Știri
Știri din categoria Politică
AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere: prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu, a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV.
Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat:
„Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”.
Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului:
„Obiectivul AUR este alegeri anticipate”.
Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților.
Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot.
În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează.
„Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”.
Recomandate
AUR își retrage orice rol de „balama” pentru învestirea guvernului Veștea , iar mesajul reduce și mai mult șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să strângă majoritatea minimă în Parlament, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a susținut public că partidul exclude susținerea unui guvern condus de Veștea, invocând obiectivul AUR de a forța alegeri anticipate. El a indicat două scenarii alternative: fie un guvern minoritar PSD susținut de partidele cu care „a coabitat până acum”, fie un guvern format de „cele trei partide” (în formularea sa), în ambele cazuri AUR declarând că nu se implică. Negarea unei înțelegeri pentru șefia Senatului Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a respins explicit ipoteza unei înțelegeri cu PSD prin care AUR ar primi președinția Senatului în schimbul voturilor pentru guvernul Veștea, informație vehiculată de Tomis News . Peiu a negat că ar accepta funcția „nici pentru un astfel de post” și a catalogat scenariul drept „aiureli”, adăugând că „PSD îl vrea pe Predoiu”. Într-o declarație la Antena 3, Peiu a susținut că zvonurile privind un sprijin AUR ar fi lansate intenționat pentru a menține ideea că guvernul Veștea ar putea obține voturile necesare în Parlament. „Eu vă spun că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veştea. Asta este decizia noastră, care nu s-a schimbat.” Aritmetica voturilor: pragul de 233 rămâne departe În contextul în care PNL, USR, UDMR și AUR au anunțat că nu vor vota guvernul Veștea, calculele prezentate în articol arătau că premierul desemnat ar fi putut miza pe PSD (127), Minoritățile Naționale (17), UPR (18), PACE (11), SOS România (15) și neafiliați (20). Aceste formațiuni ar fi totalizat 208 voturi, cu 25 sub minimul de 233 necesar pentru votul de încredere. Situația s-a complicat după ce cei 15 deputați SOS România au anunțat că nu intenționează să voteze guvernul, ceea ce, potrivit calculelor din articol, ar ridica deficitul la „circa 40” de voturi. În acest tablou, rămâne o necunoscută câți parlamentari liberali ar putea încălca decizia conducerii PNL de a nu susține cabinetul Veștea, singurul element indicat ca potențială sursă de voturi suplimentare în ecuația actuală. [...]
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
Guvernul Veștea intră pe repede înainte la vot, iar PSD își asigură controlul asupra Executivului , după ce premierul desemnat a depus la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, potrivit Libertatea . Publicația notează că PSD vrea un vot de învestitură chiar luni, 22 iunie, și că deține majoritatea portofoliilor din cabinet. În material se arată că, după ședința Consiliului Politic de duminică, PSD a decis să susțină învestirea lui Adrian Veștea, invocând „asigurarea stabilității politice a țării”, dar a impus propriii oameni în portofolii considerate-cheie, inclusiv la Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a confirmat, potrivit aceleiași surse, că PSD nu are obiecții față de Veștea și că votul va fi dat rapid. Cum arată arhitectura de putere din cabinet Lista depusă la Parlament include 10 miniștri PSD, ceea ce, în lectura Libertatea, face ca Executivul să fie „dependent de PSD”. În același timp, apar mai multe numiri de independenți, inclusiv la Finanțe. Componența Guvernului Veștea (conform listei depuse la Parlament): Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL) Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (Independent) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Marian Aurelian Bârgău (Independent) Ministru delegat pentru Transformare Digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL) Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Afacerilor Externe: Luca-Alexandru Niculescu (Independent) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Florin-Alexandru Zaharia (Independent) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre-Florin Manole (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD) Ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu (PSD) Ministrul Energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD) Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ce promite programul 2026–2028 și unde sunt mizele economice Împreună cu lista miniștrilor, Adrian Veștea a depus și programul de guvernare. Printre direcțiile enumerate în articol se află: finalizarea și implementarea PNRR , inclusiv deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea „cash-flow-ului” (fluxul de numerar) pentru a evita pierderea fondurilor; reducerea deficitului bugetar, cu o corecție fiscal-bugetară care ar urma să coboare deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei „în etapa următoare”; reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii, inclusiv introducerea utilizării de bodycam-uri la controale cu risc ridicat; reformă la companiile de stat, cu audit extern obligatoriu și rating de performanță (A–E) pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, plus indicatori care pot duce la demiteri; investiții în infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028; energie: fuziuni și restructurări, plus diversificarea mixului energetic și proiecte precum Neptun Deep , cu obiectivul de dublare a producției de gaze naturale începând cu 2027. Programul complet este disponibil în documentul publicat de Veștea: programul său de guvernare . Context politic: tensiuni în PNL În același articol este menționat și episodul din PNL în care Ilie Bolojan le-a cerut demisia unor lideri descriși drept „puciști” în jurul lui Veștea, cu avertismentul excluderii. În text este redat și un fragment din mesajul lui Bolojan despre demisia „demnă” atunci când deciziile partidului sunt incompatibile cu ceea ce vrei să faci. Pentru piață și mediul de afaceri, miza imediată rămâne viteza cu care se face învestirea și, mai ales, cine controlează portofoliile care decid politica fiscală, investițiile publice și energia, într-un cabinet în care PSD are majoritatea ministerelor, iar votul este împins „fulger” în Parlament. [...]
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL se delimitează de „guvernul Veștea” și anunță că nu își asumă programul de guvernare , într-un context în care pe lista de miniștri apar și persoane prezentate drept „încă liberali”, ceea ce complică responsabilitatea politică și traseul de învestire al Executivului, potrivit G4Media . PNL a transmis duminică seară, printr-un comunicat de presă, că „PNL nu face parte din acest guvern”, după anunțarea numelor din guvernul Adrian Veștea , descris ca fiind dominat de PSD și incluzând „câțiva puciști liberali”. Partidul susține că numele menționate nu reprezintă PNL și poziția sa oficială. „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că Partidul Național Liberal nu este parte a acestui guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus. Persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL. Aceste nominalizări nu au fost discutate, aprobate sau susținute de PNL.” Cine apare pe lista de miniștri, deși PNL spune că nu e parte din guvern În următorul Executiv, „dacă acesta va fi învestit”, ar urma să se regăsească, potrivit materialului, următoarele nume prezentate drept „încă liberali”: Adrian Veștea – propus pentru funcția de prim-ministru; Cristian Pistol – propus la Transporturi; Sorin Cîmpeanu – propus la Apărare; Monica Anisie – propusă la Educație; Eduard Mititelu – propus la Transformare Digitală. Ce consecință politică indică PNL: fără asumare și fără susținere pentru un guvern cu PSD PNL mai afirmă că nu susține instalarea unui guvern „din care face parte PSD, este susținut de PSD sau care nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. În același mesaj, partidul cere ca Executivul condus de Adrian Veștea să nu mai fie prezentat în spațiul public drept un guvern din care face parte PNL și să nu i se atribuie responsabilitatea pentru propuneri. În comunicat, PNL mai spune că va continua activitatea în Parlament și va susține „reformele necesare României”, absorbția fondurilor europene și măsurile de dezvoltare, fără a detalia în acest material pașii următori sau eventuale sancțiuni interne pentru persoanele nominalizate. [...]
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]
