Știri
Știri din categoria Externe
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică, în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”.
Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă.
Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane.
Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări.
Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot.
Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri.
Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții.
Recomandate
Refuzul lui Donald Trump de a accepta planul Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz menține incertitudinea asupra unei rute maritime strategice , în condițiile în care Washingtonul contestă explicit că Teheranul ar avea control asupra pasajului, potrivit Euronews . Propunerea iraniană a fost transmisă Statelor Unite în timpul negocierilor indirecte de la New York, desfășurate săptămâna aceasta la ONU. Teheranul nu a făcut public conținutul documentului, dar a susținut că aplicarea lui ar permite redeschiderea rutei maritime în șapte zile. Donald Trump a declarat că respinge oferta și a susținut că SUA au „control total” asupra Strâmtorii Ormuz. „Resping propunerea lor. Vor să încheie un acord prin care să deschidă imediat strâmtoarea, pentru că pierd rău de tot. (...) Avem control total asupra Strâmtorii Ormuz. (...) acest acord nu poate fi acceptat.” Ce cere Iranul și cum își justifică planul „în șapte zile” Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că Iranul a transmis un „plan concret” prin intermediul Qatarului și că reluarea traficului maritim normal ar fi posibilă în termen de șapte zile, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de Teheran. Iranul nu a detaliat public aceste condiții. „Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul Qatarului, un plan concret pe șapte zile. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă (...) Alegerea aparține acum Statelor Unite.” În aceeași declarație, Araghchi a spus că Iranul „nu acceptă constrângerea, amenințările sau intimidarea” și că nu va renunța la „drepturile sale suverane sub presiune”. Poziția Washingtonului: Iranul „nu controlează” strâmtoarea Un oficial american citat în material a indicat că, în pofida refuzului exprimat de Trump, discuțiile dintre Washington și Teheran continuă prin mediatori regionali, inclusiv pe dosarul nuclear. În plus, potrivit unei surse citate de publicația Axios (menționată de Euronews), negociatorii americani le-ar fi transmis omologilor iranieni că Teheranul nu controlează calea navigabilă strategică și, „prin urmare, nu poate ridica pretenții” în legătură cu aceasta. Separat, înainte de respingerea oficială, Trump a publicat pe rețeaua sa de socializare o hartă în care Strâmtoarea Ormuz era redenumită „Strâmtoarea Trump”, ca semnal că nu intenționează să cedeze. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de un acord rapid, dar spune că nu mai are încredere în negocierile cu SUA , într-un moment în care ruta prin care trecea înainte de război circa o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel global rămâne principalul său instrument de presiune, potrivit Al Jazeera . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, într-un interviu difuzat sâmbătă, că Teheranul „nu mai are încredere” în discuțiile cu Washingtonul, după ce runde anterioare de negocieri ar fi fost urmate de atacuri și sancțiuni. „Nu avem nicio încredere în partea americană și nu știm pe ce bază se poate ajunge la o înțelegere cu ea.” Miza economică: Hormuz, pârghia Iranului în război Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi au fost în această săptămână în SUA, la reuniunea liderilor mondiali organizată de ONU, unde au prezentat o propunere care ar urma să ducă la încetarea luptelor în războiul SUA–Israel cu Iranul și la deblocarea Strâmtorii Hormuz în termen de șapte zile. Conform planului descris de Araghchi, „pașii inițiali” ar dura patru-cinci zile, strâmtoarea ar fi redeschisă în ziua a șasea, iar „în ziua a șaptea” ar începe discuțiile cu SUA pentru un acord final pe subiecte agreate reciproc, inclusiv programul nuclear al Iranului. Ce cere Teheranul și ce oferă în schimb În cadrul propunerii, Washingtonul ar urma să: ridice blocada navală asupra porturilor iraniene; renunțe la sancțiunile privind vânzările de petrol ale Iranului; elibereze aproximativ 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din active iraniene înghețate; respecte o încetare a focului la nivel regional, inclusiv în Liban și Yemen. În schimb, Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, descrisă de Al Jazeera drept principala pârghie a Teheranului. Pezeshkian a mai spus că mediatorii Qatar și Pakistan transmit mesajele Iranului către Washington și că negocierile ar porni de la un memorandum de înțelegere (MoU) convenit în iunie, pe care SUA ar trebui să-și clarifice poziția, după ce acesta a expirat luna trecută. Teheranul neagă responsabilitatea pentru blocaj și leagă redeschiderea de negocieri Pezeshkian a respins ideea că Iranul ar fi responsabil pentru blocarea strâmtorii, afirmând că SUA „au închis rutele înaintea noastră” și calificând închiderea drept „un răspuns natural” când accesul Iranului este tăiat. El a susținut că ruta ar putea fi redeschisă pentru transportul comercial dacă negocierile ar duce la încheierea războiului. Separat, într-un material video NewsFeed al aceleiași publicații, Al Jazeera notează că declarațiile lui Pezeshkian au venit cu puțin timp înainte ca Donald Trump să respingă propunerea Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în șapte zile. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Acceptarea de către Donald Trump a unei vizite în China în noiembrie mută discuția comercială SUA–China într-un nou calendar politic , cu două repere majore în următoarele luni (APEC și G20), potrivit Agerpres . Anunțul vine după vizita de stat de trei zile a lui Xi Jinping la Washington, în care tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii au fost un subiect central. Trump a transmis pe platforma Truth Social că se va întâlni din nou cu Xi Jinping în noiembrie, în China, și apoi la summitul G20 din decembrie, la Miami, Florida, susținând că „multe lucruri au fost realizate și vor fi realizate”. Ce s-a decis și cum a fost făcut anunțul Invitația a fost adresată de Xi Jinping în timpul unei ceremonii de servire a ceaiului la Casa Albă, unde liderul chinez a spus că cei doi ar mai putea avea două ocazii să se întâlnească în acest an: summitul APEC din China și summitul G20 din Miami, în decembrie. În relatarea Agerpres, Xi a formulat invitația explicit, iar Trump a acceptat-o pe loc: „Îl invităm pe președinte și pe soția sa să viziteze China”, a declarat Xi. „Ei bine, vă mulțumesc foarte mult, vom veni”, a răspuns Trump. „Și vom vorbi mult.” Xi Jinping și soția sa, Peng Liyuan, au sosit miercuri la Washington pentru vizita de stat de trei zile, pe care Trump a descris-o drept marcată de „prietenie, forță și succes” pentru ambele țări. Miza: disputa comercială și următorii pași anunțați Potrivit oficialilor chinezi citați în material, discuțiile au vizat și conflicte internaționale, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, însă un loc important l-au avut tensiunile comerciale SUA–China. Deși cei doi lideri și-au adresat public „cuvinte călduroase”, întâlnirile directe au produs „puține rezultate concrete”, iar Statele Unite urmează să prezinte luni mai multe detalii despre progresele înregistrate în soluționarea disputei comerciale, mai notează Agerpres. Calendarul întâlnirilor: APEC în Shenzhen, G20 la Miami China găzduiește în acest an summitul APEC, programat la jumătatea lunii noiembrie, în Shenzhen, iar Statele Unite vor găzdui summitul G20 la Miami, în decembrie. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenționează să participe la reuniunea APEC, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă întâlnire trilaterală între Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin. O astfel de întâlnire nu a fost însă confirmată. Trump și Xi s-au întâlnit ultima dată la Beijing, în luna mai. Cei doi au mai avut discuții și în jurul summitului APEC de anul trecut, în Coreea de Sud, când părțile au convenit asupra unui armistițiu mai amplu în disputa comercială, cunoscut ulterior drept „ acordul de la Busan ”. [...]
Întâlnirea Trump–Xi a prelungit armistițiul comercial, dar a lăsat nerezolvate mizele care apasă pe lanțurile globale de aprovizionare , iar Beijingul pare confortabil cu o „stabilizare” de formă, potrivit unei analize CNN despre vizita lui Xi Jinping la Washington. Cei doi lideri au schimbat complimente și cadouri, au extins un armistițiu în comerț și au admis posibilitatea de a coopera pentru a limita riscurile dezvoltării inteligenței artificiale. Pentru un summit prezentat drept „istoric”, menit să gestioneze tensiunile dintre cele mai mari puteri economice și geopolitice, deplasarea la Washington a fost, însă, „relativ lipsită de evenimente”, notează analiza. De ce contează: tensiunile structurale rămân, chiar dacă tonul s-a îmblânzit Dincolo de fastul vizitei de stat, disputele de fond au rămas pe masă. CNN subliniază că, în pofida măsurilor protecționiste americane – inclusiv restricții privind importurile chineze, investițiile și utilizarea tehnologiei din SUA – China a continuat să înregistreze exporturi record, să avanseze în AI și robotică și să păstreze controlul asupra unor bunuri și materiale de care SUA au nevoie, precum metalele rare. Acest context îi oferă lui Xi mai multă pârghie decât la precedenta sa vizită la Washington, ceea ce face ca „stilul în locul substanței” să fie suficient, cel puțin pe termen scurt. Analiza plasează această întâlnire și în contextul în care confruntările SUA–China au perturbat geopolitica globală și lanțurile de aprovizionare; de aceea, o stabilizare a relației, obținută mai devreme în acest an, fusese deja văzută ca un câștig de mulți observatori. Semnale slabe pentru mediul de afaceri Un detaliu cu relevanță economică: Xi a venit la Washington fără un grup de executivi de business, spre deosebire de vizita lui Trump la Beijing din mai. Cui Hongjian, cercetător în relații internaționale la Beijing Foreign Studies University, a spus pentru CNN că absența reprezentării corporative indică faptul că relația bilaterală nu a înregistrat „progrese substanțiale” în afaceri sau comerț. „Chiar acum, ambele părți sunt încă într-o fază în care vor să stabilizeze puțin mai mult situația politică”, a declarat Cui Hongjian. Taiwan și AI: subiectele care pot reaprinde fricțiunile Pe fond, una dintre prioritățile lui Xi rămâne reducerea sprijinului american pentru Taiwan. În discuții cu ușile închise, liderul chinez i-a cerut lui Trump să „se opună” independenței Taiwanului, potrivit agenției de presă de stat Xinhua. CNN amintește că SUA mențin de mult timp o ambiguitate intenționată privind suveranitatea Taiwanului, dar au obligația de a-i vinde arme pentru autoapărare în baza Taiwan Relations Act . Deocamdată, SUA nu au emis o declarație despre întâlnirea de joi, potrivit analizei. Un alt punct sensibil este inteligența artificială. Xi a cerut ca SUA să gestioneze „responsabil” dezvoltarea AI împreună cu China, pe fondul îngrijorărilor că modele avansate ar putea scăpa de sub controlul uman. În același timp, analiza notează tensiunile generate de avansul rapid al AI în China, în pofida controalelor americane la exportul de tehnologie, și faptul că oficiali americani au acuzat companii chineze că ar copia modele din SUA, cu posibilitatea unor sancțiuni – la care China a amenințat cu contramăsuri. Context politic la Washington și efecte de imagine CNN mai arată că summitul a fost umbrit de decizia lui Trump de a exclude anumiți reporteri din grupul de presă al Casei Albe, ceea ce a afectat imaginile difuzate și a creat un contrast puternic cu acoperirea „coregrafiată” din presa de stat chineză. Deși o instanță a anulat ulterior interdicția, episodul a ridicat semne de întrebare despre percepția publică a întâlnirii. În plan intern, Trump se confruntă cu presiuni politice înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie, pe fondul războiului prelungit cu Iranul și al inflației în creștere, potrivit analizei. În concluzie, întâlnirea a livrat o prelungire a armistițiului comercial și un ton mai cooperant, dar fără pași concreți care să reducă riscurile majore pentru comerț, tehnologie și securitate – exact zonele care pot produce noi șocuri în economia globală și în lanțurile de aprovizionare. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar refuză orice concesii nucleare , ceea ce menține riscul de șoc pe piața globală a petrolului și prelungește incertitudinea pentru transportul maritim, potrivit Reuters . Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Teheranul nu va arăta „nicio flexibilitate” în privința programului nuclear nici măcar dacă Statele Unite ar accepta propunerea Iranului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz . În același timp, oficialul a spus că această rută maritimă va rămâne închisă până când SUA îndeplinesc „toate condițiile Iranului”. Hormuz, monedă de schimb într-un conflict care apasă economia Iranului Conform propunerii prezentate de Teheran, Iranul ar fi dispus să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, însă în schimb cere o serie de pași rapizi, inclusiv ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ministrul de Externe Abbas Araqchi a afirmat că, în termen de șapte zile, ar urma să înceteze ostilitățile „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, iar SUA ar urma să: ridice blocada asupra porturilor iraniene; elibereze fondurile înghețate ale Iranului; renunțe la sancțiunile asupra exporturilor de petrol. Reuters notează că strâmtoarea a devenit „principalul atu de negociere” în încercările de a opri conflictul SUA–Iran: Teheranul urmărește relaxarea blocadei care „îi sufocă economia”, iar Washingtonul vrea reluarea traficului pe o rută esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol, acum blocată de Iran. „Fără concesii” pe îmbogățirea uraniului și pe stocurile existente Deși Teheranul a transmis că ar fi pregătit să intre în negocieri detaliate despre programul nuclear doar după îndeplinirea condițiilor sale, oficialul citat de Reuters a spus că Iranul nu va face concesii privind „drepturile” sale, inclusiv: îmbogățirea uraniului; refuzul de a expedia uraniu puternic îmbogățit în afara țării (una dintre cererile principale ale SUA). Israelul, SUA și alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește obținerea armei nucleare, invocând inclusiv îmbogățirea uraniului la 60% — nivel mult peste necesarul civil și mai aproape de 90%, prag asociat utilizării militare. Iranul neagă că ar urmări arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) estima că Iranul avea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor Israelului și SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, în iunie 2025; cât din acest stoc a supraviețuit este neclar, potrivit Reuters. Ce urmează: fereastră politică, dar negociere blocată pe condiții Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, la ONU, că speră ca un acord cu Washingtonul pentru încetarea ostilităților să fie posibil înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie. Totuși, poziția transmisă de oficialul iranian sugerează că redeschiderea Hormuz poate fi negociată ca pachet de măsuri economice și de securitate, dar fără a atinge punctele-cheie cerute de SUA pe dosarul nuclear — ceea ce menține tensiunea pe o rută critică pentru comerțul energetic global. [...]
