Știri
Știri din categoria Politică
După căderea Guvernului Bolojan, AUR încearcă să-și lărgească baza de susținere în Parlament, iar George Simion a lansat un apel public către etnicii maghiari să se înscrie în partid, potrivit Adevărul. Mesajul vine imediat după ce moțiunea de cenzură a trecut, într-un moment în care fiecare vot devine relevant pentru configurarea unei majorități și pentru negocierile de guvernare.
Simion a criticat UDMR, susținând că formațiunea „are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate” și acuzând-o că ar fi refuzat să voteze moțiunea doar pentru că a fost inițiată de AUR. În același context, liderul AUR a afirmat că etnici maghiari ar fi ieșit în stradă la începutul anului împotriva „taxelor lui Bolojan”, în localități precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cerând parlamentarilor să voteze moțiunea.
În declarațiile făcute presei, Simion a încercat să repoziționeze AUR ca opțiune de reprezentare politică pentru minorități și a extins apelul dincolo de electoratul maghiar.
„Şi fac un apel la toţi etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR, indiferent de etnie - romi, lipoveni, maghiari - avem mulţi membri în acest moment în AUR şi, de altfel, fac acest apel către toţi cetăţenii României”.
Totodată, liderul AUR a insistat pe ideea că „fiecare vot” contează în actualul context politic, legând direct apelul de mizele următoarelor confruntări politice.
Apelul vine pe fondul schimbărilor de pe scena politică după votul din Parlament care a dus la trecerea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Bolojan (context detaliat de aceeași publicație aici).
În plus, Adevărul amintește că Simion a declarat marți, 5 mai, că AUR este „pregătită să intre la guvernare”, însă condiționează participarea de posibilitatea de a desemna prim-ministrul (detalii aici). În acest cadru, apelul către minorități funcționează și ca semnal politic: AUR încearcă să-și consolideze legitimitatea și să-și extindă sprijinul înaintea negocierilor care pot decide viitoarea formulă de guvernare.
Recomandate
Reacția lui George Simion ridică miza politică pe ancheta DIICOT , după ce liderul AUR a acuzat „abuzuri” și a vorbit despre „dictatură” la scurt timp de operațiunea în care Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la percheziții, potrivit G4Media . Simion a postat pe Facebook, la aproximativ două ore după intervenția DIICOT, mesajul: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!” Ce investighează DIICOT, potrivit informațiilor din articol Conform surselor citate de publicație, fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Călin Georgescu, a fost ridicat luni dimineață „din trafic” și dus la percheziții într-un dosar privind o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro. În același dosar, ar mai fi vizate, potrivit sursei: o sumă de 1,1 milioane de euro reclamată de omul de afaceri Răzvan Leu; tranzacții de peste 1 milion de euro dinspre cetățeni ruși; Cristela Georgescu, care „ar fi vizată” în dosar. De ce contează politic Prin mesajul public, liderul AUR mută discuția din zona strict judiciară în registrul unei dispute despre „abuzuri” ale statului, într-un moment în care ancheta DIICOT are deja o componentă sensibilă: acuzații de înșelăciune și referiri la tranzacții atribuite unor cetățeni ruși, conform informațiilor prezentate de G4Media. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre acuzații formulate oficial sau despre măsuri dispuse de procurori față de Georgescu ori alte persoane; informațiile sunt prezentate ca provenind din „surse” ale publicației. [...]
Un curent intern din AUR ar vrea repoziționarea partidului în afara zonei de extremă dreapta , potrivit unui interviu acordat de Marius Lulea pentru HotNews . Lulea, unul dintre fondatorii formațiunii și fost angajator al lui George Simion , spune că există „un curent dominant” care nu este de acord cu abordarea actualei conduceri și care ar vrea „revenirea la valorile patriotice conservatoare”. Miza politică a declarațiilor este una operațională: ele indică o posibilă fractură de linie în interiorul partidului, într-un moment în care AUR își definește poziționarea și strategia de negociere. Lulea afirmă că între el și liderul AUR există „divergențe majore” și insistă că într-un partid nu există „o persoană care le știe pe toate”. Relația Lulea–Simion și semnalul de conflict intern În interviu, Lulea amintește că a avut firma „Ideal Proiect Architecture & Engineering SRL”, unde George Simion a fost director de marketing, și că i-a fost alături la începuturile AUR. Acum, însă, el descrie existența unor „voci dominante” și a unei direcții contestate în partid, cu apel explicit la o repoziționare „din zona de extremă dreapta”. Deschidere condiționată către discuții cu premierul desemnat Lulea vorbește și despre eventuale discuții ale AUR cu premierul desemnat Siegfried Mureșan , indicând că ar exista condiții concrete pentru ca partidul să intre în dialog: el menționează „lucrurile” pe care, dacă Mureșan le face „în 6 luni”, AUR „ar trebui să discute cu el”. Interviul nu detaliază, în fragmentul disponibil, care sunt aceste măsuri. Sondaj intern privind colaborarea cu PSD În același context, Lulea face referire la „rezultatele parțiale” ale unui sondaj privind colaborarea AUR cu PSD, fără ca în textul extras să apară cifre sau concluzii complete. În lipsa acestor detalii, nu se poate evalua cât de avansată este o astfel de opțiune sau cât sprijin are în partid. [...]
AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
Traian Băsescu susține că un guvern Mureșan sprijinit de AUR nu ar bloca fondurile UE , mizând pe poziționarea premierului desemnat în PPE și pe relațiile acestuia la Bruxelles, potrivit News . Fostul președinte leagă explicit stabilitatea politică de capacitatea României de a accelera intrarea banilor europeni, într-un context pe care îl descrie drept „periculos”. Într-o intervenție la România TV, Băsescu a spus că o „mică înțelegere” între Sigfried Mureșan și AUR, necesară pentru votul din Parlament, „nu o să fie nicio problemă politică”, invocând „reputația” lui Mureșan la Bruxelles și în Partidul Popular European (PPE) . În aceeași logică, el a sugerat că o astfel de formulă ar putea fi „un avantaj și pentru AUR”, printr-o legitimare politică. Miza: evitarea riscului de suspendare a finanțărilor și accelerarea absorbției Fostul șef al statului afirmă că sprijinul AUR pentru un Executiv condus de Mureșan nu ar pune România în situația de a pierde fonduri europene, dacă PPE decide să îl susțină pe premierul desemnat. „Chiar dacă găsește o variantă mai puțin plăcută, lucrurile vor merge înainte, adică nu ne vom trezi cu suspendări de finanțare și așa mai departe.” Băsescu plasează discuția într-un cadru mai larg, avertizând că România ar putea ajunge „la un moment dat” să nu mai aibă bani pentru plata pensiilor și salariilor, motiv pentru care ar fi nevoie de un guvern stabil. „Cheia” pentru economie, în viziunea lui Băsescu: banii europeni În declarațiile citate, Băsescu susține că România nu ar trebui să se bazeze pe un val de investiții, ci pe intrarea într-un ritm susținut a fondurilor europene. El afirmă că România ar avea „neîncasați 20 de miliarde de euro” din fonduri de dezvoltare și că absorbția ar trebui accelerată, deoarece „anul viitor se închide exercițiul bugetar”. În acest context, fostul președinte spune că un guvern condus de Sigfried Mureșan, inclusiv cu unii miniștri din cabinetul demis, ar putea livra această accelerare a absorbției. [...]
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
