o „oportunitate și un avertisment” pentru UE: mai multă influență democratică ar putea aduce dialog și previzibilitate, însă „protecționismul SUA nu va dispărea”, iar UE ar trebui să-și apere interesele și să poată acționa independent. În aceeași cheie, Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a sugerat că rezultatul ar putea sprijini Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să-și continue consolidarea. Energie și putere de cumpărare: atenție la efectul asupra petrolului și benzinei Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a indicat că va fi de urmărit dacă președintele Donald Trump va recunoaște nevoia unor schimbări, inclusiv în privința prețurilor la benzină, cu impact direct asupra populației, și dacă își va reduce implicarea internațională. În Franța, Jordan Bardella (RN) a legat intervenția americană privind Iranul de riscuri economice „nu numai pentru economia SUA”, ci și pentru economia europeană, invocând posibile efecte asupra puterii de cumpărare prin creșterea prețurilor la petrol. Rusia: prudență oficială și lipsa unei reacții de la Kremlin Din Rusia nu a venit un comentariu al Kremlinului, însă Serghei Riabkov , adjunct al șefului diplomației ruse, a îndemnat la așteptarea rezultatelor finale și a spus că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, fără a sugera o schimbare de linie la Moscova. Aliați și parteneri din afara Europei: continuitate în relații și cooperare Guvernul Greciei, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a transmis că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că proiectele majore și acordurile importante nu vor fi afectate. Taiwanul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a anunțat că monitorizează evoluțiile și a reiterat intenția de a aprofunda cooperarea cu SUA în domenii precum securitate, comerț, tehnologie și educație, mizând pe sprijin bipartizan. Japonia, prin secretarul-șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a subliniat că alianța Japonia–SUA rămâne piatra de temelie a politicii externe și de securitate, într-un context internațional mai „turbulent” și incert. Ce urmează, din perspectiva economică Reacțiile strânse de Digi24 indică două direcții urmărite de piețe și guverne: pe de o parte, posibilitatea unei politici americane mai previzibile în raport cu aliații; pe de altă parte, riscul ca polarizarea internă să ducă la blocaje și la decizii mai greu de anticipat, cu efecte în comerț, energie și securitate. Informațiile din sursă nu includ un calendar al măsurilor concrete care ar putea urma. [...]
