Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a cerut Iranului să accepte „capitularea”, pe fondul unei blocade americane asupra porturilor iraniene, susținând că măsura „funcționează foarte bine”, potrivit Economica. Mesajul ridică miza confruntării și indică faptul că Washingtonul își leagă presiunea economică de obiective politice explicite.
În declarații făcute în Biroul Oval, Trump a repetat ideea că, în contacte private și „contrar declarațiilor publice” ale oficialilor iranieni, Teheranul ar dori să ajungă la o înțelegere cu SUA.
„Ei joacă la cacealma, dar, permiteţi-mi să vă spun, vor să încheie o înţelegere. Şi cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”
Trump a lăudat explicit blocada americană asupra porturilor iraniene, descriind-o ca fiind imposibil de contestat și eficientă.
„Acesta este ca o bucată de oţel. Nimeni nu va îndrăzni să conteste blocada. Şi cred că funcţionează foarte bine”
Întrebat ce ar trebui să facă Iranul pentru ca SUA să considere că a fost încălcat armistițiul, Trump a răspuns vag, fără să detalieze criteriile. În schimb, a spus că iranienii „știu ce să nu facă” și că „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”.
Lipsa unor condiții explicite lasă neclar ce praguri ar declanșa o reacție americană și sugerează că presiunea economică (prin blocadă) este însoțită de o cerere politică maximală, formulată public.
Recomandate
Escaladarea riscului de securitate în Strâmtoarea Ormuz pune presiune directă pe transportul maritim comercial, după ce Gardienii Revoluției din Iran au amenințat navele care nu respectă coridoarele impuse de Teheran, iar SUA au lansat o operațiune de protejare a navelor care ies din Golful Persic, potrivit G4Media . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un comunicat difuzat la televiziunea de stat, că „singurul pasaj sigur” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz este coridorul anunțat anterior de Iran. IRGC avertizează că orice deviere către alte rute este „periculoasă” și „va conduce la o ripostă fermă”. Coridoare „controlate” și o nouă hartă publicată de IRGC Gardienii Revoluției au publicat luni o nouă hartă cu zonele pe care susțin că le controlează în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit descrierii din material, harta indică: în estul strâmtorii, o linie între muntele Mubarak (Iran) și orașul Fujairah (Emiratele Arabe Unite); în vest, o zonă de control între insula iraniană Qeshm și orașul Umm al-Qaiwain (Emiratele Arabe Unite). Operațiunea americană „Project Freedom”, lansată la ordinul lui Trump Tot luni, la ordinul președintelui Donald Trump, marina militară americană a lansat operațiunea „Project Freedom ”, menită să protejeze în Strâmtoarea Ormuz navele comerciale blocate în Golful Persic, după ce Iranul a închis acest coridor, în contextul războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel. Trump a avertizat că orice interferență în această operațiune „va fi abordată prin forță”. Pentru „Project Freedom”, Statele Unite au mobilizat peste o sută de aeronave, distrugătoare, drone și circa 15.000 de militari. De ce contează pentru companii: risc operațional mai mare pe o rută critică Mesajul IRGC, dublat de operațiunea militară americană, indică o creștere a riscului operațional pentru navele comerciale care tranzitează zona: companiile de transport trebuie să țină cont de coridoarele impuse de Iran și de prezența militară americană, într-un context în care orice „deviație” este prezentată de Teheran ca motiv pentru o reacție. În material nu sunt menționate, însă, efecte concrete deja produse asupra traficului sau costurilor de transport. [...]
Administrația Trump suspendă temporar escortarea navelor prin strâmtoarea Ormuz , o decizie cu impact direct asupra riscului operațional dintr-un coridor-cheie pentru transportul de energie, în timp ce Washingtonul spune că a făcut „mari progrese” spre un acord cu Iranul, potrivit Agerpres . Donald Trump a anunțat că „Proiectul Libertate” va fi „suspendat pentru o scurtă perioadă” pentru a vedea dacă un acord „complet și definitiv” cu liderii iranieni poate fi finalizat și semnat. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social. Ce se oprește și ce rămâne în vigoare Suspendarea vizează operațiunea de escortare a navelor prin strâmtoarea Ormuz, lansată cu o zi înainte și concepută pentru a permite trecerea „sutelor de nave blocate” în Golf. În același timp, Trump a precizat că blocada americană a porturilor iraniene rămâne în vigoare , măsură care a intrat în vigoare la 13 aprilie. Președintele SUA a mai spus că pauza a fost decisă „la cererea Pakistanului și a altor țări”, fără a oferi detalii suplimentare. Context: semnal de detensionare, dar fără retragere a presiunii În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „faza ofensivă” a conflictului cu Iranul s-a încheiat, potrivit informațiilor transmise în material. Din perspectiva transportului maritim, suspendarea escortării poate fi interpretată ca un semnal politic de detensionare în negocieri, însă menținerea blocadei asupra porturilor iraniene indică faptul că presiunea asupra Teheranului nu este retrasă. Ce urmează depinde de finalizarea și semnarea acordului invocat de Trump; sursa nu oferă un calendar. [...]
Donald Trump a reluat la Casa Albă mesajul de minimizare a conflictului cu Iranul , numindu-l o „mică încăierare”, într-o încercare de a-i reduce percepția publică într-un context în care războiul este descris ca nepopular în rândul americanilor, potrivit Agerpres , care citează AFP. În timpul unui eveniment dedicat exercițiilor fizice în școli, organizat la Casa Albă, președintele SUA a afirmat: „Suntem într-o mică încăierare militară. O numesc «încăierare» pentru că Iranul nu are nicio șansă.” Mesaj dublu: „război” în declarații, „încăierare” în vocabular În material se arată că Trump se laudă frecvent cu ceea ce consideră a fi succesele Operațiunii „Epic Fury” împotriva Iranului, susținând inclusiv că marina iraniană ar fi fost „anihilată”. În același timp, el a vorbit în mai multe rânduri despre un „război”. Totuși, președintele american folosește și un vocabular care tinde să diminueze amploarea conflictului, iar Agerpres notează că această abordare vine pe fondul caracterului nepopular al războiului în rândul americanilor. Formulări repetate de reducere a intensității conflictului Potrivit informațiilor din articol, Trump a recurs și recent la etichete similare pentru a descrie războiul: luni l-a numit un „mini-război”; a descris conflictul drept o „mică excursie”. [...]
Întâlnirea Iran–China la Beijing mută presiunea pe Strâmtoarea Ormuz înaintea summitului Trump–Xi, într-un moment în care Washingtonul a suspendat operațiunea navală „Proiectul Libertate”, potrivit HotNews . Miza este una cu impact economic direct: orice restricție în Ormuz afectează transportul maritim și, implicit, piața petrolului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, s-a întâlnit miercuri la Beijing cu omologul său chinez, Wang Yi, conform agenției de stat Xinhua, citată de Reuters. Vizita are loc cu o săptămână înaintea deplasării programate a președintelui american Donald Trump în China, pentru un summit cu Xi Jinping pe 14–15 mai. De ce contează: Ormuz, între blocade și diplomație La începutul săptămânii, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut Chinei să-și intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz traficului maritim internațional. Bessent a spus că Trump și Xi vor discuta despre Iran la întâlnirea față în față de la Beijing, dar a indicat și obiectivul mai larg al Washingtonului: menținerea unei relații „stabile” SUA–China după armistițiul comercial din octombrie. Oficialul american a îndemnat China să „ni se alăture în această operațiune internațională” de deschidere a strâmtorii, fără să detalieze ce măsuri ar aștepta de la Beijing. Totodată, el a cerut Chinei și Rusiei să nu mai blocheze inițiative la ONU, inclusiv o rezoluție care încurajează măsuri de protejare a transportului comercial în strâmtoare. Suspendarea „Proiectului Libertate” și semnalul către piețe În paralel cu presiunea diplomatică, SUA și Iranul au lansat noi atacuri în Golful Persic, pe fondul unei dispute pentru controlul asupra Strâmtorii Ormuz, cu blocade maritime reciproce, ceea ce a pus sub semnul întrebării un armistițiu descris ca „fragil”. Donald Trump a declarat ulterior că Marina SUA va ajuta navele să treacă prin strâmtoare, însă operațiunea „Proiectul Libertate” a fost suspendată după ce liderul de la Casa Albă a spus marți că s-au înregistrat „progrese mari” către un acord cu Iranul. Nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului la aceste declarații. Ministrul iranian de externe a afirmat că atacurile de luni — survenite după ce el spusese că Teheranul analizează solicitarea lui Trump de a purta negocieri — arată că nu există o soluție militară la criză. Rolul Chinei: mediator, dar și cumpărător major de petrol iranian Analiști citați de Reuters spun că Beijingul a intensificat demersurile diplomatice și a evitat critici dure la adresa modului în care SUA gestionează conflictul, pentru ca summitul Trump–Xi (amânat anterior din cauza războiului) să se desfășoare fără probleme. China a cerut în repetate rânduri SUA și Iranului să mențină armistițiul și să ridice restricțiile din strâmtoare, iar Trump a recunoscut contribuția Beijingului la convingerea Iranului să participe la negocierile de pace de luna trecută din Pakistan. În același timp, China și-a întărit opoziția față de sancțiunile americane care vizează rafinării chineze pentru achiziții de țiței iranian. Ministerul Comerțului de la Beijing a ordonat companiilor să nu se conformeze sancțiunilor SUA împotriva a cinci rafinării independente, inclusiv Hengli Petrochemical , invocând pentru prima dată o lege care permite riposta împotriva entităților care aplică sancțiuni considerate „ilegale”. Potrivit datelor pentru 2025 ale firmei de analiză Kpler, China cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, iar țițeiul iranian are puțini cumpărători din cauza sancțiunilor SUA care urmăresc să limiteze finanțarea programului nuclear al Teheranului. [...]
Escaladarea din strâmtoarea Ormuz riscă să împingă Europa într-un nou front de securitate , după ce Teheranul a avertizat că bazele militare europene puse la dispoziția SUA pot deveni „ținte legitime”, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone în Golf, potrivit Antena 3 . Iranul a lansat un nou val de atacuri în Golful Persic și a atacat nave în strâmtoarea Ormuz, în timp ce un politician ultraconservator de la Teheran a ridicat explicit miza pentru statele europene care ar sprijini operațional SUA. În paralel, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a prezentat un plan de tranzit prin strâmtoare „în propriii termeni”, care ar putea extinde zona de monitorizare și control dincolo de Ormuz, până spre Fujairah (Emiratele Arabe Unite), rută folosită de EAU pentru exportul de petrol ocolind strâmtoarea. Mesajul către Europa: bazele puse la dispoziția SUA, „ținte legitime” Hossein Shariatmadari, descris ca politician de linie dură apropiat de ayatollahul Ali Khamenei (menționat ca fiind ucis în atacurile americano-israeliene), a scris în cotidianul conservator iranian Kayhan că: „Bazele militare ale acelor țări europene care vor fi puse la dispoziția Americii pot și trebuie să devină ținte legitime și legale ale atacurilor noastre militare.” Acesta a susținut, totodată, că Europa ar fi „extrem de vulnerabilă” la potențiale atacuri ale Republicii Islamice și că ar avea „practic zero capacitate” de a le rezista, adăugând că țările europene „știu că le putem lovi” și că, atunci când o fac, Iranul „lovește din greu”. Reacția SUA în Ormuz: ambarcațiuni scufundate și coridor „liber de mine” În același context, președintele american Donald Trump a vorbit despre scufundarea unor ambarcațiuni rapide ale IRGC. Comandantul US Central Command, amiralul Brad Cooper, a precizat că elicoptere militare americane au scufundat șase ambarcațiuni iraniene mici care vizau nave civile în strâmtoarea Ormuz. Cooper a mai anunțat că armata americană a curățat un coridor de navigație „liber de mine iraniene”, pentru reluarea traficului, iar marina americană instalează o „umbrelă defensivă” cu elicoptere și avioane de luptă pentru protecția cargourilor care părăsesc strâmtoarea. Condamnări internaționale și interceptări anunțate de EAU Atacurile Iranului asupra Fujairahului și a altor ținte din Emiratele Arabe Unite au atras condamnări din partea comunității internaționale, inclusiv a statelor din Consiliul de Cooperare al Golfului. Lideri europeni aflați la Erevan, la summitul Comunității Politice Europene , au condamnat acțiunile Iranului în Golf și și-au reafirmat sprijinul pentru EAU. Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat, luni, 12 rachete balistice, trei rachete de croazieră și patru drone lansate din Iran. Separat, o clădire rezidențială care adăpostea angajați în Oman ar fi fost vizată, fără detalii suplimentare. Semnale din interiorul Iranului: incendiu raportat și explozii neconfirmate În Iran, agenția Mehr a raportat marți dimineață un incendiu în portul Dayyer (provincia Bushehr), citându-l pe șeful pompierilor locali, Majid Omrani, care a spus că două ambarcațiuni comerciale din fibră de sticlă au luat foc și că nu poate fi indicată o cauză până la finalizarea intervenției. În plus, rezidenți din sudul Iranului au postat pe rețele sociale mesaje despre explozii în Bandar Abbas și pe insula Qeshm, iar canalul de Telegram Vahid Online a relatat că a primit mesaje similare. Euronews, citat în material, a precizat că nu a putut verifica independent aceste informații. De ce contează pentru Europa Amenințarea explicită privind „ținte legitime” în Europa mută presiunea de la un conflict regional la riscuri directe de securitate pentru statele care ar facilita operațiuni americane. În paralel, disputa pentru controlul tranzitului prin Ormuz – punct critic pentru transportul maritim și energetic – rămâne un factor de instabilitate, cu potențial de escaladare rapidă, pe măsură ce ambele părți își consolidează prezența militară în zonă. [...]
Apărarea antiaeriană a EAU a intrat din nou în alertă după un atac iranian cu rachete și drone , într-un episod care ridică riscul de escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz și al infrastructurii energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis marți, într-o postare pe X (fostul Twitter), că sistemele de apărare „angajează activ” rachete și drone iraniene în „mai multe zone” ale țării. Conform aceleiași informări, atacul a inclus atât rachete balistice, cât și rachete de croazieră. Ministerul de Externe al EAU a precizat că statul își rezervă „dreptul deplin și legitim” de a răspunde. Până la momentul relatării, nicio grupare nu revendicase atacul. Context: lovituri repetate și referințe la infrastructura petrolieră În ziua precedentă, trei cetățeni indieni au fost răniți moderat într-un atac cu dronă asupra complexului petrolier din Fujairah, a anunțat biroul media al emiratului Fujairah. Ulterior, televiziunea de stat iraniană a relatat, citând un oficial militar, că Iranul „nu a avut un plan premeditat” de a ataca facilități petroliere în Fujairah. Același oficial a pus incidentul pe seama „aventurismului militar al SUA” pentru a crea un culoar de tranzit „ilegal” al navelor prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit presei de stat iraniene. Ce spune EAU despre amploarea atacurilor Ministerul Apărării din EAU a confirmat că luni a confruntat: 12 rachete balistice iraniene; 3 rachete de croazieră; 4 drone. Separat, presa sud-coreeană Chosun Daily a relatat, citând un oficial guvernamental, că o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată. Președintele SUA, Donald Trump , a recunoscut ulterior atacul și a cerut Coreei de Sud să se alăture efortului american în zonă, mai notează publicația. Semnal de escaladare: incidente în Golf și ecouri în Iran La scurt timp după evenimentele din EAU, presa de opoziție iraniană a raportat o explozie puternică și un nor de fum în vestul Teheranului. Șeful unui departament iranian de pompieri a declarat că o clădire cu șapte etaje a fost evacuată. Informațiile disponibile în material nu indică, deocamdată, o legătură confirmată între explozia raportată la Teheran și atacurile asupra EAU. [...]
