Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Valul de caniculă anunțat de ANM poate împinge „temperatura resimțită” spre 45°C, cu efecte directe asupra activității economice și a funcționării serviciilor publice , iar după răcire există risc de episoade de instabilitate severă (vijelii, grindină, ploi torențiale), potrivit HotNews , care citează declarațiile șefei ANM, Elena Mateescu . Administrația Națională de Meteorologie a emis cod roșu de temperaturi extreme , nopți tropicale și disconfort termic deosebit de accentuat, începând de duminică, ora 10. De luni, avertizarea se extinde în aproape toată țara, cu excepția a șase județe – Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea – care vor rămâne sub cod portocaliu. Detalii despre avertizare sunt în materialul HotNews dedicat codului roșu . Într-o intervenție la Antena 3 , Elena Mateescu a descris episodul drept „deosebit de sever” și a spus că temperaturile estimate ar putea fi comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie în mai multe zone. „Temperaturi maxime între 35 până la 41 de grade la umbră, nopți tropicale, valori ale minimelor între 17-25 de grade și, nu în ultimul rând, indice de disconfort termic accentuat peste 80 de unități, și este posibil să ne apropiem de 45 de grade la nivelul temperaturilor resimțite.” Ce urmează după caniculă: risc de instabilitate severă Șefa ANM a avertizat că, odată cu scăderea temperaturilor, poate crește instabilitatea atmosferică, posibil chiar din seara zilei de marți, mai ales în zonele de deal și de munte. Potrivit explicațiilor sale, tranziția de la o masă de aer foarte cald la una mai rece – în condițiile în care temperaturile ar urma să scadă cu peste 10–15°C – poate favoriza fenomene meteo extreme, inclusiv: vijelii; căderi de grindină; cantități mari de precipitații în intervale scurte, cu potențial de a genera probleme hidrologice. [...]

Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra industriei militare și petroliere ruse , într-o mișcare care urmărește să erodeze capacitatea Moscovei de a susține războiul și să crească presiunea pentru încetarea ostilităților, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În noaptea de 26 spre 27 iunie, forțele ucrainene au lovit cu o rachetă de croazieră FP-5 „Flamingo” uzina rusă Titan-Barrikady, descrisă ca unitate de dezvoltare și producție pentru rachete balistice. În aceeași fereastră de timp, Ucraina a vizat și infrastructură petrolieră din regiunea Vladimir, ca parte a unei campanii de lovituri cu rază intermediară și lungă, desfășurată pe durata a 40 de zile, cu obiectivul declarat de a influența Rusia să pună capăt războiului. De ce contează: presiune pe lanțurile critice ale Rusiei Țintirea simultană a unei facilități asociate programelor de rachete și a infrastructurii petroliere indică o strategie de a afecta două zone-cheie pentru efortul de război al Rusiei: capabilități militare (dezvoltare și producție de rachete); venituri și logistică energetică , prin lovirea infrastructurii petroliere. Evaluarea notează și că Statele Unite au reimpus sancțiuni asupra exporturilor maritime de petrol ale Rusiei , după ce derogările temporare au expirat și nu au fost prelungite. Măsura poate amplifica presiunea economică asupra sectorului energetic, într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii de profil. Situația de pe front și atacurile aeriene Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în direcția Borova . Separat, forțele ruse au lansat 129 de drone asupra Ucrainei peste noapte, potrivit aceleiași evaluări. Materialul citat nu oferă detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre efectele operaționale imediate ale loviturilor asupra uzinei Titan-Barrikady și infrastructurii petroliere din regiunea Vladimir. [...]