Știri
Știri din categoria Politică
Formarea unui nou guvern ar putea întârzia săptămâni sau chiar luni, ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care, potrivit vicepremierului demis Tanczos Barna, stabilitatea ar fi condiția pentru o scădere a inflației și o revenire la „stabilitate economică” începând din a doua parte a anului, relatează Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna spune că demiterea Guvernului a aruncat România într-o „nouă criză politică”, pe fondul unei „incertitudini generalizate” între partide. În acest context, el estimează că va fi nevoie de „săptămâni, poate luni” pentru coagularea unei majorități parlamentare și desemnarea unui prim-ministru.
Tanczos leagă explicit ieșirea din perioada dificilă de existența unui „cadru politic stabil”. În lipsa acestuia, mesajul său sugerează că măsurile și angajamentele se pot reseta odată cu fiecare nou executiv, ceea ce complică predictibilitatea pentru economie.
În aceeași intervenție, el afirmă că, dacă există stabilitate politică, România „are toate șansele” ca din luna august, pe fondul unei „scăderi semnificative a inflației”, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii.
Vicepremierul demis amintește că UDMR a făcut parte din ultimele două coaliții guvernamentale în ultimul an și jumătate și susține că intrarea la guvernare, în decembrie 2024, a fost asumată în condițiile unei situații „critice”.
El afirmă, însă, că îi este „dificil” să spună ce ar putea face UDMR în actuala conjunctură și notează că devine tot mai legitimă întrebarea privind capacitatea partidelor de a oferi „stabilitate și predictibilitate”.
Pe termen mai lung, Tanczos indică drept repere pentru revenirea la stabilitate economică, „de anul viitor”, o nouă lege a salarizării în sectorul public, indexarea pensiilor cu inflația și menținerea investițiilor „la un nivel adecvat”, indiferent dacă UDMR va fi sau nu la guvernare.
Recomandate
UDMR își asumă intrarea la guvernare cu trei portofolii, mizând pe adoptarea rapidă a bugetului , potrivit Economica . Formațiunea a finalizat lista de propuneri pentru cabinetul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un moment în care miza imediată este funcționarea deplină a Executivului și trecerea bugetului prin Parlament. Conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a UDMR, propunerile sunt: Tanczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii; Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ötvös Koppány Bulcsú – ministru al Culturii. Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna a spus că UDMR a decis, prin Consiliul Permanent, să susțină învestirea guvernului și să participe la guvernare, argumentând că România are nevoie de un Executiv „funcțional, cu atribuții depline”, capabil „să adopte bugetul pentru perioada următoare” și să ducă la îndeplinire obiectivele majore. „România are nevoie de un Guvern funcţional, cu atribuţii depline, capabil să ia decizii, să adopte bugetul pentru perioada următoare şi să ducă la îndeplinire cele mai importante obiective care stau în faţa ţării.” Acesta a mai precizat că în zilele următoare ar urma să se încheie procesul constituțional de formare a guvernului, iar cabinetul să se prezinte în fața Parlamentului. În același mesaj, Tanczos Barna a susținut că „politica responsabilă” presupune ca fiecare partid parlamentar să își asume explicit decizia, iar UDMR își asumă atât susținerea premierului desemnat și a programului comun, cât și responsabilitățile guvernamentale aferente. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]
PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan mizează pe continuitate administrativă , cu 10 miniștri preluați din Guvernul Bolojan și o structură politică împărțită între trei partide, potrivit Economica . Formula include 16 ministere, trei vicepremieri cu portofolii și un ministru al Justiției independent. Premierul desemnat urmează să depună sâmbătă, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, pas necesar pentru învestire. Din arhitectura propusă reiese o împărțire a responsabilităților între PNL, USR și UDMR, fiecare cu câte un viceprim-ministru. Cum arată structura de conducere a Executivului Cei trei vicepremieri propuși au și portofolii ministeriale, câte unul din fiecare partid din coaliție: Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru La Justiție este propusă o independentă: Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției Portofolii-cheie și echipa extinsă Lista de miniștri include, între alții: Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Totodată, pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Ce urmează Mureșan a transmis pe Facebook că a propus „oameni competenți” și că sâmbătă vor fi depuse programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea învestirii. „Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine. Mâine (n.r. – sâmbătă) depunem programul de guvernare şi lista Guvernului şi facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil şi pregătit să înceapă munca din prima zi.” [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
PSD își condiționează intrarea la guvernare de strângerea unei majorități parlamentare , iar partidul spune că, înainte de a discuta nume pentru viitorul Cabinet, vrea acord pe programul de guvernare, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de secretarul general Claudiu Manda , indică faptul că negocierile se mută pe terenul voturilor necesare învestirii și al potențialelor alianțe. Manda a afirmat că PSD este „pregătit de guvernare” și că are „candidat de prim-ministru”, dar că discuțiile sunt, în această etapă, despre program, nu despre echipă. „Suntem (n.r – pregătiți de guvernare). Avem candidat de prim-ministru. Nu am discutat de echipă și nu vrem să discutăm de echipă. Vom discuta despre program de guvernare cu partidele și parlamentarii care vor să agreeze acest program de guvernare. Și în ultima etapă vom discuta și despre echipa de guvernare.” Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu e încă explicită Întrebat despre cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului și despre posibilitatea ca acestea să includă voturi de la AUR, Manda nu a confirmat direct un sprijin din partea acestui partid. În schimb, a spus că există „grupuri politice” care ar fi exprimat disponibilitatea de a susține un astfel de guvern și programul aferent, în cadrul colaborării parlamentare existente cu PSD. UDMR , piesă-cheie în scenariul PSD Secretarul general al PSD a declarat că partidul așteaptă un răspuns favorabil din partea UDMR și a sugerat că, fără acesta, demersul ar putea să nu meargă „până la capăt”. În același context, a indicat că PSD mizează și pe parlamentari de la alte partide, menționând inclusiv PNL și exprimând speranța că și USR ar putea vota „într-un astfel de moment în care țara are nevoie de guvern”. Relația cu USR: „nu ne-am dorit o colaborare, inclusiv la guvernare” Deși a spus că la nivel local există colaborări diferite, în funcție de organizații și proiecte, Manda a afirmat că PSD nu vede o colaborare cu USR, inclusiv la guvernare. „Noi n-am tras linii roșii, dar dacă este un partid cu care nu ne-am dorit să avem o colaborare, inclusiv la guvernare, USR-ul este partidul acela.” AUR și acuzația unei înțelegeri „secrete” Simion–Bolojan În privința AUR, Manda a reluat acuzațiile privind existența unei înțelegeri între liderul AUR, George Simion, și Ilie Bolojan, precizând că informațiile au apărut în spațiul public și că detaliile nu ar fi fost explicate „explicit”. Sursa video menționată de Mediafax: Euronews România. [...]
