Știri
Știri din categoria Politică
Formarea unui nou guvern ar putea întârzia săptămâni sau chiar luni, ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care, potrivit vicepremierului demis Tanczos Barna, stabilitatea ar fi condiția pentru o scădere a inflației și o revenire la „stabilitate economică” începând din a doua parte a anului, relatează Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna spune că demiterea Guvernului a aruncat România într-o „nouă criză politică”, pe fondul unei „incertitudini generalizate” între partide. În acest context, el estimează că va fi nevoie de „săptămâni, poate luni” pentru coagularea unei majorități parlamentare și desemnarea unui prim-ministru.
Tanczos leagă explicit ieșirea din perioada dificilă de existența unui „cadru politic stabil”. În lipsa acestuia, mesajul său sugerează că măsurile și angajamentele se pot reseta odată cu fiecare nou executiv, ceea ce complică predictibilitatea pentru economie.
În aceeași intervenție, el afirmă că, dacă există stabilitate politică, România „are toate șansele” ca din luna august, pe fondul unei „scăderi semnificative a inflației”, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii.
Vicepremierul demis amintește că UDMR a făcut parte din ultimele două coaliții guvernamentale în ultimul an și jumătate și susține că intrarea la guvernare, în decembrie 2024, a fost asumată în condițiile unei situații „critice”.
El afirmă, însă, că îi este „dificil” să spună ce ar putea face UDMR în actuala conjunctură și notează că devine tot mai legitimă întrebarea privind capacitatea partidelor de a oferi „stabilitate și predictibilitate”.
Pe termen mai lung, Tanczos indică drept repere pentru revenirea la stabilitate economică, „de anul viitor”, o nouă lege a salarizării în sectorul public, indexarea pensiilor cu inflația și menținerea investițiilor „la un nivel adecvat”, indiferent dacă UDMR va fi sau nu la guvernare.
Recomandate
Un conflict intern în PNL riscă să se traducă în blocaje administrative și presiune pe investiții locale , după ce președintele CJ Cluj, Alin Tișe , l-a atacat public pe liderul partidului, Ilie Bolojan , acuzându-l inclusiv că a refuzat finanțarea unui proiect medical major și că ar fi menținut țara în criză politică pentru a-și conserva poziția, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute într-un „manifest” publicat de Tișe pe Facebook. Miza: finanțări pentru proiecte și capacitatea administrațiilor locale de a livra investiții Tișe susține că Bolojan, în calitate de premier interimar, ar fi refuzat „timp de un an” să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, pe care îl descrie drept „unul dintre cele mai avansate proiecte medicale din România”. În același mesaj, el afirmă că proiectul ar avea relevanță regională, invocând că „50% dintre copiii” tratați la Cluj ar proveni din alte județe. „Problema mea fundamentală cu tine este că ai refuzat, timp de un an, să susții finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj (...) Ai politizat un proiect care privește sănătatea copilașilor noștri.” În plan administrativ, Tișe mai afirmă că aleșii locali ai PNL ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, avertizând că slăbirea administrațiilor locale ar afecta rezultatele electorale viitoare. Acuzații despre criza politică și direcția partidului În „manifest”, Tișe îl acuză pe Bolojan că l-ar fi „trădat” pe președintele României și că ar fi ținut România „blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică” pentru a-și păstra funcția. El mai susține că liderul PNL ar fi împins partidul în opoziție și că ar încerca să influențeze guvernarea „cu 12%”. „Ai ținut România blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică doar pentru a-ți păstra funcția. Iar astăzi, după ce ai împins PNL în opoziție, încerci să dictezi cu 12% cum trebuie guvernată țara.” Tișe mai reclamă că în partid ar fi fost promovați oameni „fără susținere electorală și fără rezultate”, în timp ce liberali „validați prin vot și performanță” ar fi fost marginalizați, iar diferențele de opinie ar fi fost tratate ca vină, cu „epurări motivate de orgoliu”. Critici pe politici fiscale și reforma companiilor de stat Pe zona economică, Tișe afirmă că românii „trăiesc mai greu decât în urmă cu un an” și îl acuză pe Bolojan că ar fi mărit „povara fiscală” asupra persoanelor vulnerabile și asupra mediului de afaceri, evitând însă reformarea „găurilor negre ale bugetului”, pe care le identifică drept companiile de stat „în care se risipesc anual miliarde de lei”. El contestă și eficiența reducerii cu 10% a personalului bugetar, susținând că, în practică, în multe instituții ar fi fost doar mutări interne, fără reducerea birocrației. Ce urmează Materialul Agerpres consemnează poziția lui Alin Tișe, exprimată într-o postare publică, fără a include un răspuns al lui Ilie Bolojan. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în aceeași sursă, rămâne de văzut dacă disputa va produce consecințe în conducerea PNL și, mai ales, dacă va afecta capacitatea partidului de a susține coerent finanțări și proiecte la nivel local. [...]
USR propune o rotativă PNL–USR–UDMR înainte de PSD pentru a evita „două schimbări” de guvern într-un an , argumentând că varianta cerută de social-democrați ar crește instabilitatea administrativă într-un moment în care ministerele funcționează deja în regim de interimat, potrivit HotNews . Radu Miruță , ministrul interimar al Apărării, susține într-o postare pe Facebook că „graba PSD de a reveni cât mai repede la controlul instituțiilor statului” ar fi „singura explicație” pentru solicitarea ca PSD să primească mandatul de formare a noului Guvern. Miza: continuitatea în ministere și costul operațional al unei noi rotații Miruță pledează pentru o rotație la guvernare care să înceapă cu PNL–USR–UDMR și abia apoi, într-o a doua etapă, cu PSD. Argumentul central este că, dacă rotația începe cu formula actuală (USR, PNL, UDMR), ar exista „o singură schimbare” majoră, peste un an, când PSD ar prelua conducerea. În schimb, dacă PSD ar începe acum, ar urma „două schimbări majore”: una imediată, prin plecarea actualilor miniștri, și încă una peste un an, când aceștia s-ar întoarce, potrivit mesajului citat de publicație. Ministrul mai spune că „astăzi există deja o așezare în ministere”, în condițiile în care Guvernul Bolojan asigură interimatul după ce a fost demis de Parlament în 5 mai, prin moțiunea PSD–AUR. „Stabilitatea” invocată de PSD și problema de încredere În mesajul său, Miruță afirmă că varianta propusă de PSD, deși justificată prin „stabilitate”, ar produce „exact opusul: de două ori mai multă instabilitate”. Separat, el invocă și o problemă de „încredere”, acuzând PSD că și-ar fi încălcat „în mod repetat cuvântul”, ceea ce ar fi afectat relația cu foștii parteneri de guvernare. Contextul negocierilor: două propuneri de premier și blocaj la Cotroceni Poziția ministrului USR vine pe fondul unui blocaj în negocierile pentru noul executiv: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar USR, PNL și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Potrivit informațiilor din articol, niciuna dintre părți nu a vrut să cedeze în discuțiile convocate de președintele Nicușor Dan vineri seară la Cotroceni. Pentru detalii despre impasul din negocieri, HotNews a relatat anterior aici: „Niciuna dintre părți nu a vrut să cedeze” . [...]
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
PSD ridică miza pe tema „exercitării democratice a puterii” în disputa cu PNL , după ce europarlamentarul Victor Negrescu , vicepreședinte al partidului, l-a atacat public pe liderul liberal Ilie Bolojan , acuzându-l de un stil discreționar și de lipsă de dialog, potrivit POLITICO . Negrescu a susținut, într-un discurs ținut sâmbătă la conferința Organizației de femei a PSD, că „pentru dreapta, politica înseamnă să te lauzi cu reformele pe care nu le faci niciodată” și a descris actualii guvernanți ca având o „logică” a puterii asociată cu minciuna, aroganța și blocarea țării. Atac direct la Ilie Bolojan și acuzații privind dialogul democratic În aceeași intervenție, Victor Negrescu l-a vizat nominal pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „premierul demis”, afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a deține și exercita corect, democratic, puterea”. „În mâinile sale și ale acoliților săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege iar respectul pentru oameni dar și pentru instituții dispare.” Contextul politic al mesajului PSD Mesajul lui Negrescu fixează o linie de atac axată pe legitimitatea și modul de exercitare a puterii, nu pe o măsură concretă de guvernare. În același timp, el încearcă să contureze o diferențiere între PSD și „dreapta” pe criterii de stil politic: responsabilitate, construirea încrederii și căutarea de soluții, în opoziție cu ceea ce numește „blocarea țării” și menținerea cu orice preț la funcție. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au existat reacții din partea PNL sau a lui Ilie Bolojan la aceste declarații. [...]
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov , ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil. „La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.” PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii. Contextul litigiului și pașii următori Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov , cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare. PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN. Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL. [...]
Atacul PSD la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza crizei guvernamentale până la scenariul anticipatelor , pe fondul blocajului în formarea unui guvern cu „puteri depline”, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , vicepreședintă PSD și primar al Craiovei, îl acuză pe Ilie Bolojan că ar bloca „premeditat” formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care liberalii și liderii USR au anunțat că nu vor să ofere PSD „un cec în alb” și insistă pentru un premier prin rotativă cu PSD, ca soluție la actuala criză guvernamentală. În acest context, Vasilescu spune că alegerile anticipate nu ar trebui scoase din calcul dacă impasul continuă. Declarația a fost făcută în urma unei întrebări despre această opțiune, iar citarea este atribuită de G4Media agenției Mediafax. „Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri.” Acuzația centrală: „schimbarea condițiilor” și blocarea votului Vasilescu susține că Bolojan ar fi schimbat repetat condițiile pentru susținerea unui nou Cabinet și că, în pofida concesiilor, nu ar fi votat un guvern tehnocrat. În declarațiile redate, ea enumeră o succesiune de condiții pe care spune că acesta le-ar fi impus (guvern tehnocrat, fără PSD, fără „PSD-iști vopsiți”, fără secretari de stat și prefecți PSD), concluzionând că „a mințit de fiecare dată”. Totodată, lidera PSD afirmă că Bolojan ar fi folosit și anterior amenințarea cu demisia ca instrument politic, invocând episoade din coaliție „anul trecut”. Miza imediată: guvern fără „puteri depline” și decizii de final de mandat Un alt punct de presiune din mesajul PSD este legat de statutul actual al executivului. Vasilescu afirmă că România ar avea nevoie de un guvern cu „puteri depline” și îl acuză pe Bolojan că nu ar vrea să plece de la Palatul Victoria, deși „nu mai are puteri depline”, menționând că ar mai putea „semna niște contracte” și face „niște numiri” „pe ultima sută de metri”. În articol este amintit și contextul politic recent: eșecul învestirii guvernului Veștea, precum și acuzațiile potrivit cărora Vasilescu ar fi contribuit la „orchestrarea puciului din PNL” pentru înlăturarea lui Bolojan de la șefia liberalilor. Publicația notează că Vasilescu evitase anterior să se pronunțe pe acest subiect. [...]
