Știri
Știri din categoria Politică

După căderea Guvernului Bolojan, AUR încearcă să-și lărgească baza de susținere în Parlament, iar George Simion a lansat un apel public către etnicii maghiari să se înscrie în partid, potrivit Adevărul. Mesajul vine imediat după ce moțiunea de cenzură a trecut, într-un moment în care fiecare vot devine relevant pentru configurarea unei majorități și pentru negocierile de guvernare.
Simion a criticat UDMR, susținând că formațiunea „are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate” și acuzând-o că ar fi refuzat să voteze moțiunea doar pentru că a fost inițiată de AUR. În același context, liderul AUR a afirmat că etnici maghiari ar fi ieșit în stradă la începutul anului împotriva „taxelor lui Bolojan”, în localități precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cerând parlamentarilor să voteze moțiunea.
În declarațiile făcute presei, Simion a încercat să repoziționeze AUR ca opțiune de reprezentare politică pentru minorități și a extins apelul dincolo de electoratul maghiar.
„Şi fac un apel la toţi etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR, indiferent de etnie - romi, lipoveni, maghiari - avem mulţi membri în acest moment în AUR şi, de altfel, fac acest apel către toţi cetăţenii României”.
Totodată, liderul AUR a insistat pe ideea că „fiecare vot” contează în actualul context politic, legând direct apelul de mizele următoarelor confruntări politice.
Apelul vine pe fondul schimbărilor de pe scena politică după votul din Parlament care a dus la trecerea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Bolojan (context detaliat de aceeași publicație aici).
În plus, Adevărul amintește că Simion a declarat marți, 5 mai, că AUR este „pregătită să intre la guvernare”, însă condiționează participarea de posibilitatea de a desemna prim-ministrul (detalii aici). În acest cadru, apelul către minorități funcționează și ca semnal politic: AUR încearcă să-și consolideze legitimitatea și să-și extindă sprijinul înaintea negocierilor care pot decide viitoarea formulă de guvernare.
Recomandate

PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]

AUR propune tăieri anuale de 1% din PIB din cheltuieli administrative și un pachet de restructurare a aparatului public care include plafonarea numărului de ministere și agenții, reducerea funcțiilor de conducere și sistarea ajutoarelor financiare externe până la revenirea deficitului bugetar la 3% din PIB, potrivit Digi24 . Planul este prezentat de AUR ca alternativă la politicile „guvernării Bolojan”, pe care formațiunea o acuză că a redus sprijinul pentru categoriile vulnerabile „în loc să înceapă cu privilegiile, sinecurile și risipa din aparatul de stat”. În același mesaj, AUR susține că un viitor premier propus de partid „va corecta erorile” actualei guvernări. Miza bugetară: reducerea aparatului administrativ și plafonarea ajutoarelor externe În centrul pachetului se află ținta de diminuare a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani. George Simion a precizat că, în viziunea AUR, reducerea ar viza „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea. Un alt punct cu impact direct asupra politicii fiscale și de cheltuieli este oprirea ajutoarelor financiare internaționale până la atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB . Liderul AUR a menționat explicit Ucraina, dar a spus că măsura nu s-ar limita la acest caz. Ce include planul în 10 puncte AUR își structurează propunerile într-un set de măsuri care vizează atât arhitectura Guvernului, cât și organizarea instituțiilor și companiilor de stat: diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii patru ani; Parlament cu 300 de parlamentari; Guvern cu cel mult 10 ministere și 50 de secretari de stat; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la 20; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice; reformă administrativă „adaptată la realitățile anului 2026”; sistarea ajutoarelor financiare internaționale până la deficit de 3% din PIB; reformarea companiilor de stat prin „criterii reale de competență” și reorganizarea celor neperformante; excluderea vânzării companiilor strategice; finanțarea dezvoltării companiilor prin majorări de capital și emitere de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție” către cetățeni și fonduri autohtone. Pe zona companiilor de stat, AUR afirmă că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și susține capitalizarea acestora inclusiv prin listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială de acțiuni). Ce urmează Materialul Digi24 prezintă planul ca pe o poziționare politică a AUR în contextul criticilor la adresa actualei guvernări. Nu sunt indicate, în acest stadiu, detalii despre calendarul de implementare sau despre instrumentele legislative concrete prin care pachetul ar putea fi aplicat. [...]

AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , un pachet care ar redesena dimensiunea aparatului public (Parlament, Guvern, agenții) și ar impune o țintă explicită de ajustare bugetară, potrivit Economica . Formațiunea spune că măsurile vizează birocrația „locală și centrală”, nu sectoare precum educația sau sănătatea, iar George Simion le prezintă ca alternativă la politicile actualului guvern, într-un context în care AUR invocă presiuni economice și bugetare. Ținta bugetară: 1% din PIB pe an din cheltuieli administrative În programul prezentat, AUR include ca prim punct „diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an în următorii 4 ani”. Liderul partidului afirmă că reducerea ar trebui să se aplice aparatului birocratic, nu personalului din domenii esențiale. Reconfigurarea instituțiilor: Parlament, Guvern, agenții și funcții de conducere Pachetul de zece puncte include măsuri de reducere a dimensiunii și a numărului de poziții din instituțiile publice: Parlament cu 300 de parlamentari ; Guvern cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat ; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la 20 ; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice; o „reformă administrativă” adaptată la realitățile anului 2026 . Ajutorul financiar extern, condiționat de deficitul bugetar AUR mai propune sistarea „oricărui ajutor financiar internațional” până când România ajunge la un deficit bugetar de 3% din PIB , George Simion menționând explicit Ucraina, „dar nu doar Ucraina”, conform textului citat. Companiile de stat: fără vânzări, cu reorganizări și finanțare prin bursă Pe zona companiilor de stat, programul include: reformarea conducerii prin „criterii reale de competență” și reorganizarea companiilor neperformante; excluderea vânzării companiilor strategice , cu referiri la Hidroelectrica și Transgaz și la metoda „ABB” (accelerated book building – plasament accelerat de acțiuni); încurajarea finanțării dezvoltării prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială), cu „predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”. Ca exemplu, Simion indică posibilitatea ca Romgaz să preia Azomureș, finanțarea urmând să fie realizată prin emiterea de noi acțiuni, potrivit declarațiilor din material. Ce rămâne neclar din propuneri Materialul nu detaliază mecanismele concrete prin care ar fi atinsă reducerea anuală de 1% din PIB la cheltuieli administrative (de exemplu, prin tăieri de posturi, plafonări salariale, comasări cu economii cuantificate sau schimbări legislative punctuale) și nici calendarul de implementare pentru comasarea agențiilor ori reducerea funcțiilor de conducere. [...]

AUR spune că își asumă depunerea în Parlament a unui proiect pentru 10 Mai ca „zi națională” și condiționează demersul de o susținere transpartinică, pentru a evita etichetarea inițiativei ca instrument politic, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a transmis un mesaj public cu ocazia zilei de 10 Mai (Ziua Independenței Naționale), în care face referire la un discurs al Principelui Nicolae , nepotul Regelui Mihai. În mesaj, Dungaciu apreciază propunerea ca 10 Mai să devină „ziua-reper” în care identitatea românească să fie recunoscută „în mod plenar”. Ce propune AUR și care este miza politică Dungaciu afirmă că AUR susține „restituirea” sărbătorii de 10 Mai și spune că partidul își exprimă voința de a sprijini inițiativa „alături de toate forțele politice din Parlamentul României”. În logica prezentată de liderul AUR, proiectul ar trebui să fie consacrat printr-un act legislativ, ceea ce presupune asumare politică și o procedură parlamentară. În același mesaj, Dungaciu susține că, „tehnic vorbind”, procesul poate „să capete corp” doar dacă este dus în Parlament de partide și votat, pentru a deveni o „altă zi națională” – descrisă ca o sărbătoare a „României moderne”, a „dezvoltării” și „prosperității”. Condiția anunțată: depunere cu mai multe partide, după consultări AUR spune că își asumă „necondiționat” proiectul, dar că nu vrea să îl înainteze fără consultări și își declară disponibilitatea de a discuta cu toate partidele pentru depunerea comună a inițiativei. Dungaciu invocă „spiritul Pactului de la Snagov” ca argument pentru o abordare de consens. „Noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ni-l asumăm necondiționat. Dar, pentru a nu deveni un proiect politic, (...) ne asumăm ca acest proiect să fie depus în Parlament de cât mai multe partide, de toate, dacă se poate.” Contextul mesajului: rolul atribuit Principelui Nicolae Dungaciu descrie discursul Principelui Nicolae drept o intrare „în scenă” și afirmă că 10 Mai ar trebui să funcționeze ca „pivot” pentru reconstruirea unui „proiect identitar”. În finalul mesajului, el susține că „10 Mai 2026” ar fi și momentul în care Prințul Nicolae „reintră în spațiul public cu anvergură și cu o determinare” pe care „nu le-a mai avut până acum”. Din informațiile prezentate, AUR indică intenția de a transforma propunerea într-un proiect legislativ, însă nu oferă un calendar, un text de inițiativă sau detalii procedurale despre pașii următori. [...]

Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]

Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu aplauze în Cetatea Oradea , într-un episod de expunere publică ce arată că, cel puțin local, fostul premier interimar își păstrează capitalul de imagine, potrivit Antena 3 . Momentul a avut loc vineri, în Cetatea Oradea, după ce Bolojan a participat la „Majális”, un eveniment al comunității maghiare organizat în cadrul Festum Varadinum. Un localnic a filmat scena și a publicat-o pe Facebook, iar în imagini Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, din interiorul cetății, alături de partenera sa, Ioana, pe fundal auzindu-se aplauze. În postarea care însoțește filmarea, autorul notează: „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect Ilie Bolojan!”. În secvența surprinsă, Bolojan salută scurt din cap și își continuă drumul, zâmbind; în fundal poate fi observat și un agent SPP. Ce spune martorul și ce se știe despre context Contactat de Bihoreanul, comerciantul Dacian Meza, prezent în zonă, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. Potrivit acestuia, la momentul respectiv „nu era început concertul de la scena mare”. În imagini apare și un jandarm care îl salută din cap pe Bolojan, iar martorul a precizat că jandarmii nu făceau parte din dispozitivul de protecție al acestuia, ci erau în cetate pentru evenimentele de la „Majális”. De ce contează episodul Dincolo de caracterul informal al scenei, reacția publicului funcționează ca un indicator de percepție și mobilizare în teritoriu, într-un moment în care Bolojan este asociat cu o schimbare recentă de statut politic (menționată în postare ca demitere prin moțiune de cenzură). Pentru actorii politici, astfel de episoade devin rapid material de validare sau contestare în spațiul public, mai ales când circulă în social media. Separat de acest moment, Antena 3 mai notează că Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș („Institutul Inimii”), unde urmează să fie construită, cu finanțare PNRR, o nouă clădire pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave. [...]