Știri
Știri din categoria Apărare
Uniunea Europeană își testează capacitatea de reacție la crize fără NATO, printr-un exercițiu care a simulat activarea clauzei de apărare reciprocă în cazul unui atac hibrid la scară mare, potrivit Financial Times.
Exercițiul, desfășurat luni, a reunit ambasadori responsabili de politica de securitate și experți din mai multe instituții europene, au declarat diplomați citați de agenția dpa. Miza a fost verificarea, în condiții de criză, a coordonării între statele membre și a modului în care ar funcționa mecanismele UE dacă un stat ar cere sprijin în baza Articolului 42.7 din Tratatul Uniunii Europene.
Din motive de confidențialitate, nu au fost publicate detalii despre desfășurare. Oficialii au confirmat doar că au lucrat pe un scenariu „fictiv, dar realist”, care a vizat reacția la atacuri hibride — adică acțiuni sub pragul unui război convențional, menite să destabilizeze un stat.
În scenariul folosit, astfel de atacuri ar fi putut include:
Rezultatele exercițiului urmează să fie folosite pentru pregătirea unui plan de consolidare a clauzei de apărare reciprocă a UE.
În UE există de mai mult timp discuții pentru întărirea clauzei, iar cancelarul german Friedrich Merz a susținut aceste eforturi la Conferința de Securitate de la München, în februarie, potrivit aceleiași relatări.
Obiectivul invocat de diplomați este reducerea dependenței Europei de Statele Unite și pregătirea pentru situații în care NATO nu ar putea acționa — de exemplu, din cauza unui veto american. În același timp, diplomații citați de dpa au indicat că UE ar putea acționa și în paralel cu NATO, inclusiv prin presiuni asupra unui adversar folosind politici comerciale sau măsuri diplomatice.
Articolul 42.7 (clauza de apărare reciprocă) prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat pe teritoriul național, celelalte state membre sunt obligate să ofere „ajutoare și asistență prin orice mijloace disponibile”. Potrivit materialului, formularea este mai puternică decât cea a Articolului 5 din tratatul NATO, care lasă la latitudinea fiecărui stat modul concret de sprijin.
Clauza a fost activată o singură dată până acum, după atacurile teroriste din 2015 de la Paris.
Recomandate
Jean-Luc Mélenchon condiționează apărarea flancului estic de tratatele UE, nu de NATO , susținând că Franța ar continua să protejeze „frontierele comune” ale Europei chiar dacă ar părăsi Alianța, potrivit Politico . Întrebat dacă ar retrage trupele franceze staționate în prezent în Estonia și România în cadrul unui dispozitiv NATO, candidatul de extremă stânga la prezidențialele din Franța a răspuns că întrebarea este „irelevantă”, deoarece cele două state sunt membre ale Uniunii Europene și intră sub incidența tratatelor europene. El a adăugat că ieșirea din NATO „nu înseamnă” abandonarea apărării granițelor comune. Miza este una operațională pentru securitatea Europei de Est: Mélenchon se poziționează pentru o decuplare de NATO, dar încearcă să transmită că prezența și angajamentele Franței pe flancul estic ar putea continua pe o bază juridică europeană, nu aliată. În același timp, Politico notează că atât Mélenchon, cât și rivala sa de extremă dreapta, Marine Le Pen , vor o retragere a Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoarei politici de apărare a Parisului. Critici la adresa reînarmării Germaniei și a sprijinului militar pentru Ucraina În același interviu, Mélenchon și-a reiterat opoziția față de reînarmarea accelerată a Germaniei, acuzând Berlinul că nu s-a coordonat cu vecinii și invocând „istoria” atacurilor germane împotriva Franței. Totodată, el a spus că ar dori să se ajungă la interzicerea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, argumentând că folosirea armelor franceze și britanice ar transforma statele furnizoare în părți beligerante. Context politic: alegeri prezidențiale cu miză de securitate Politico arată că Mélenchon este între favoriții pentru alegerile prezidențiale de primăvara viitoare, care vor decide succesorul lui Emmanuel Macron. În acest cadru, dezbaterea despre NATO, prezența militară franceză în Europa de Est și coordonarea europeană în apărare devine un subiect central, cu potențiale efecte directe asupra posturii de descurajare pe flancul estic. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea dronelor , deși a făcut „unele îmbunătățiri” cu sprijin american, într-un context în care incursiunile și incidentele de la granița războiului din Ucraina pun presiune pe capacitatea de apărare și pe coordonarea în NATO, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute într-un interviu la CNN, acordat în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:30 (ora României). Întrebat despre riscul unui atac militar al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan a spus că un astfel de scenariu este „puțin probabil” pe termen scurt, dar a insistat că aliații trebuie să fie pregătiți, invocând precedentul invaziei din Ucraina, potrivit News.ro. Drona ca risc operațional: „nu suntem complet pregătiți” Șeful statului a recunoscut că România nu este „complet pregătită” pentru acest tip de amenințare, pe care a descris-o drept relativ nouă. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.” Contextul invocat este unul concret: pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, iar în ultimele luni au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc. HotNews amintește și incidentul din Galați, într-un material separat despre drona prăbușită pe un bloc . Reechilibrarea efortului în NATO și rolul SUA în regiune Nicușor Dan a spus că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă „cu mai multă seriozitate”, menționând creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea mai strânsă, în ideea unui „reechilibru” al efortului față de Statele Unite. În acest context, președintele a afirmat că „Trump are dreptate” când cere o contribuție mai proporțională a Europei la apărarea comună. Totodată, el a subliniat importanța unei prezențe militare americane puternice în Europa. În România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, iar un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria a fost retras, a precizat președintele. Nicușor Dan a vorbit despre oportunitatea unei „redistribuiri proporționale” a trupelor americane în interiorul Europei și a argumentat că prezența SUA în apropierea Mării Negre și a Mediteranei este „un beneficiu pentru Statele Unite”. Atac direct vs. operațiuni hibride Președintele a făcut distincția între un atac militar direct și acțiuni hibride atribuite Moscovei. În opinia sa, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO nu ar fi intenționată, însă a indicat drept deliberate alte tipuri de acțiuni: dezinformare, atacuri hibride, atacuri asupra infrastructurii critice (submarine sau terestre) și sabotaje. Potrivit lui Nicușor Dan, aceste operațiuni ar urmări două obiective: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și subminarea sprijinului european pentru Ucraina. Președintele se află în această perioadă la New York pentru Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și urmează să susțină miercuri discursul național în plenul Adunării Generale. [...]
Rezerva armatei SUA ia în calcul întăriri pentru Comandamentul de Sud în 90–120 de zile , într-o planificare asociată de oficiali americani cu un posibil scenariu de intervenție în Cuba, pe fondul escaladării presiunilor politice ale administrației Trump asupra Havanei, potrivit Economica . Documentul citat indică faptul că Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri care includ forțe de poliție, personal medical și alte unități de sprijin. Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CBS că solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, deși textul documentului nu conține referiri directe la această țară. Un element relevant operațional este că documentul nu precizează efectivele necesare și nici nu menționează ordine de desfășurare, însă cere comandamentelor subordonate informații despre disponibilitatea a șase unități care să poată fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud într-un termen de 90 până la 120 de zile. Ce tip de capabilități sunt vizate În lista unităților menționate apar structuri cu rol de susținere a unei operațiuni, nu detalii despre forțe de luptă propriu-zise. Documentul indică, între altele: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transport, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Contextul politic: presiuni crescute asupra Havanei Documentul este datat cu săptămâna trecută și apare într-un moment de „presiuni intense” ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a impune o schimbare de regim politic, potrivit informațiilor prezentate. Cel mai recent episod de tensiune menționat a avut loc la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (…) care va cădea”. Președintele american a mai spus că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, acțiune despre care a afirmat că este condusă de secretarul de stat Marco Rubio . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, pregătirile descrise rămân la nivel de planificare și verificare a disponibilității unor unități, fără ordine de desfășurare și fără cifre privind trupele. În paralel, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
Intercepțiile anunțate de Arabia Saudită arată că riscul pentru rutele și exporturile de petrol din Golf rămâne ridicat , într-un moment în care atacurile huthi se suprapun peste presiunile deja existente asupra aprovizionării globale cu țiței, potrivit Reuters . Coaliția condusă de saudiți a transmis sâmbătă dimineață că a interceptat două rachete balistice și două drone lansate de huthi, grupare sprijinită de Iran, către regat. Conform mesajelor publicate pe X, rachetele ar fi fost îndreptate spre Khamis Mushait , iar dronele spre capitala Riad, fără alte detalii despre locul exact al interceptărilor sau eventuale pagube. Apărarea civilă saudită a trimis alerte peste noapte pentru Khamis Mushait și Abha, dar nu și pentru Riad, mai notează Reuters. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul energetic și pe rutele de export Reuters amintește că huthi, care controlează cele mai populate zone ale Yemenului și mare parte din nord, au intensificat atacurile împotriva Arabiei Saudite după ce au declarat în iulie o „blocadă navală” împotriva Riadului. Loviturile au vizat orașe saudite, infrastructură energetică și transport maritim, ceea ce adaugă presiune asupra ofertelor globale de petrol . În același timp, atacurile sporesc riscurile pentru ruta alternativă la Marea Roșie folosită pentru exporturile din Golf, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „în mare parte blocat”, potrivit aceleiași surse. Context regional: cooperare de apărare cu Pakistan și Turcia Cu câteva ore înainte de anunțul interceptărilor, șefii militari ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei au discutat amenințările la adresa regatului, la o reuniune în capitala saudită, scrie Reuters. Cele trei state au semnat luna trecută „Acordul comun de apărare de la Mecca”, prin care au convenit că un atac armat asupra oricăreia dintre ele va fi tratat ca un atac asupra tuturor, cu obiectivul de a întări descurajarea și cooperarea militară. Ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman, a declarat sâmbătă dimineață că a reconfirmat la Riad, împreună cu șeful armatei pakistaneze Asim Munir, continuarea eforturilor comune pentru a contracara atacurile împotriva regatului, în conformitate cu acest pact. [...]
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
