Știri
Știri din categoria Externe
Explozia de la o fabrică de artificii din China a declanșat o intervenție de amploare, cu aproape 500 de salvatori mobilizați, după ce incidentul s-a soldat cu cel puțin 21 de morți și 61 de răniți, potrivit Al Jazeera.
Deflagrația a avut loc la o fabrică de artificii dintr-o provincie din centrul Chinei. Autoritățile au anunțat că operațiunile de căutare continuă pentru găsirea persoanelor dispărute.
Bilanțul comunicat indică:
Autoritățile investighează cauza exploziei, în paralel cu operațiunile de căutare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre circumstanțele producerii incidentului sau despre eventuale măsuri luate împotriva operatorului.
Recomandate
SUA pregătesc restricții de vize pentru China dacă Beijingul nu acceptă mai mulți cetățeni chinezi deportați din Statele Unite, potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Miza este una de reglementare și control la frontieră: Washingtonul susține că China și-a încetinit eforturile de repatriere a cetățenilor aflați ilegal în SUA, iar în lipsa unei schimbări de poziție ar urma să fie înăsprite condițiile de intrare pentru cetățenii chinezi. Ce măsuri ia în calcul Washingtonul Oficialul american a indicat, sub protecția anonimatului, că SUA ar putea recurge la un pachet de măsuri legate de vize și intrarea în țară, inclusiv: creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză; refuzarea unui număr mai mare de vize; blocarea mai multor intrări la frontieră. În același timp, amenințarea apare cu câteva zile înaintea vizitei planificate a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14–15 mai, unde subiectul deportărilor ar urma să fie ridicat în discuțiile cu Xi Jinping . Context: cooperarea Chinei la deportări, în scădere Potrivit oficialului citat de Reuters, China a acceptat aproximativ 3.000 de deportați la începutul anului 2025, dar și-ar fi redus cooperarea în ultimele șase luni. În trecut, Beijingul a rezistat ani la rând cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni care au depășit perioada legală de ședere sau au intrat ilegal în Statele Unite. Oficialul american a afirmat că „China refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii” și a calificat situația drept o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii, conform materialului. Anterior, Beijingul a spus că se opune migrației ilegale și a numit-o o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Dimensiunea problemei, potrivit datelor citate Oficialul american a declarat că în SUA ar exista peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte. Dintre aceștia, peste 30.000 ar avea ordine finale de expulzare, iar autoritățile ar fi reținut peste 1.500 în așteptarea deportării; majoritatea din această ultimă categorie ar fi comis și alte infracțiuni, potrivit aceleiași surse. Separat, Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a estimat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficiali americani au mai spus pentru Reuters că, uneori, China ar încerca să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici aflați în SUA. [...]
China a ordonat companiilor sale să ignore sancțiunile SUA , activând pentru prima dată legea anti-sancțiuni într-un dosar care vizează rafinării acuzate de achiziții de petrol iranian, potrivit news.ro . Decizia ridică miza pentru firmele cu expunere internațională, prinse între reguli care se bat cap în cap în marile economii. Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut companiilor locale să nu respecte sancțiunile americane aplicate asupra a cinci rafinării, între care este menționată Hengli Petrochemical . Măsura se bazează pe legislația chineză care permite represalii împotriva entităților ce aplică sancțiuni considerate „ilegale” de autoritățile de la Beijing. Ce se schimbă pentru companii: risc dublu de conformare Elementul cu impact direct este creșterea riscului de conformare (respectarea regulilor) pentru companiile internaționale: acestea pot ajunge să fie penalizate în China dacă se aliniază sancțiunilor occidentale sau, invers, să riște sancțiuni în alte jurisdicții dacă nu le respectă. Legea anti-sancțiuni, introdusă în 2021 și actualizată recent, permite impunerea de restricții: comerciale, financiare, de călătorie, împotriva persoanelor și companiilor vizate. În același timp, cadrul legal prevede posibilitatea solicitării unor derogări în anumite cazuri, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de news.ro. Context: tensiuni SUA–China și presiune pe lanțurile energetice Decizia vine într-un moment sensibil, cu puțin timp înaintea unei vizite planificate la Beijing a președintelui Donald Trump, pe fondul unui „armistițiu comercial fragil”, potrivit aceleiași surse. Statele Unite și alte state occidentale au sancționat în mod repetat companii chineze pentru comerțul cu petrol din Iran și Rusia, în timp ce Beijingul respinge acuzațiile și critică aplicarea extraterritorială a legislației americane. În acest context, activarea legii anti-sancțiuni este prezentată ca o intensificare a confruntării economice globale, într-un moment în care lanțurile energetice și comerciale sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
Focurile trase lângă Casa Albă au declanșat o anchetă și un scurt blocaj de securitate , într-un nou episod care pune presiune pe dispozitivul de protecție al președintelui SUA, după incidentele recente din jurul lui Donald Trump, relatează Al Jazeera . Serviciul Secret american a anunțat că a ripostat după ce un bărbat înarmat a deschis focul în apropierea Casei Albe, fiind rănit și transportat la spital. Incidentul a avut loc luni, în Washington, și a dus pentru scurt timp la instituirea unui „lockdown” (blocaj temporar al accesului și circulației în zonă). Potrivit directorului adjunct al Serviciului Secret, Matthew Quinn, agenți în civil au identificat un „individ suspect” despre care credeau că are o armă. Acesta a fost urmărit pentru scurt timp, iar agenții au cerut întăriri. Când au ajuns ofițerii în uniformă, suspectul ar fi încercat să fugă și a deschis focul, moment în care agenții au tras înapoi, rănindu-l. O armă a fost recuperată de la suspect. În schimbul de focuri a fost rănit și un copil, însă leziunile nu i-au pus viața în pericol. Nu este clar cine a tras asupra minorului, dar Quinn a spus că anchetatorii cred că acesta a fost lovit de suspect. Ce se știe despre țintă și contextul de securitate Quinn a declarat că Serviciul Secret va stabili dacă bărbatul înarmat îl viza pe președintele Donald Trump. În același timp, instituția a precizat că nu există dovezi că suspectul ar fi intenționat să vizeze coloana vicepreședintelui JD Vance, care trecuse prin zonă cu puțin timp înainte. Ancheta este derulată de Departamentul de Poliție Metropolitană din Washington DC. Legătura cu incidentele recente din jurul lui Trump Episodul vine după o presupusă tentativă de asasinat asupra lui Trump , luna trecută, la cina corespondenților de la Casa Albă. Pe 25 aprilie, Trump și Prima Doamnă, Melania Trump, au fost evacuați de la eveniment după ce un bărbat ar fi încercat să-l asasineze pe președinte; cazul este considerat a treia tentativă de asasinat împotriva lui Trump din 2024. În acel dosar, suspectul Cole Tomas Allen, 31 de ani, este în custodie și a fost acuzat de tentativă de omor asupra lui Trump, folosirea unei arme de foc în timpul unei infracțiuni violente și transport ilegal de arme și muniție între state. Ancheta mai susține că Allen ar fi împușcat un agent al Serviciului Secret, care purta vestă antiglonț; suspectul nu a introdus încă o pledoarie, potrivit informațiilor citate. [...]
Riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce SUA și Iranul au reluat atacurile și și-au intensificat măsurile militare pentru controlul pasajului maritim, punând sub semnul întrebării armistițiul de patru săptămâni, potrivit Reuters . Strâmtoarea Hormuz este un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, îngrășăminte și alte mărfuri și a fost „aproape închisă” de la începutul atacurilor SUA și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, ceea ce a alimentat scumpiri la nivel mondial. În acest context, orice escaladare în zonă se traduce rapid în volatilitate pe piețele de energie și în costuri mai mari de transport și asigurare pentru companii. Escaladare militară și informații contradictorii în teren Armata americană a anunțat că a distrus șase ambarcațiuni mici iraniene, precum și rachete de croazieră și drone, după ce președintele Donald Trump a trimis marina să escorteze petroliere blocate prin strâmtoare, într-o campanie denumită „Project Freedom”. Iranul a negat o parte dintre aceste afirmații. În paralel, Teheranul a susținut că a tras asupra unei nave de război americane care se apropia de strâmtoare, forțând-o să se retragă, iar ulterior oficiali iranieni au descris focul ca „focuri de avertisment”. Reuters notează că nu a putut verifica independent situația completă din strâmtoare, în condițiile în care cele două părți au emis declarații contradictorii. Pe partea comercială, Maersk a transmis că nava „Alliance Fairfax”, sub pavilion american, a ieșit din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, însoțită de armata SUA. Iranul a negat că ar fi avut loc astfel de traversări. Atacuri și incidente maritime, inclusiv în Emiratele Arabe Unite Mai multe nave comerciale din Golf au raportat explozii sau incendii. Coreea de Sud a anunțat că una dintre navele sale comerciale, HMM Namu, a suferit o explozie și un incendiu în camera motoarelor, fără victime, însă autoritățile au spus că nu este clar dacă incidentul a fost provocat de un atac. Tot luni, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că două nave au fost lovite în largul coastei Emiratelor Arabe Unite, iar compania petrolieră ADNOC a declarat că unul dintre petrolierele sale goale a fost lovit de drone iraniene. În plus, un port petrolier din Emiratele Arabe Unite a fost cuprins de flăcări la Fujairah, după atacuri cu rachete iraniene, potrivit relatării. Fujairah este relevant pentru piață deoarece se află dincolo de strâmtoare, fiind una dintre puținele rute de export pentru petrolul din Orientul Mijlociu care nu necesită tranzitarea Hormuzului. Efectul imediat în piață: volatilitate la petrol Prețurile petrolului au scăzut cu 1% marți, după ce urcaseră cu până la 6% în sesiunea anterioară, pe fondul semnelor că marina SUA ar slăbi controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit Reuters. Negocieri fragile și mize strategice Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că evenimentele arată că nu există o soluție militară și a spus că discuțiile de pace avansează cu medierea Pakistanului, avertizând SUA și Emiratele Arabe Unite să nu fie atrase într-o „mlaștină”. În plan diplomatic, oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, dar încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat, în timp ce Trump a spus că probabil va respinge o propunere iraniană în 14 puncte transmisă prin Pakistan. Reuters mai relatează că cele mai recente informații ale serviciilor americane indică pagube noi limitate asupra programului nuclear iranian de la începutul războiului. Pentru economie, semnalul principal rămâne același: atâta timp cât controlul asupra Hormuzului este disputat militar, riscul de întreruperi ale transportului și de noi episoade de volatilitate la petrol rămâne ridicat, chiar și în prezența unor discuții de pace. [...]
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023 , un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025. Ce arată datele despre ritmul operațiunilor ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat , de 23 km² , iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care: contraatacuri terestre ucrainene și lovituri de la distanță medie; blocarea utilizării rusești a terminalelor Starlink în Ucraina, în februarie 2026; represiunea Kremlinului asupra Telegram , care ar fi agravat probleme existente în armata rusă; efecte sezoniere (topirea solului înghețat și ploile de primăvară), care ar înrăutăți condițiile de deplasare. În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk). De ce „pierdere de teren” nu înseamnă retragere completă Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale. Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte. Dimensiunea reală a schimbării și limitele estimărilor Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei. În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute). Context diplomatic: armistițiu propus vs. armistițiu cerut Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză. [...]
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
