Știri
Știri din categoria Externe
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică, în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”.
Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă.
Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane.
Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări.
Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot.
Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri.
Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții.
Recomandate
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
Iranul ridică miza diplomatică și pune România în ecuația unui conflict care poate genera presiune politică și de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” dus împotriva sa de SUA și Israel, potrivit Agerpres . Acuzațiile au fost formulate de purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , ca reacție la declarațiile făcute pentru Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” („Furie Epică”), lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul operațiunii și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului. România și Italia, nominalizate în mesajul Teheranului Într-o postare pe X, Baghaei a susținut că declarațiile lui Rutte ar reprezenta o dovadă a implicării Alianței. „Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU” Oficialul iranian a afirmat, de asemenea, că secretarul general al NATO ar fi „desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului” și a cerut ca statele europene care ar fi sprijinit acțiunea americano-israeliană să explice public de ce au făcut acest lucru. Reacția Italiei: „mesaj complet înșelător” În Italia, Ministerul Apărării a condamnat declarațiile lui Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înșelător”. Potrivit poziției citate de Agerpres, Roma ar permite SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. În materialul citat nu este menționată o reacție oficială a autorităților române la afirmațiile invocate de partea iraniană. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
SUA cresc presiunea asupra Irakului să limiteze milițiile pro-Iran , pe fondul atacurilor cu rachete și drone lansate de pe teritoriul irakian, potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio în timpul vizitei sale în Emiratele Arabe Unite. Rubio a ajuns în Emiratele Arabe Unite pe 23 iunie și a legat explicit perspectiva „încheierii ostilităților” din regiune de oprirea acțiunilor grupărilor susținute de Iran din Irak. El a spus că nu poate exista un final al conflictelor „atât timp cât proxy-urile iraniene lansează rachete și drone din Irak și participă la terorism”, adăugând că subiectul va fi abordat „la momentul potrivit” în cadrul negocierilor. Mesajul are și o dimensiune operațională: Washingtonul vrea ca autoritățile de la Bagdad să „țină în frâu” milițiile, în condițiile în care SUA își justifică măsurile prin nevoia de a descuraja atacurile asupra personalului și facilităților americane din regiune. Instrumentele folosite de Washington: sancțiuni, desemnări și recompense Publicația notează că SUA au intensificat presiunea asupra milițiilor pro-Iran din Irak printr-o combinație de măsuri: sancțiuni economice; desemnări ca organizații teroriste (acolo unde este cazul, în cadrul politicilor americane); recompense pentru informații despre lideri ai milițiilor. Campania vizează grupuri influente din cadrul Popular Mobilization Forces (PMF) – o structură care include zeci de miliții, multe dintre ele conectate la Iran și formate în principal din combatanți șiiți. PMF a primit un impuls suplimentar după ce a devenit grup paramilitar oficial al Irakului în 2018, iar unele dintre aceste formațiuni au fost consolidate și în 2014, în contextul războiului împotriva ISIS, mai arată sursa. Sancțiuni și recompense de până la 10 milioane de dolari În aprilie 2026, Trezoreria SUA a sancționat comandanți asociați cu Kataib Hezbollah, Asaib Ahl al-Haq, Kataib Sayyid al-Shuhada și Harakat Hezbollah al-Nujaba, după luni de atacuri ale milițiilor în Irak. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA nu vor permite milițiilor susținute de Iran să amenințe vieți sau interese americane. Separat, programul „Rewards for Justice” al Departamentului de Stat a anunțat recompense de până la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru informații despre mai mulți lideri, inclusiv: Ahmad al-Hamidawi (Kataib Hezbollah); Abu Ala al-Walai (Kataib Sayyid al-Shuhada); Haydar al-Saidi (Harakat Ansar Allah al-Awfiya); Akram al-Kabi (Harakat al-Nujaba). De ce contează: riscul de escaladare regională rămâne legat de Irak Potrivit articolului, aceste grupări au amenințat regiunea autonomă Kurdistan, au atacat americani și ar fi fost implicate în răpirea unui jurnalist american și a unui cercetător de la Princeton. În același timp, sunt menționate atacuri asupra Arabiei Saudite și Kuweitului, precum și asupra Israelului, Iordaniei și Siriei. Un exemplu invocat este atacul din ianuarie 2024 atribuit Kataib Hezbollah, în Iordania, în urma căruia au murit trei militari americani. În acest context, avertismentul lui Rubio din Emiratele Arabe Unite indică faptul că SUA tratează frontul irakian ca o condiție practică pentru reducerea tensiunilor în regiune, nu doar ca un dosar separat de securitate. [...]
Omanul deschide un coridor maritim temporar fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , o măsură cu impact operațional direct asupra transportului de energie și mărfuri prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit din lume, potrivit Agerpres . Coridorul este anunțat ca fiind disponibil „pentru toate navele” și este organizat în coordonare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI). Conform agenției oficiale de știri a Omanului, ONA, navele care vor să tranziteze trebuie să se coordoneze cu OMI, în baza coordonatelor comunicate de organizație și de autoritățile omaneze. De ce contează pentru comerțul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca un pasaj-cheie al comerțului global, pe unde, înainte de conflict, trecea 20% din fluxul global de țiței. Blocajul din ultimele luni a influențat direct prețul petrolului, iar redeschiderea unui traseu de tranzit, chiar temporar, poate reduce întârzierile și riscurile logistice pentru armatori și companiile din lanțul energetic. Contextul de securitate și coordonarea internațională Decizia Omanului este prezentată ca parte a angajamentului față de dreptul internațional și libertatea de navigație „fără impunerea de taxe de tranzit”. În același comunicat citat de Agerpres se arată că măsura este „în consonanță” cu rezultatele eforturilor și acordurilor dintre Statele Unite și Iran, pe baza unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută pentru oprirea conflictului și reactivarea rutei maritime. Marți, OMI a anunțat și punerea în aplicare a unui plan de evacuare a 11.000 de marinari care erau încă blocați în strâmtoare, după obținerea garanțiilor de securitate necesare pentru navigația în zonă. Ce urmează: administrare comună și discuții despre taxe Omanul și Iranul împart suveranitatea asupra apelor teritoriale ale Strâmtorii Ormuz pe cea mai îngustă secțiune, ceea ce le conferă un control comun asupra acestei căi maritime. Cele două țări poartă discuții privind viitoarea administrare comună, navigația maritimă și eventuale taxe pentru folosirea trecerii, precizează sursa. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
