Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Iran–China la Beijing mută presiunea pe Strâmtoarea Ormuz înaintea summitului Trump–Xi, într-un moment în care Washingtonul a suspendat operațiunea navală „Proiectul Libertate”, potrivit HotNews. Miza este una cu impact economic direct: orice restricție în Ormuz afectează transportul maritim și, implicit, piața petrolului.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, s-a întâlnit miercuri la Beijing cu omologul său chinez, Wang Yi, conform agenției de stat Xinhua, citată de Reuters. Vizita are loc cu o săptămână înaintea deplasării programate a președintelui american Donald Trump în China, pentru un summit cu Xi Jinping pe 14–15 mai.
La începutul săptămânii, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut Chinei să-și intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz traficului maritim internațional. Bessent a spus că Trump și Xi vor discuta despre Iran la întâlnirea față în față de la Beijing, dar a indicat și obiectivul mai larg al Washingtonului: menținerea unei relații „stabile” SUA–China după armistițiul comercial din octombrie.
Oficialul american a îndemnat China să „ni se alăture în această operațiune internațională” de deschidere a strâmtorii, fără să detalieze ce măsuri ar aștepta de la Beijing. Totodată, el a cerut Chinei și Rusiei să nu mai blocheze inițiative la ONU, inclusiv o rezoluție care încurajează măsuri de protejare a transportului comercial în strâmtoare.
În paralel cu presiunea diplomatică, SUA și Iranul au lansat noi atacuri în Golful Persic, pe fondul unei dispute pentru controlul asupra Strâmtorii Ormuz, cu blocade maritime reciproce, ceea ce a pus sub semnul întrebării un armistițiu descris ca „fragil”.
Donald Trump a declarat ulterior că Marina SUA va ajuta navele să treacă prin strâmtoare, însă operațiunea „Proiectul Libertate” a fost suspendată după ce liderul de la Casa Albă a spus marți că s-au înregistrat „progrese mari” către un acord cu Iranul. Nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului la aceste declarații.
Ministrul iranian de externe a afirmat că atacurile de luni — survenite după ce el spusese că Teheranul analizează solicitarea lui Trump de a purta negocieri — arată că nu există o soluție militară la criză.
Analiști citați de Reuters spun că Beijingul a intensificat demersurile diplomatice și a evitat critici dure la adresa modului în care SUA gestionează conflictul, pentru ca summitul Trump–Xi (amânat anterior din cauza războiului) să se desfășoare fără probleme. China a cerut în repetate rânduri SUA și Iranului să mențină armistițiul și să ridice restricțiile din strâmtoare, iar Trump a recunoscut contribuția Beijingului la convingerea Iranului să participe la negocierile de pace de luna trecută din Pakistan.
În același timp, China și-a întărit opoziția față de sancțiunile americane care vizează rafinării chineze pentru achiziții de țiței iranian. Ministerul Comerțului de la Beijing a ordonat companiilor să nu se conformeze sancțiunilor SUA împotriva a cinci rafinării independente, inclusiv Hengli Petrochemical, invocând pentru prima dată o lege care permite riposta împotriva entităților care aplică sancțiuni considerate „ilegale”.
Potrivit datelor pentru 2025 ale firmei de analiză Kpler, China cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, iar țițeiul iranian are puțini cumpărători din cauza sancțiunilor SUA care urmăresc să limiteze finanțarea programului nuclear al Teheranului.
Recomandate
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
Emisarii lui Donald Trump au reluat joi canalul direct de negociere cu Kremlinul , după ce discuțiile trilaterale SUA–Ucraina–Rusia de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese semnificative, potrivit Antena 3 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova în dimineața de 12 noiembrie pentru discuții cu Vladimir Putin, într-un moment în care blocajul pe tema teritoriilor continuă să împiedice un acord mai larg. Cei doi au aterizat pe aeroportul Vnukovo, iar presa rusă a relatat că au fost întâmpinați de Kirill Dmitriev, emisarul special al lui Putin. Ulterior, un convoi auto în care se aflau Dmitriev, Witkoff și Kushner a părăsit aeroportul. Întâlnirea cu Putin fusese anunțată cu o zi înainte de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a precizat că discuțiile urmau să aibă loc în dimineața zilei de 12 noiembrie. Ce încearcă să deblocheze vizita de la Moscova Potrivit declarațiilor citate, Kushner a spus că el și Witkoff intenționează să discute cu Putin temele abordate la Abu Dhabi, în format trilateral Ucraina–SUA–Rusia. În acea rundă, părțile au discutat despre: garanții de securitate; viitorul Ucrainei în perioada postbelică; pretențiile Rusiei. Conform Ukrainska Pravda, un prim rezultat al discuțiilor de la Abu Dhabi a fost stabilirea pregătirilor pentru un nou schimb de prizonieri. Următoarea oprire: întâlnire cu Zelenski, la Dublin După vizita la Moscova, emisarii americani urmează să se deplaseze la Dublin pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor prezentate. În același timp, Antena 3 notează că negocierile din Emiratele Arabe Unite s-au încheiat fără rezultate semnificative, iar Jared Kushner a invocat „divergențe majore”, indicând că problema teritorială rămâne „cea mai dificilă”. În relatare se menționează că Putin continuă să ceară ca Ucraina să cedeze Rusiei întregul Donbas și concesii teritoriale suplimentare pentru un acord final care să includă garanții de securitate. „Însă punerea în aplicare a unui acord de securitate postbelic este imposibilă atât timp cât nu există o înțelegere asupra teritoriilor”, a recunoscut Kushner. Context: discuții despre o nouă „arhitectură” de securitate în Europa La Abu Dhabi a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o posibilă nouă „arhitectură” de securitate europeană, ca rezultat al unei înțelegeri între Washington și Moscova, potrivit RBC-Ucraina, citată în material. Aceeași sursă susține că delegația rusă ar fi venit cu cereri formulate înaintea invaziei, inclusiv retragerea NATO la pozițiile din 1997 și reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și cu alte foste republici sovietice. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Posibila includere a Europei în negocierile de pace ridică miza pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei , în condițiile în care Moscova respinge explicit orice prezență militară europeană pe teren, potrivit Digi24 . Emisarul american Steve Witkoff a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de discuții, însă Kremlinul nu confirmă oficial. Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi, la Moscova, cu liderul rus, după ce participaseră la primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. La plecarea din Rusia, Kushner a descris întâlnirea drept „productivă” și a spus că discuțiile au fost „ample și detaliate”, cu scopul de a pregăti următoarele discuții multilaterale. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial - ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați”, a spus Steve Witkoff. Totuși, rămâne neclar cine ar reprezenta Europa și în ce format ar avea loc negocierile. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene, dar a condiționat-o de opțiunea europenilor pentru „pace” sau „continuarea războiului”. Linia roșie a Moscovei: trupe europene în Ucraina Un punct major de divergență, potrivit materialului, este pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord. Putin a respins „categoric” desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul ucrainean, inclusiv în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. „Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei”, a declarat Vladimir Putin. Liderul rus a avertizat și că o asemenea prezență ar deveni „țintă militară legitimă”, susținând că „războiul s-ar relua instantaneu”. În acest context, Digi24 notează că, după întâlnirea Trump–Putin din Alaska (august 2025) , liderii europeni au prezentat un plan de securitate postbelică pentru Ucraina, care ar fi inclus sprijin american (aerian și informații) și contribuții din partea a 26 de țări, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron, inclusiv printr-o forță de garantare. Negocieri despre „arhitectura de securitate” a Europei, cu UE în alertă Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a spus că SUA sunt pregătite să coordoneze o discuție amplă despre o „nouă arhitectură de securitate europeană” – idee care, potrivit articolului, a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, deoarece amintește de solicitările Moscovei din 2021–2022, înaintea invaziei pe scară largă. Poziția unor state europene este că discuțiile despre securitatea postbelică ar trebui să aibă loc după un armistițiu și oprirea luptelor pe actualele linii ale frontului. La Abu Dhabi a fost prezentă și o delegație de oficiali europeni de rang înalt (Franța, Germania, Marea Britanie și Italia), dar aceasta nu a participat la discuțiile directe cu reprezentanții Rusiei. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu ar trebui să „reinventeze roata” și a spus că orice discuție viitoare trebuie să țină cont de faptul că arhitectura de securitate a fost „distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii liderilor celor 27 de state membre UE, programată vineri, la Dublin. Ce urmează: discuții Putin–Trump în China și presiune pe rolul UE Ușakov a afirmat că Putin va continua discuțiile cu Donald Trump despre războiul din Ucraina la o întâlnire programată săptămâna viitoare, în China, și că Moscova este pregătită să discute cu Washingtonul despre viitorul securității europene. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut europenilor să urmărească atent discuțiile SUA–Rusia despre garanțiile de securitate, susținând că miza depășește Ucraina și vizează un posibil „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Pe fond, materialul indică faptul că, deși există semnale despre extinderea formatului de negocieri, Kremlinul nu renunță la obiectivele sale și transmite că este pregătit să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Pentru Europa, participarea – dacă se va concretiza – ar veni într-un moment în care garanțiile de securitate și orice prezență militară pe teren rămân exact punctele pe care Moscova le respinge. [...]
