Știri
Știri din categoria Politică
După căderea Guvernului Bolojan, AUR încearcă să-și lărgească baza de susținere în Parlament, iar George Simion a lansat un apel public către etnicii maghiari să se înscrie în partid, potrivit Adevărul. Mesajul vine imediat după ce moțiunea de cenzură a trecut, într-un moment în care fiecare vot devine relevant pentru configurarea unei majorități și pentru negocierile de guvernare.
Simion a criticat UDMR, susținând că formațiunea „are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate” și acuzând-o că ar fi refuzat să voteze moțiunea doar pentru că a fost inițiată de AUR. În același context, liderul AUR a afirmat că etnici maghiari ar fi ieșit în stradă la începutul anului împotriva „taxelor lui Bolojan”, în localități precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cerând parlamentarilor să voteze moțiunea.
În declarațiile făcute presei, Simion a încercat să repoziționeze AUR ca opțiune de reprezentare politică pentru minorități și a extins apelul dincolo de electoratul maghiar.
„Şi fac un apel la toţi etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR, indiferent de etnie - romi, lipoveni, maghiari - avem mulţi membri în acest moment în AUR şi, de altfel, fac acest apel către toţi cetăţenii României”.
Totodată, liderul AUR a insistat pe ideea că „fiecare vot” contează în actualul context politic, legând direct apelul de mizele următoarelor confruntări politice.
Apelul vine pe fondul schimbărilor de pe scena politică după votul din Parlament care a dus la trecerea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Bolojan (context detaliat de aceeași publicație aici).
În plus, Adevărul amintește că Simion a declarat marți, 5 mai, că AUR este „pregătită să intre la guvernare”, însă condiționează participarea de posibilitatea de a desemna prim-ministrul (detalii aici). În acest cadru, apelul către minorități funcționează și ca semnal politic: AUR încearcă să-și consolideze legitimitatea și să-și extindă sprijinul înaintea negocierilor care pot decide viitoarea formulă de guvernare.
Recomandate
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a propune premierul , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Digi24 . Președintele partidului, George Simion, spune că formațiunea ar accepta să-și asume guvernarea doar dacă propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru este acceptată și poate strânge voturile necesare în Parlament. Simion a invocat „ordinea constituțională” și a susținut că, după ce „primul partid al țării” ar trebui să încerce formarea unei majorități, „vine rândul AUR” să desemneze un premier. Liderul AUR a precizat că partidul nu va susține un premier PSD și a indicat explicit pragul de 233 de voturi pentru învestirea unui guvern. „Ne putem asuma o guvernare atât timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul (...) propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233.” Presiune pe negocierile de la Cotroceni: boicot dacă AUR nu e inclus și în discuțiile informale Pe lângă condiția legată de premier, Simion a criticat decizia președintelui Nicușor Dan de a organiza „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a avertizat că AUR nu va participa la consultările de la Cotroceni dacă nu este chemat și la aceste întâlniri preliminare. „Atâta timp cât nu vom fi convocați de președintele României la consultările reale (...) noi nu vom fi idioți utili. Nu ne vom duce la consultări formale ca să mimeze respectarea Constituției.” În același context, liderul AUR a afirmat că partidul ar intra la guvernare „dar nu în orice condiții” și că ar vrea să „corecteze erorile Guvernului Bolojan comise de toate partidele”, fără a detalia ce măsuri ar viza. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de obținerea funcției de premier , ceea ce complică ecuația formării rapide a unui nou cabinet după căderea Guvernului Bolojan , în condițiile în care președintele Nicușor Dan a anunțat discuții „informale” înaintea consultărilor oficiale, potrivit HotNews . George Simion a declarat că AUR este „dispus să intre la guvernare” și să „corecteze erorile” guvernării anterioare, dar „atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul”. În același timp, liderul AUR a spus că PSD, ca primul partid ca pondere în Parlament, „este îndreptățit la prima nominalizare a unui candidat de premier”, indicând o poziționare care combină revendicarea funcției cu recunoașterea unui avantaj procedural al PSD. Presiune pe calendarul consultărilor și risc de boicot Simion s-a declarat nemulțumit de faptul că președintele Dan a vorbit despre „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a spus că AUR ia în calcul să nu participe la consultări. Declarația sa include și o critică directă la adresa modului în care ar urma să fie organizate discuțiile. De asemenea, liderul AUR a contestat formularea „termen rezonabil” folosită de președinte pentru instalarea unui nou cabinet, afirmând că expresia poate însemna „jumătate de an, un an” și susținând că „nu putem rămâne cu Ilie Bolojan pe termen nedeterminat” în regim interimar. Linii roșii și teme economice: deficitul și energia Simion a mai afirmat că AUR nu susține „niciun premier de la PSD” și că „singura variantă” în care partidul ar intra la guvernare este să aibă premierul. Tot el a spus că AUR ar sista „orice asistență financiară internațională” până când România ajunge la deficit bugetar de 3%, precizând că „este vorba de Ucraina, dar nu numai de Ucraina”. În aceeași conferință, senatorul Petrișor Peiu a prezentat măsuri pe care AUR le-ar adopta dacă ar deveni principalul partid de guvernământ, cu accent pe energie. Printre ideile menționate: crearea unui holding din principalele companii energetice de stat, cu obiectivul unui preț mai mic al energiei; preluarea combinatului Azomureș de către Romgaz; criticarea politicilor de decarbonizare, descrise ca „agresive”, prin închiderea capacităților pe cărbune și apoi pe gaze „fără a pune nimic în loc”. Context: guvern demis, negocieri pentru un nou cabinet Guvernul Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR „Stop planului Bolojan”, cu 281 de voturi din 285 valabil exprimate, peste pragul de 233. Cabinetul rămâne interimar până la desemnarea unui nou premier. În prima apariție publică după demitere, președintele Nicușor Dan a spus că va începe discuțiile cu partidele și că România va avea „un guvern pro-occidental” într-un „termen rezonabil”, excluzând scenariul alegerilor anticipate. Pe poziționările partidelor, HotNews notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că dorește „păstrarea coaliției” și că PSD nu susține guverne minoritare, adăugând că „toate opțiunile sunt deschise” și că partidul „nu ne dorim premier tehnocrat”. În PNL, conducerea a votat întărirea rezoluțiilor potrivit cărora PNL nu va mai colabora cu PSD (34 pentru, 10 abțineri), iar în USR Comitetul politic a reconfirmat rezoluția care exclude o majoritate guvernamentală cu PSD (detalii în materialul HotNews ). [...]
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
Ilie Bolojan a legat căderea Guvernului de reformele economice și de „atacarea privilegiilor” , într-un mesaj public transmis după moțiunea de cenzură care i-a demis Cabinetul, potrivit Libertatea . Miza imediată este continuitatea măsurilor de „ordine în finanțe” invocate de fostul premier, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de negocieri politice pentru formarea unui guvern. Bolojan, care își încheie mandatul după 10 luni la Palatul Victoria, a spus că a fost „o onoare” să fie prim-ministru și că a încercat să aducă „ordine în finanțele României”, să corecteze „nedreptăți” și să promoveze reforme de modernizare. El a susținut că măsurile luate au fost „dificile, dar necesare” pentru redresarea economică și că nu au reprezentat „un scop în sine”, ci „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În mesajul public, Bolojan a descris demiterea drept un rezultat „inevitabil” al confruntării cu interesele afectate de reforme. „După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.” Totodată, el a afirmat că va continua să lucreze „pentru interesele României” și că nu își va abandona principiile, anunțând practic trecerea într-o nouă etapă politică. Moțiunea de cenzură: votul și susținerea politică Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, prin moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Potrivit datelor prezentate, 4 parlamentari au votat „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate, în condițiile în care pragul necesar era de 233 de voturi. Decizia a fost susținută de PSD și AUR. Conform articolului, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură în perioada postdecembristă, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Conform Constituției, președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului a spus că va accelera consultările și a exclus desemnarea unui premier din partea AUR, afirmând că România va rămâne pe o direcție prooccidentală. „În orice situație, România va păstra direcția prooccidentală și nu voi desemna un premier de la AUR.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și guvernarea interimară Criza politică a escaladat după 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru Bolojan și i-a cerut demisia într-un termen de 72 de ore. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, iar ulterior Bolojan, lider al PNL, a anunțat ruperea coaliției cu PSD (formată în iunie 2025), acuzând social-democrații că au provocat criza. După plecarea miniștrilor PSD, portofoliile acestora au fost preluate interimar (propuneri aprobate pe 25 aprilie) de: Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii Cseke Attila – Ministerul Sănătății Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției Ilie Bolojan – Ministerul Energiei Radu Miruță – Ministerul Transporturilor În paralel, Nicușor Dan a avut discuții separate cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru identificarea unei soluții de ieșire din blocaj, în condițiile în care schimbarea guvernului redeschide, inevitabil, discuția despre ritmul și direcția reformelor economice invocate de fostul premier. [...]
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
