Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023, un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres, care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025.
ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat, de 23 km², iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care:
În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk).
Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale.
Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte.
Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei.
În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute).
Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai, în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză.
Recomandate
Reducerea cu circa 120 km² a zonei controlate de Rusia între martie și aprilie indică o încetinire a avansului Moscovei , dar fără o schimbare majoră de front, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV , realizată pe baza datelor ISR și a evaluărilor ISW. Mișcarea este prezentată ca o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara lui 2023: în aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană a avansat în mai multe puncte de-a lungul frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporijie, Harkov și Donețk. În același timp, Rusia a cucerit „câțiva kilometri pătrați” la est de Kramatorsk (Donețk). De ce contează: avansul rus încetinește, dar controlul teritorial rămâne masiv Câștigurile Kievului se înscriu într-o tendință mai amplă de încetinire a avansului rus, menționată ca fiind vizibilă din decembrie 2025. În martie, forțele ruse ar fi înregistrat un progres aproape nul, de doar 23 km², conform aceleiași surse. ISW indică mai mulți factori care ar fi agravat problemele armatei ruse, inclusiv contraatacuri terestre și lovituri ucrainene de rază medie, precum și blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin. „Contraatacurile terestre și loviturile ucrainene de rază medie, blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin au exacerbat problemele existente în cadrul armatei ruse.” Analiștii invocă și un posibil efect sezonier: topirea solului înghețat și ploile de primăvară ar fi deteriorat condițiile de deplasare a trupelor. Limitările retragerii: „infiltrări” și lupte în zone instabile Retragerea nu este descrisă ca fiind completă. Militari ruși ar rămâne infiltrați în aproximativ trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren, iar Rusia ar trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în zone înguste, expuse atacurilor cu drone, cu scopul de a facilita ulterior avansul trupelor principale. Aceste operațiuni nu ar fi incluse în estimările privind teritoriile controlate de fiecare parte. Teritoriul în cifre: câștiguri marginale pentru Ucraina, ocupație de peste 19% pentru Rusia Deși câștigurile din aprilie sunt prezentate ca primele din ultimii doi ani și jumătate, ele rămân marginale în raport cu dimensiunea țării: 120 km² reprezintă 0,02% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și Donbas. La peste patru ani de la invazia din februarie 2022, Rusia ocupă „puțin peste 19%” din Ucraina, potrivit articolului. Din acest total, 7% reprezintă Crimeea și zone din Donbas aflate deja sub control rus sau al separatiștilor proruși înainte de invazie, iar cea mai mare parte a avansurilor teritoriale ruse ar fi fost realizată în primele săptămâni ale conflictului. În plan diplomatic, materialul notează că Moscova a propus recent un armistițiu scurt pentru festivitățile de 9 Mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a favoriza negocierile, variantă pe care Kremlinul o refuză. [...]
Volodimir Zelenski acuză Rusia că folosește apelul la armistițiu ca instrument de propagandă , susținând că Moscova cere încetarea focului pentru 9 mai , dar continuă în paralel atacurile zilnice asupra Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a calificat drept „cinism absolut” solicitarea de armistițiu legată de manifestările de la 9 mai – ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste – în condițiile în care, spune el, atacurile continuă „în fiecare zi”. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. În același context, atacurile cu rachete și drone din timpul nopții au ucis cel puțin cinci persoane în două regiuni ale Ucrainei, conform autorităților locale citate în material. Zelenski a mai afirmat că Rusia „ar putea înceta focul în orice moment”, iar un astfel de pas ar opri războiul și „răspunsurile” Ucrainei. El a adăugat că sunt necesari „pași reali” pentru pace și că Ucraina „va acționa în consecință”, potrivit mesajului publicat pe platforma X. [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene s-au intensificat puternic în 2026, crescând riscul de blocaje logistice și presiunea pe exporturile care aduc valută economiei Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează o relatare Reuters. Kievul afirmă că Rusia a folosit peste 800 de drone în atacurile din primele patru luni ale anului 2026, de peste 10 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, vizând infrastructura portuară ucraineană. Miza economică: porturile din Odesa, esențiale pentru exporturi Menținerea deschisă a porturilor maritime din regiunea sudică Odesa este prezentată drept un obiectiv critic pentru Ucraina în timpul războiului, întrucât exporturile – în principal de cereale – sunt importante pentru veniturile în valută forte. În pofida atacurilor, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksii Kuleba , a declarat că de la începutul anului au fost procesate în porturile ucrainene peste 30 de milioane de tone de mărfuri. Impact operațional: atacuri aproape zilnice și pagube acumulate Regiunea sudică a Ucrainei a fost ținta aproape zilnică a atacurilor rusești în ultimele luni, oficialii raportând cu regularitate „daune aduse infrastructurii și depozitelor portuare”. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022 , atacurile rusești au deteriorat sau distrus parțial peste 900 de instalații portuare, inclusiv 177 de nave civile, potrivit declarațiilor lui Kuleba pe Telegram. [...]
Avarierea unor echipamente de monitorizare la centrala nucleară Zaporojie ridică din nou riscuri operaționale într-o infrastructură critică aflată lângă linia frontului , după ce o dronă a lovit zona laboratorului, potrivit Mediafax , care citează o informare a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). AIEA spune că echipamentele de monitorizare meteorologică ale Laboratorului de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) de la centrala din Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au fost avariate luni și „nu mai sunt operaționale”. O echipă de experți ai agenției a vizitat laboratorul la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că instalația a fost lovită de o dronă. Ce înseamnă incidentul pentru funcționarea centralei Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, are șase reactoare și se află sub control rusesc din primele săptămâni ale invaziei din februarie 2022, notează Reuters, citată în material. În prezent, centrala nu produce energie electrică. Conducerea centralei a transmis că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Totuși, AIEA indică faptul că unele echipamente de monitorizare au ieșit din funcțiune, ceea ce adaugă presiune pe capacitatea de supraveghere și siguranță a amplasamentului. Context: alimentarea externă și apelul AIEA la „reținere militară” Directorul general al AIEA, Rafael Grossi , a reluat apelul „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”, potrivit comunicatului agenției. Separat, una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie. AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a permite lucrările de reparație. AIEA are observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina, iar Grossi a efectuat mai multe vizite la acest amplasament de la preluarea controlului de către Rusia. [...]
Oficiali europeni avertizează că următorii 1–2 ani pot crește riscul unor provocări rusești la adresa NATO , pe fondul incertitudinilor privind angajamentul SUA și al faptului că UE încă își construiește capacitatea militară, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Mai mulți oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni se tem că Kremlinul ar putea considera „următorul an sau doi” drept o „fereastră de oportunitate” pentru a testa coeziunea și credibilitatea NATO, în condițiile în care Donald Trump este la Casa Albă, iar UE nu și-a consolidat încă pe deplin capacitatea de apărare. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 publicației Politico și unor politicieni UE cu „cunoștințe directe despre discuții”. Ce scenarii sunt considerate mai probabile Deși unii factori de decizie nu exclud complet o ofensivă terestră împotriva unei țări NATO, evaluarea unor oficiali citați este că un astfel de pas ar fi „puțin probabil”, având în vedere presiunea militară a Rusiei în războiul din Ucraina. În schimb, europarlamentarul finlandez Mika Aaltola susține că ar fi mai probabil un tip de acțiune „mai precisă” sau o incursiune menită să creeze ambiguitate, cu scopul de a diviza aliații asupra pragului care ar declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aaltola enumeră posibile forme, de la operațiuni cu drone la acțiuni în Marea Baltică sau în Arctica, inclusiv prin utilizarea „flotei fantomă”, descrisă ca fiind deja parțial militarizată. Miza pentru UE: accelerarea investițiilor în apărare Analiza notează că, deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, efectele „pe teren” vor apărea în timp. Conform foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare, obiectivul este ca blocul să fie pregătit să descurajeze credibil adversarii și să răspundă la agresiuni până în 2030. În acest context, un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că UE trebuie „să investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere. Rolul SUA și semnalele politice Textul menționează că premierul polonez Donald Tusk a descris „dezintegrarea continuă” a alianței transatlantice drept „cea mai mare amenințare” pentru comunitatea transatlantică. În același timp, este invocată decizia SUA de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, precum și amenințări similare privind Italia și Spania. Un oficial european al apărării spune că evoluțiile politice interne din SUA ar putea influența postura Washingtonului față de NATO și Europa, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. Nu există consens: între avertismente și prudență Articolul descrie și o divergență de ton în Europa: politicieni din țări precum Finlanda și Lituania cer intensificarea urgentă a pregătirii, în timp ce oficiali din Estonia și din NATO sunt prezentați ca fiind mai sceptici față de ideea unei amenințări militare imediate, argumentând că „alarmismul” poate servi strategiei lui Putin. Președintele Estoniei, Alar Karis, este citat spunând că Rusia este „foarte ocupată în Ucraina” și că nu crede că are suficientă capacitate pentru un război și împotriva țărilor baltice, deși admite că „niciodată nu se știe” și că Europa trebuie să rămână în alertă. [...]
