Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Bulgaria intră din nou în campanie după refuzul partidelor de a forma guvern - urmează cabinet interimar
Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat alegeri legislative anticipate , după ce principalele partide au refuzat să încerce formarea unui guvern în urma demisiei administrației precedente, potrivit News.ro . Decizia vine după ce Alianța pentru Drepturi și Libertăți a respins vineri mandatul oferit de șeful statului, a treia propunere de acest fel făcută în această săptămână, ceea ce deschide calea către al optulea scrutin legislativ în ultimii patru ani. Președintele a declarat „Mergem la alegeri”, în condițiile în care niciun partid nu are suficiente locuri într-un parlament fragmentat pentru a forma o majoritate stabilă. Coaliția premierului Rosen Jeliazkov, susținută de cel mai mare grup parlamentar GERB-SDS, a demisionat luna trecută, după săptămâni de proteste de stradă împotriva corupției și a unui nou buget care ar fi majorat unele taxe, relatează Reuters . Demisia a declanșat un proces constituțional, iar atât GERB-SDS, cât și reformiștii din PP-DB au respins în această săptămână propunerea lui Radev privind formarea unei coaliții de guvernare. În aceste condiții, președintele urmează să numească un cabinet interimar și să stabilească data alegerilor. Miza este ridicată pentru Bulgaria, descrisă drept cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, care are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbția fondurilor europene, a încuraja investițiile străine și a reduce corupția sistemică. [...]
România pregătește achiziții militare prin SAFE - lista de 21 de programe intră în planificare
România va contracta în următoarele luni 21 de proiecte de înzestrare a Armatei , după aprobarea la nivel european a programului SAFE, relatează Digi24 . Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Apărării Naționale și vicepremierul Radu Miruță , într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, proiectul SAFE are o valoare de 16,68 miliarde euro și vizează „înzestrarea modernă a Armatei Române” și infrastructura asociată. Miruță a precizat că cele 21 de proiecte urmează să fie contractate „în ritm alert” în lunile următoare. Lista de achiziții menționată de ministru include, între altele, mașini blindate, drone, nave, elicoptere, arme, muniție, sisteme de apărare antiaeriană și radare. În informațiile publicate nu sunt detaliate calendare, cantități sau furnizori pentru fiecare categorie. Ministrul a mai susținut că procesul de contractare se va face „transparent, prin criterii clare”, cu obiectivul de a alege „cea mai bună variantă pentru statul român”. În acest stadiu, nu au fost comunicate termene exacte pentru semnarea contractelor sau pașii procedurali pentru fiecare proiect. [...]
Top 10 miliardari ai lumii - Elon Musk aproape și-a dublat averea în șase luni
Averea lui Elon Musk este estimată la 682 miliarde de dolari , potrivit wall-street.ro , care citează date din Bloomberg Billionaires Index la mijlocul lunii ianuarie 2026. Clasamentul Bloomberg urmărește averile a 500 dintre cei mai bogați oameni din lume, iar pentru începutul lui 2026 indică un salt puternic al averilor cumulate ale primilor 10 miliardari. Totalul depășește 2,6 trilioane de dolari, față de puțin peste 2 trilioane de dolari la jumătatea lui 2025. Creșterea de peste 600 de miliarde de dolari din ultimele șase luni este atribuită în proporție semnificativă lui Musk: acesta ar fi „contribuit” cu circa 311 miliarde de dolari la avansul total, adică aproximativ jumătate din creșterea cumulată a Top 10, conform datelor prezentate în articol. În cazul lui Elon Musk , Bloomberg estimează o creștere de la 371 miliarde de dolari în urmă cu jumătate de an la 682 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026. Sursa menționează că cea mai mare parte a averii sale provine din deținerile de acțiuni Tesla și SpaceX. În Top 10, pe pozițiile următoare apar cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, ambii cu avansuri mari în ultimele șase luni, pe fondul creșterii valorii de piață a Google. Articolul notează și contextul competiției din zona tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, unde Google își consolidează poziția cu produse precum Gemini și VEO. Lista numelor din Top 10, așa cum este prezentată în material, include: Elon Musk Larry Page Sergey Brin Jeff Bezos Larry Ellison Mark Zuckerberg Bernard Arnault Steve Ballmer Jensen Huang Warren Buffett Bloomberg Billionaires Index, ianuarie 2026: Pentru Jeff Bezos, materialul arată o evoluție mai modestă: de la 247 miliarde de dolari în vara lui 2025 la circa 260 miliarde de dolari la mijlocul lunii ianuarie 2026, păstrându-și locul 4 în clasament. În cazul lui Larry Page, articolul indică o urcare de patru poziții (de pe 6 pe 2), cu o avere estimată la circa 285 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026, după un plus de 118 miliarde de dolari în ultimele șase luni. [...]
Judecătorii numiți de Nicușor Dan și PSD, sub presiune juridică - tensiuni politice în jurul pensiilor magistraților
Curtea de Apel București urmează să decidă dacă suspendă doi judecători CCR , într-un dosar deschis la finalul lui 2025, notează DW . Potrivit analizei semnate de Sabina Fati și publicate pe 15 ianuarie 2026, miza imediată este componența Curții Constituționale chiar înaintea unei ședințe în care CCR ar urma să se pronunțe asupra Legii pensiilor magistraților. Cei vizați sunt Dacian Dragoș , numit de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc , propus de PSD și validat de Senat. Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a deschis pe 31 decembrie 2025 două procese împotriva lor și cere suspendarea deciziilor de numire. Demersul vine după episoadele din 28 și 29 decembrie, când patru judecători constituționali numiți de PSD, inclusiv Mihai Busuioc, au părăsit sala în timpul discuțiilor despre Legea pensiilor magistraților, lăsând ședința fără cvorum, iar a doua zi nu s-au prezentat la Curte, conform aceleiași surse. În analiza DW, aceste tergiversări sunt puse în legătură cu o încercare de a bloca pe termen mai lung legea care ar limita pensiile magistraților la nivelul salariilor și ar ridica vârsta de pensionare de la 48 la 65 de ani, similar cu restul salariaților. În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a depus pentru a doua oară o contestație de neconstituționalitate la CCR, după ce prima fusese respinsă în octombrie, pe motive de formă. Argumentul central invocat de avocata Silvia Uscov este că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. În cazul lui Mihai Busuioc, DW arată că situația este diferită: numirea a fost validată de Senat, ceea ce ar face-o greu de atacat în contencios administrativ, iar CCR i-a validat mandatul și anul trecut, când subiectul a fost pus în discuție. Consemnează, de asemenea, G4media.ro o analiză juridică semnată de Liviu Avram, potrivit căreia ar fi existat de la început intenția ca din joc să fie scos doar judecătorul numit de președinte, întrucât dintre cei doi doar acesta ar fi votat pentru menținerea legii pensiilor magistraților. În ceea ce îl privește pe Dacian Dragoș, avocata susține că la calculul vechimii ar trebui luați în considerare doar cei 3 ani și jumătate în care a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și perioada în care a predat la Facultatea de Științe Politice și Administrative, la Universitatea Babeș-Bolyai, la Catedra de Administrație Publică. DW apreciază însă că argumentul este „excesiv”, invocând formularea din Legea CCR, care cere vechime „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, fără a limita strict la predarea în cadrul unei facultăți de drept. În plus, potrivit unui comunicat al Universității Babeș-Bolyai citat în articol, Dacian Dragoș este profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002. Un element care atrage atenția în analiză este viteza procedurii: într-un sistem în care multe procese se întind pe ani, un dosar deschis pe 31 decembrie ar putea primi o pronunțare „mâine dimineață”, cu efect de suspendare imediată, chiar înaintea ședinței CCR programate pentru a decide asupra constituționalității Legii pensiilor magistraților. În scenariul descris de DW, suspendarea unui judecător ar putea duce la un echilibru de forțe care să blocheze decizia Curții, printr-un posibil 4 la 4 între judecătorii considerați favorabili legii și cei numiți de PSD . Un eventual recurs ar urma să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție despre care DW afirmă că se opune „cel mai mult” intrării în vigoare a noii legi a pensiilor magistraților, ceea ce ar prelungi incertitudinea în jurul actului normativ și al calendarului său de aplicare. [...]
HomeRun anunță un eveniment dedicat presei pentru a marca primul an pe piața din România, după o creștere de 44% în venituri în 2025
HomeRun , o platformă online care conectează utilizatorii cu prestatori locali de servicii, va organiza primul său eveniment media în România pe 3 februarie 2026 , potrivit unei invitații oficiale transmise redacției nostre. Media brunch-ul va avea loc începând cu ora 10:00, la Savart Restaurant & Rooftop Bar , pe strada George Enescu din București. Este un moment de bilanț pentru HomeRun, care marchează un an de la lansarea pe piața locală, un an în care veniturile înregistrate în România au crescut cu 44%. Evenimentul va fi găzduit de cei doi co-fondatori și co-directori executivi ai companiei, Bașak Değim Tașpınar și Erol Değim , care vor prezenta detalii despre parcursul platformei pe piața românească, dar și planurile pentru extindere. Potrivit organizatorilor, România a devenit una dintre cele mai dinamice piețe pentru HomeRun, în special datorită cererii în creștere pentru servicii casnice și proiecte de renovare de amploare. Printre temele de discuție anunțate pentru eveniment: analiza evoluției cererii pentru servicii locale în România; profilul utilizatorilor și preferințele în materie de servicii; rolul digitalizării în accesarea profesioniștilor locali; perspectivele HomeRun privind piața serviciilor pentru locuință, wellbeing și evenimente. Platforma HomeRun oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa rapid și eficient o gamă variată de servicii, precum renovări, reparații, curățenie, psihologie, nutriție, fotografie sau închirieri auto pentru evenimente. Acest model de tip marketplace devine tot mai popular în România, pe fondul creșterii încrederii în prestatori recomandați și în soluțiile digitale pentru servicii personalizate. Media brunch-ul este o oportunitate pentru jurnaliști de a obține date concrete despre modul în care această piață evoluează, dar și despre cum se poziționează HomeRun față de competiție . În plus, participarea fondatorilor adaugă o dimensiune strategică evenimentului, oferind acces direct la viziunea companiei. [...]
Un oficial UE analizează o aderare rapidă și limitată pentru Ucraina - Opțiune discutată la nivel executiv
Un oficial din executivul UE analizează ideea unei aderări rapide, dar limitate, pentru Ucraina , potrivit Global Banking & Finance Review . Pagina indicată are titlul „Conducerea executivă a UE analizează posibilitatea unei aderări rapide, dar cu drepturi limitate, pentru Ucraina”, însă textul furnizat nu conține detalii editoriale despre subiect (cine este oficialul, ce înseamnă concret „aderare limitată”, ce calendar ar fi avut în vedere sau în ce context a fost discutată opțiunea). În forma disponibilă, conținutul este doar o descriere generală a publicației Global Banking & Finance Review și mențiuni de tip copyright, fără informații factuale despre Ucraina sau despre o inițiativă la nivelul instituțiilor UE . În lipsa articolului propriu-zis sau a unor pasaje relevante din acesta, nu se poate stabili ce anume a fost propus, unde și când a fost discutat și care ar fi implicațiile, fără a introduce presupuneri. Dacă furnizați textul integral sau fragmentele-cheie ale materialului, pot redacta o sinteză completă, cu elementele esențiale (cine, ce, când, unde, de ce contează și ce urmează). [...]
Legea pensiilor de serviciu rămâne blocată la CCR - Nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut
CCR a amânat până pe 11 februarie 2026 decizia privind reforma pensiilor magistraților , potrivit biziday.ro , invocând nevoia de a studia documente depuse pe 15 ianuarie de autorul sesizării. Întârzierea menține blocată intrarea în vigoare a legii, care era prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, și alimentează riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. Decizia CCR și motivarea amânării Curtea Constituțională a anunțat, după ședință, că a admis o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru „o mai bună studiere” a problemelor din cauză și a documentelor depuse recent, inclusiv o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, precum și a unor prevederi legale incidente. Amânarea vizează obiecția de neconstituționalitate asupra „Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, iar noul termen de pronunțare este 11 februarie 2026. Sesizarea ÎCCJ și argumentul „anulării totale” a pensiei de serviciu Sesizarea la care face referire CCR a fost depusă pe 15 ianuarie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, instituție care contestase și în decembrie aceeași lege. În document, ÎCCJ invocă o expertiză realizată de „un expert contabil autorizat”, susținând că aplicarea noii legi ar duce, în fapt, la „anularea totală” a pensiei de serviciu. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu.” ÎCCJ mai afirmă că, în ipotezele analizate, pensia de serviciu ar ajunge „mai mică decât cea pe contributivitate” și califică schimbarea drept „o confiscare a drepturilor magistraților”. Legea nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 Conform sursei, la termenul anterior, din 29 decembrie, patru judecători ai CCR numiți de PSD (Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga) ar fi refuzat să intre în sala de deliberări, după ce părăsiseră ședința, ceea ce a împiedicat luarea unei decizii. În condițiile în care termenul următor fusese stabilit pentru 16 ianuarie, actul normativ nu a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, așa cum era prevăzut. Miza PNRR: 231 de milioane de euro și termenul ratat România trebuia să adopte proiectul până pe 28 noiembrie 2025 pentru a evita riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR , notează sursa. Într-o intervenție la RFI, ministrul Fondurilor Europene a spus că amânările au scos România din termenele asumate față de Comisia Europeană și a sugerat că situația poate alimenta tensiuni publice. Întrebat dacă banii sunt pierduți, ministrul a răspuns că termenul-limită a fost ratat și că discuțiile cu Comisia Europeană pot fi reluate doar după îndeplinirea reformei. Ce schimbă reforma pensiilor magistraților Potrivit textului citat de sursă, noul act normativ ar modifica substanțial regulile de pensionare în sistemul judiciar, inclusiv prin creșterea vârstei și a vechimii minime, precum și prin plafonarea cuantumului pensiei de serviciu. Principalele schimbări menționate sunt: creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani; imposibilitatea pensionării sub 58 de ani, după aplicarea tranziției; creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la minimum 35 de ani; plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net (față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate). Cronologia: amânări repetate și adoptare prin asumarea răspunderii Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie, apoi a amânat pentru 28 decembrie, iar ulterior a intervenit blocajul din ședința de duminică, menționat de sursă. În octombrie, CCR respinsese un proiect similar, motivând că guvernul nu a așteptat avizul CSM (consultativ, dar obligatoriu). Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru a doua oară pe proiect, după obținerea avizului CSM (negativ), iar legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Pe 5 decembrie, ÎCCJ a sesizat CCR, iar în aceeași zi a fost depusă și o moțiune de cenzură de către parlamentari AUR , SOS și de cei din jurul lui Victor Ponta, moțiune care a fost respinsă. [...]
Kremlinul lansează un avertisment privind un atac nuclear „în 1-2 ani” - Germania indicată ca primă țintă
Serghei Karaganov spune că Rusia ar putea lovi nuclear Europa în „1-2 ani” , potrivit Antena 3 (CNN) , care relatează despre declarațiile unui consilier din administrația prezidențială de la Kremlin. Afirmațiile vizează în mod explicit Germania și Regatul Unit, indicate drept posibile ținte ale unui atac nuclear „pentru a pedepsi” Europa, în contextul în care statele europene continuă să sprijine Ucraina în războiul declanșat de Rusia. Consemnează, de asemenea, The Moscow Times că Serghei Karaganov a făcut aceste declarații într-un interviu, vorbind despre scenariul în care Rusia ar recurge la escaladare împotriva Europei. Karaganov a spus că „alegerea” sa ar fi Marea Britanie și Germania, atunci când a fost întrebat ce țări ar putea deveni ținte ale unui atac nuclear al Federației Ruse. În același context, el a susținut că Germania „trebuie să fie prima”, invocând argumente istorice legate de rolul Berlinului în istoria Europei. Discuția despre un posibil atac nuclear a apărut după ce realizatorul Tucker Carlson l-a întrebat pe Karaganov ce consecințe ar avea asupra Europei uciderea lui Vladimir Putin de către „ucraineni sau europeni”. Karaganov a afirmat că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar „pedepsi” Europa, iar continentul ar fi „șters de pe harta umanității” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”, deoarece ar reprezenta „un obstacol enervant”. Oficialul a adăugat că un atac nuclear asupra Europei ar putea avea loc în decurs de doi ani dacă, în formularea sa, „nu se oprește acest război fără sens”. El a mai spus că un astfel de atac ar fi precedat de lovituri cu arme convenționale, fără a oferi detalii despre ținte, mijloace sau condiții concrete. În același timp, Karaganov a declarat că folosirea armelor nucleare este „un păcat” și că nu ar vrea ca Rusia să comită „un păcat atât de mare”, dar a adăugat că, „dacă este necesar”, Rusia ar trebui să „elimine amenințarea europeană”. Materialul mai amintește că, în octombrie 2024, Karaganov a descris armele nucleare ale Rusiei drept un „dar de la Dumnezeu” și că, anterior, a cerut și un atac nuclear asupra forțelor armate ale Ucrainei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele europene care sprijină militar și financiar Ucraina , iar astfel de mesaje au potențialul de a amplifica riscurile percepute de investitori și companii în regiune, prin creșterea incertitudinii geopolitice. [...]
Reforma pensiilor magistraților ajunge în impas la CCR - două ședințe boicotate, iar studiul de impact e disputat
Înalta Curte a transmis la CCR o „expertiză independentă” care contestă legea pensiilor magistraților potrivit stirileprotv.ro . Documentul, întocmit de un expert contabil autorizat, ar susține că aplicarea proiectului Guvernului condus de Ilie Bolojan ar face ca pensia de serviciu a magistraților să ajungă mai mică decât pensia calculată pe contributivitate. Curtea Constituțională are programată vineri, de la ora 10:00, o nouă ședință în care ar urma să continue deliberările pe proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Ultimele două ședințe au fost boicotate de patru judecători propuși de PSD la CCR (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc), care au cerut, între altele, un studiu de impact; președinta CCR, Simina Tănăsescu, a spus că un astfel de studiu nu este relevant în acest caz. În acest context, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea , a anunțat că va depune la CCR note suplimentare pentru susținerea sesizării de neconstituționalitate, bazate pe concluziile expertizei. Instanța supremă afirmă că rezultatele ar indica „anularea totală a pensiei de serviciu” prin efectul noii legi. „Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, spune ÎCCJ într-un comunicat de presă. Conform Înaltei Curți, calculele arată, „pe toate ipotezele”, că pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate, cu următoarele diferențe, în funcție de nivelul instanței/parchetului: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea: cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea: cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea: cu 33% mai puțin; pentru judecătorii ÎCCJ: cu 51% mai puțin. ÎCCJ precizează că situația descrisă se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, trecând prin toate gradele de jurisdicție, cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă susține că legea ar afecta o „garanție constituțională a independenței Justiției”, ar nesocoti drepturi dobândite prin contribuții sociale și ar contraveni jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO, precum și recomandărilor UE privind statul de drept. Noul proiect adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar disputa publică s-a concentrat și pe diferența dintre solicitarea magistraților ca pensia să fie aproape de ultimul salariu și poziția premierului Ilie Bolojan, care a insistat pentru plafonul de 70%. [...]
Machado i-a oferit lui Trump medalia Nobel pentru Pace - gest simbolic după întâlnirea de la Casa Albă
Maria Corina Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel pentru Pace în timpul unei întâlniri la Casa Albă, însă premiul rămâne, formal, al liderului opoziției venezuelene, potrivit Reuters . Machado a descris întâlnirea drept „excelentă”, fără să ofere detalii suplimentare, și a spus că gestul este o recunoaștere a ceea ce ea a numit angajamentul lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Un oficial al Casei Albe a confirmat că Trump intenționează să păstreze medalia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că Machado i-a prezentat „Premiul Nobel pentru Pace” pentru munca depusă, numind gestul „minunat”. Întrebat cu o zi înainte dacă își dorește ca Machado să îi dea premiul, Trump a declarat pentru Reuters că nu a spus asta și că „ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”. Deși Machado i-a oferit medalia de aur pe care o primesc laureații, distincția nu se transferă. Institutul Nobel Norvegian a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere oficial, rămâne al lui Machado. Întâlnirea, care ar fi durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere față în față dintre cei doi. Ulterior, Machado s-a întâlnit cu peste o duzină de senatori, republicani și democrați, pe Capitol Hill, unde a găsit în general sprijin mai entuziast. Contextul vizitei este unul tensionat: Trump a respins ideea instalării lui Machado ca lider al Venezuelei, după capturarea lui Nicolas Maduro într-o operațiune americană în această lună, notează Reuters. În același timp, Trump a lăudat-o în repetate rânduri pe președinta interimară Delcy Rodriguez, fosta „mână dreaptă” a lui Maduro, și a spus că este „foarte bună la negocieri”. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-a spus senatorilor că represiunea din Venezuela nu este diferită față de perioada Maduro și a avertizat că Rodriguez devine tot mai consolidată, pe fondul sprijinului lui Trump. Potrivit Reuters, Trump a indicat că prioritatea sa este asigurarea accesului SUA la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, în timp ce grupuri externe contestă amploarea eliberărilor de deținuți politici anunțate de autoritățile de la Caracas. [...]
Rusia protestează față de trupe NATO suplimentare în Groenlanda - Moscova acuză militarizarea accelerată a Arcticii
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda , potrivit stirileprotv.ro , acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres. „În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.” Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”. În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „ Domul de aur ”, proiectul american de scut antirachetă. Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării. [...]
Claudiu Târziu și AUR protestează în Capitală - Legea Vexler contestată public
Câteva mii de persoane au protestat în București împotriva „ legii Vexler ” , joi seară, în Piața Universității, într-o manifestație organizată de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținută de AUR, potrivit HotNews.ro . După adunarea din centru, participanții au plecat în marș spre sediul Guvernului. Protestul a început în jurul orei 17:58, iar în piață s-au văzut steaguri și s-au auzit vuvuzele; în mulțime a fost observat inclusiv drapelul Statelor Unite. Printre scandări s-au repetat mesaje precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”, alături de „Unitate națională”, „Libertate” și „Afară, afară cu hoții din țară”. Claudiu Târziu , organizatorul manifestației, a spus într-un dialog cu HotNews că singurul subiect al protestului este Legea Vexler privind combaterea extremismului și a indicat că ar urma și alte proteste, pe teme diferite. El a susținut că legea ar fi „antiromânească” și a legat-o de riscul de cenzură, deși HotNews notează că ideea potrivit căreia anumiți autori ar fi interziși în urma legii „nu este prevăzută clar” în textul adoptat de Parlament. „Avem nevoie de un stat al românilor, care să îi reprezinte pe români, nu interesele străine”, a declarat Claudiu Târziu, pe scena manifestației. În timpul protestului din Piața Universității, pe una dintre clădiri a fost proiectat mesajul „Marș la Moscova”, consemnează HotNews. Ulterior, în jurul orei 18:42, protestatarii au pornit în marș spre Guvern, pe bulevardul Magheru, iar unii trecători s-au oprit să îi fotografieze, în timp ce alții au fost nemulțumiți de blocarea traficului. La manifestație au fost prezenți și liderul AUR, George Simion , precum și actorul Dan Puric. Simion a anunțat de pe scenă că o delegație va depune coroane la statuia lui Mihai Eminescu de la Ateneu, în contextul zilei de 15 ianuarie, iar o parte dintre participanți s-au îndreptat către această zonă înainte de a se alătura marșului. În jurul orei 19:47, protestatarii au ajuns în fața Guvernului, cu steaguri și vuvuzele, iar Jandarmeria a confirmat pentru HotNews că manifestația a fost autorizată. Poliția Capitalei a transmis că scopul declarat al acțiunii este „apărarea și promovarea valorilor culturale și identitare românești” și a anunțat măsuri pentru fluidizarea traficului și prevenirea accidentelor. [...]