Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își schimbă șeful Forțelor Aerospațiale după critici interne privind apărarea antiaeriană, într-un moment în care pe front nu sunt confirmate avansuri, iar intensitatea atacurilor cu rachete și drone rămâne ridicată, potrivit Kyiv Post, care preia evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW).
Numirea colonelului general Alexander Chaiko în funcția de comandant-șef al Forțelor Aerospațiale Ruse (VKS) vine „după critici interne recente” legate de eșecuri ale apărării antiaeriene și ale campaniei aeriene, notează ISW. Schimbarea de comandă sugerează presiune în interiorul aparatului militar rus pentru rezultate, în special pe componenta aeriană, unde performanța este evaluată public și politic.
ISW arată că forțele ruse au infiltrat pentru prima dată periferia orașului Kostiantînivka la finalul lui octombrie 2025, dar „nu au reușit încă să obțină un progres operațional semnificativ” în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka. În același timp, evaluarea menționează că nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu au înregistrat avansuri confirmate pe linia frontului.
Pe fondul acestei stagnări relative la sol, Rusia a continuat loviturile la distanță. ISW consemnează că, pe 3 mai, forțele ruse au lansat spre Ucraina:
Separat, ISW notează încă 155 de drone lansate „peste noapte”.
În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat un armistițiu unilateral în noaptea de 5 spre 6 mai, ca răspuns la retorica Rusiei privind un armistițiu de „Ziua Victoriei” (9 mai), cerând forțelor ruse să răspundă reciproc.
Într-un episod cu potențial impact asupra exporturilor energetice rusești, autoritățile suedeze au confiscat pe 3 mai un petrolier din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei — rețeaua de nave folosită pentru a transporta petrol în condiții opace, pentru a ocoli restricții și controale.
Evaluarea menționează și un raport „scurs” al unei agenții europene de informații, care ar indica o îngrijorare tot mai mare a președintelui Vladimir Putin pentru siguranța sa și a oficialilor de rang înalt. ISW precizează însă că nu a observat dovezi independente care să susțină alte părți ale raportului, inclusiv afirmații despre temeri privind o tentativă de lovitură de stat în Rusia.
Recomandate
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei , reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza , care citează publicația „Agenția”. În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani. Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse. La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene. Context: atacuri reciproce în noaptea de 17 mai Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică. [...]
Ucraina a lovit Rusia cu peste 500 de drone într-o singură noapte , un atac care ridică presiunea asupra apărării antiaeriene ruse și aduce riscuri operaționale inclusiv în jurul infrastructurii energetice, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că apărarea antiaeriană rusă a doborât 556 de drone în intervalul 22:00–7:00, orele locale, la trei zile după atacurile rusești asupra Kievului, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski promisese o ripostă. Informațiile sunt consemnate de AFP, citată de publicație. Atacul ar fi vizat 14 regiuni din Rusia. În regiunea Moscova, guvernatorul Andrei Vorobiov a raportat trei morți. În capitala rusă, primarul Serghei Sobianin a declarat că au fost interceptate peste 80 de drone, însă o lovitură a rănit 12 persoane, „mai ales muncitori”, în apropierea unei rafinării. Potrivit aceleiași relatări, producția rafinăriei nu a fost afectată. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei au schimbat atmosfera din Rusia iar Vladimir Putin pare confruntat cu una dintre cele mai sensibile probleme de imagine de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit BILD , Ucraina a lansat în weekend sute de drone spre teritoriul rus, iar capitala Moscova a fost una dintre principalele ținte. Mai multe incendii au izbucnit în apropierea unor instalații petroliere și fabrici asociate industriei militare, în timp ce imagini cu nori groși de fum au circulat rapid pe rețelele sociale. Pentru Kremlin, lovitura pare să fie mai ales una psihologică. Moscova a fost prezentată constant populației drept un oraș protejat de sisteme sofisticate de apărare, însă amploarea atacului a creat impresia că Ucraina poate lovi inclusiv centrul puterii ruse. Aici apare și punctul sensibil pentru Vladimir Putin: sentimentul că războiul nu mai poate fi ținut departe de cetățenii ruși și că siguranța promisă de autorități începe să fie pusă sub semnul întrebării. Conform sursei citate, autoritățile ruse au anunțat interceptarea a sute de drone, dintre care peste 120 doar în zona Moscovei. Chiar și așa, mai multe obiective au fost lovite, inclusiv o rafinărie și facilități industriale despre care partea ucraineană afirmă că produceau componente pentru armament de precizie. Cel puțin patru persoane au murit în urma atacurilor. În imaginile distribuite online apar locuitori ai Moscovei care privesc coloanele de fum și vorbesc despre teamă. Pentru mulți ruși, războiul a fost până acum o realitate văzută mai ales la televizor. Atacurile recente au schimbat însă această percepție și au adus conflictul mult mai aproape de viața de zi cu zi. Un alt element important este reacția presei controlate de stat. Publicația independentă rusă „Agentstvo” susține că televiziunile ruse au acordat foarte puțin spațiu atacurilor asupra Moscovei și au evitat să insiste asupra efectelor produse asupra populației civile. Strategia sugerează că autoritățile încearcă să limiteze sentimentul de vulnerabilitate și panică. Rusia a răspuns rapid prin noi bombardamente asupra orașelor ucrainene Dnipro și Odesa, într-un nou episod al escaladării conflictului. Totuși, pentru Kremlin, problema principală pare să fie acum una internă: imaginea unui stat care nu mai poate garanta că războiul rămâne departe de capitală. [...]
Ucraina și Ungaria pregătesc consultări de experți pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia , un pas care poate debloca o temă sensibilă din relația bilaterală și poate reduce tensiunile politice dintre Kiev și Budapesta, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a anunțat că a avut o discuție telefonică „constructivă și substanțială” cu omologul său ungar, Anita Orban, în legătură cu minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia. Cei doi au convenit organizarea, în această săptămână, a unei runde de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni, cu obiectivul de a găsi „soluții practice și solide” pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, conform unei postări a lui Sybiha pe platforma X. În același context, oficialul ucrainean a transmis că Ucraina este pregătită să colaboreze cu noul guvern ungar pe agenda bilaterală, inclusiv pe tema minorităților naționale, „cu scopul de a restabili încrederea și relațiile de bună vecinătate” între cele două țări. Anunțul vine după o declarație de la finalul lunii aprilie a noului premier ungar, Peter Magyar, care a spus că își dorește o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol în relațiile bilaterale” și pentru a discuta drepturile etnicilor maghiari din Ucraina. Magyar a afirmat că scopul unei astfel de întâlniri ar fi îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia și sprijinirea rămânerii lor „în patria lor”, regiune descrisă ca găzduind o comunitate etnică maghiară considerabilă. [...]
Un atac cu drone asupra unei nave comerciale chineze, în apele teritoriale ale Ucrainei din Marea Neagră , ridică riscul operațional pentru transportul maritim din zonă , într-un moment sensibil al relației Moscova–Beijing, potrivit Mediafax . Informația a fost transmisă de NEXTA, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al forțelor navale ale Ucrainei, Dmitri Pletenchuk . Conform aceleiași relatări, atacul a vizat o navă comercială a Chinei aflată în apele teritoriale ucrainene. Nu este clar, din datele disponibile, dacă există victime sau pagube, sursa citată neprecizând aceste detalii. Incidentul are loc cu puțin timp înaintea întâlnirii dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping. Mediafax mai notează că liderul Rusiei urmează să facă o vizită de două zile în China, care începe marți, iar săptămâna trecută la Beijing a fost primit și președintele SUA, Donald Trump. [...]
Planul noului guvern de la Budapesta de a opri emiterea vizelor pentru muncitori din afara UE riscă să lovească direct capacitatea de producție a companiilor , într-o economie unde unele fabrici și servicii depind deja semnificativ de forță de muncă din țări terțe, potrivit Știrile Pro TV . Măsura este promovată de partidul Tisza al premierului Peter Magyar , care a câștigat alegerile din 12 aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Formațiunea a anunțat că, din luna viitoare, va opri emiterea vizelor pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, argumentând în programul electoral că nu vrea ca muncitorii străini „să ia locurile de muncă ale ungurilor și să reducă salariile”, relatează Reuters, citată de Știrile Pro TV. De ce se teme mediul de afaceri: risc de blocaje în producție Companiile și organizațiile de afaceri avertizează că o interdicție introdusă brusc ar putea afecta producția, într-o piață a muncii deja tensionată. Sandor Baja, director regional Randstad pentru Ungaria, România și Cehia, spune că o interdicție totală nu ar fi sustenabilă pe termen lung și invocă ieșiri la pensie în următorul deceniu, exprimând speranța că guvernul va ține cont de „raționalitatea economică”. Un alt semnal vine din zona investitorilor străini. Akos Janza, președintele Camerei Americane de Comerț din Ungaria, afirmă că angajații străini (calificați și necalificați) pot reprezenta până la 20% din personalul unor companii și dă exemplul unei firme din manufactură care ar trebui să elimine complet un schimb de producție fără muncitorii străini. Cât de mare este dependența, în cifrele din articol Datele oficiale citate indică faptul că muncitorii străini reprezintă aproximativ 2% din forța de muncă a Ungariei. Totuși, liderii de afaceri susțin că, în anumite sectoare – în special producția industrială și serviciile – dependența este mult mai ridicată la nivel de companie. În același context, Baja menționează un „potențial neexploatat” de circa 400.000 de persoane apte de muncă (inclusiv tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani și locuitori ai orașelor mici), dar arată că mobilitatea redusă limitează capacitatea acestora de a acoperi deficitul de personal. Ce urmează Pe fondul presiunilor din partea mediului de afaceri, noul guvern se confruntă cu solicitări tot mai puternice de a reconsidera planul. Robert Keszte, șeful Camerei de Comerț Germane din Ungaria, avertizează că suspendarea vizelor ar afecta puternic economia și susține că, în acest moment, aceasta „nu poate funcționa” fără muncitori din țări terțe. Articolul nu precizează dacă executivul de la Budapesta a anunțat o eventuală modificare a măsurii. [...]
