Știri
Știri din categoria Politică
După moțiunea de cenzură, Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative, fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax.
Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului.
În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv:
Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice.
În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare.
Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD.
În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile.
Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism.
Recomandate
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
Adoptarea moțiunii de cenzură îl repoziționează pe Ilie Bolojan ca pol de putere în negocierile pentru noul guvern , potrivit Adevărul , care relatează declarațiile lui Crin Antonescu făcute marți, 5 mai, la Antena 3 . Antonescu susține că, deși Bolojan a fost „un prim-ministru modest”, criza politică declanșată de căderea Cabinetului l-a întărit și l-a adus într-o poziție centrală pe scena politică. „Ilie Bolojan a fost un prim-ministru modest, ca să fiu elegant, dar a devenit un personaj politic extrem de puternic în acest moment, poate cel mai puternic din scenă.” Ce a declanșat schimbarea de echilibru Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Au fost patru voturi „împotrivă”, iar trei au fost anulate. În consecință, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis , însă va rămâne interimar la Palatul Victoria până la instalarea unui nou executiv, pentru gestionarea treburilor curente. Miza politică imediată: consultări la Cotroceni și desemnarea premierului În perioada următoare, președintele Nicușor Dan urmează să convoace partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. În acest context, evaluarea lui Antonescu indică faptul că Bolojan ar putea conta mai mult în ecuația formării majorității și a noului guvern, tocmai prin felul în care a ieșit din criză. Antonescu avertizează și asupra tensiunilor din PNL Separat de discuția despre Bolojan, fostul lider liberal a avertizat că PNL ar putea intra într-o etapă de tensiuni interne, mergând până la o posibilă ruptură, pe fondul diferențelor ideologice din partid. „S-ar putea ajunge la lucruri regretabile, poate chiar la o rupere. E timpul să se întâmple și în PNL niște clarificări.” [...]
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România , exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia , care redă o analiză Financial Times. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură , după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității. Deficit mare, măsuri nepopulare și o fereastră îngustă pentru finanțare Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare. În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare. Alianța PSD–AUR: semnal politic cu ecou european Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică: „Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.” PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern. Ce urmează: negocieri rapide pentru un guvern „credibil” După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare. De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”. În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme. Miza economică din spatele crizei: presiuni bugetare care pot reapărea în UE Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a propune premierul , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Digi24 . Președintele partidului, George Simion, spune că formațiunea ar accepta să-și asume guvernarea doar dacă propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru este acceptată și poate strânge voturile necesare în Parlament. Simion a invocat „ordinea constituțională” și a susținut că, după ce „primul partid al țării” ar trebui să încerce formarea unei majorități, „vine rândul AUR” să desemneze un premier. Liderul AUR a precizat că partidul nu va susține un premier PSD și a indicat explicit pragul de 233 de voturi pentru învestirea unui guvern. „Ne putem asuma o guvernare atât timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul (...) propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233.” Presiune pe negocierile de la Cotroceni: boicot dacă AUR nu e inclus și în discuțiile informale Pe lângă condiția legată de premier, Simion a criticat decizia președintelui Nicușor Dan de a organiza „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a avertizat că AUR nu va participa la consultările de la Cotroceni dacă nu este chemat și la aceste întâlniri preliminare. „Atâta timp cât nu vom fi convocați de președintele României la consultările reale (...) noi nu vom fi idioți utili. Nu ne vom duce la consultări formale ca să mimeze respectarea Constituției.” În același context, liderul AUR a afirmat că partidul ar intra la guvernare „dar nu în orice condiții” și că ar vrea să „corecteze erorile Guvernului Bolojan comise de toate partidele”, fără a detalia ce măsuri ar viza. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de obținerea funcției de premier , ceea ce complică ecuația formării rapide a unui nou cabinet după căderea Guvernului Bolojan , în condițiile în care președintele Nicușor Dan a anunțat discuții „informale” înaintea consultărilor oficiale, potrivit HotNews . George Simion a declarat că AUR este „dispus să intre la guvernare” și să „corecteze erorile” guvernării anterioare, dar „atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul”. În același timp, liderul AUR a spus că PSD, ca primul partid ca pondere în Parlament, „este îndreptățit la prima nominalizare a unui candidat de premier”, indicând o poziționare care combină revendicarea funcției cu recunoașterea unui avantaj procedural al PSD. Presiune pe calendarul consultărilor și risc de boicot Simion s-a declarat nemulțumit de faptul că președintele Dan a vorbit despre „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a spus că AUR ia în calcul să nu participe la consultări. Declarația sa include și o critică directă la adresa modului în care ar urma să fie organizate discuțiile. De asemenea, liderul AUR a contestat formularea „termen rezonabil” folosită de președinte pentru instalarea unui nou cabinet, afirmând că expresia poate însemna „jumătate de an, un an” și susținând că „nu putem rămâne cu Ilie Bolojan pe termen nedeterminat” în regim interimar. Linii roșii și teme economice: deficitul și energia Simion a mai afirmat că AUR nu susține „niciun premier de la PSD” și că „singura variantă” în care partidul ar intra la guvernare este să aibă premierul. Tot el a spus că AUR ar sista „orice asistență financiară internațională” până când România ajunge la deficit bugetar de 3%, precizând că „este vorba de Ucraina, dar nu numai de Ucraina”. În aceeași conferință, senatorul Petrișor Peiu a prezentat măsuri pe care AUR le-ar adopta dacă ar deveni principalul partid de guvernământ, cu accent pe energie. Printre ideile menționate: crearea unui holding din principalele companii energetice de stat, cu obiectivul unui preț mai mic al energiei; preluarea combinatului Azomureș de către Romgaz; criticarea politicilor de decarbonizare, descrise ca „agresive”, prin închiderea capacităților pe cărbune și apoi pe gaze „fără a pune nimic în loc”. Context: guvern demis, negocieri pentru un nou cabinet Guvernul Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR „Stop planului Bolojan”, cu 281 de voturi din 285 valabil exprimate, peste pragul de 233. Cabinetul rămâne interimar până la desemnarea unui nou premier. În prima apariție publică după demitere, președintele Nicușor Dan a spus că va începe discuțiile cu partidele și că România va avea „un guvern pro-occidental” într-un „termen rezonabil”, excluzând scenariul alegerilor anticipate. Pe poziționările partidelor, HotNews notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că dorește „păstrarea coaliției” și că PSD nu susține guverne minoritare, adăugând că „toate opțiunile sunt deschise” și că partidul „nu ne dorim premier tehnocrat”. În PNL, conducerea a votat întărirea rezoluțiilor potrivit cărora PNL nu va mai colabora cu PSD (34 pentru, 10 abțineri), iar în USR Comitetul politic a reconfirmat rezoluția care exclude o majoritate guvernamentală cu PSD (detalii în materialul HotNews ). [...]
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
