Știri
Știri din categoria Politică

După demiterea Guvernului Bolojan, Oana Gheorghiu își revendică public agenda de reformă din Executiv, invocând măsuri precum „decăpușarea companiilor publice”, eliminarea privilegiilor și pași spre digitalizare și debirocratizare, potrivit Libertatea.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că „fiecare pas” făcut în Guvern a fost „în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor” și afirmă că, „alături de Ilie Bolojan”, a „aprins, în sfârșit, lumina”. Ea spune că a primit „zeci de mii de mesaje de susținere” și că încrederea primită i-a dat „curajul să nu renunțe la această luptă”.
„Fiecare pas pe care l-am făcut în Guvern a fost în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor: pentru decăpușarea companiilor publice, pentru eliminarea privilegiilor și a băieților deștepți, pentru pașii făcuți spre digitalizare și debirocratizare.”
Mesajul pune accent pe o direcție de guvernare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul și asupra cheltuirii banului public, prin:
Gheorghiu mai afirmă că nu a urmărit „în niciun moment” să ocupe funcții publice sau private și că a căutat „mereu să facă bine”, adăugând că, indiferent de evoluțiile viitoare, „acesta este doar începutul”.
Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire, conform informațiilor din articol. Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 233 de voturi.
În același context, miniștrii PSD s-au retras din Executiv cu două săptămâni înainte, iar partidul condus de Sorin Grindeanu a depus moțiunea împreună cu AUR, partidul lui George Simion.
Recomandate

PSD analizează amânarea votului de învestire a Guvernului Veștea , după ce AUR a anunțat că nu susține cabinetul, ceea ce complică formarea majorității de 233 de voturi necesare în Parlament, potrivit HotNews . Plenul era programat pentru ora 21.30, iar social-democrații discută dacă îl amână în condițiile în care, pe calculele lor, Guvernului Veștea îi lipsesc încă 40 de voturi pentru a trece. O eventuală amânare trebuie aprobată în Biroul Permanent Reunit, deoarece calendarul a fost deja votat. Majoritatea, blocată de refuzul AUR George Simion a anunțat că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul și i-a cerut premierului desemnat să vină la sediul partidului pentru negocieri. Liderul AUR a susținut că, în forma actuală, cabinetul nu poate strânge 233 de voturi și i-a cerut lui Veștea fie să „predea mandatul”, fie să amâne votul. În paralel, Adrian Veștea a anunțat că se va întâlni cu George Simion, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic”, conform aceleiași surse. Calculele de vot din Parlament Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Potrivit informațiilor prezentate, PSD spune că: are 127 de voturi și a anunțat că votează și intră la guvernare; se bazează „pe surse” pe încă 66 de voturi din afara partidului; ar mai putea primi voturi de la: grupul parlamentar PACE (11 membri), minoritățile naționale (încă 17 posibile voturi), aproximativ 20 de parlamentari PNL care s-ar poziționa împotriva conducerii partidului și ar susține tabăra Veștea, deși PNL, USR și UDMR au declarat oficial că nu votează Guvernul. Concluzia PSD, potrivit surselor citate, este că mai lipsesc 40 de voturi, iar pentru a ajunge la majoritate ar fi nevoie să atragă voturi din AUR, care are 90 de parlamentari. [...]

Guvernul Veștea intră pe repede înainte la vot, iar PSD își asigură controlul asupra Executivului , după ce premierul desemnat a depus la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, potrivit Libertatea . Publicația notează că PSD vrea un vot de învestitură chiar luni, 22 iunie, și că deține majoritatea portofoliilor din cabinet. În material se arată că, după ședința Consiliului Politic de duminică, PSD a decis să susțină învestirea lui Adrian Veștea, invocând „asigurarea stabilității politice a țării”, dar a impus propriii oameni în portofolii considerate-cheie, inclusiv la Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a confirmat, potrivit aceleiași surse, că PSD nu are obiecții față de Veștea și că votul va fi dat rapid. Cum arată arhitectura de putere din cabinet Lista depusă la Parlament include 10 miniștri PSD, ceea ce, în lectura Libertatea, face ca Executivul să fie „dependent de PSD”. În același timp, apar mai multe numiri de independenți, inclusiv la Finanțe. Componența Guvernului Veștea (conform listei depuse la Parlament): Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL) Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (Independent) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Marian Aurelian Bârgău (Independent) Ministru delegat pentru Transformare Digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL) Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Afacerilor Externe: Luca-Alexandru Niculescu (Independent) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Florin-Alexandru Zaharia (Independent) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre-Florin Manole (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD) Ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu (PSD) Ministrul Energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD) Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ce promite programul 2026–2028 și unde sunt mizele economice Împreună cu lista miniștrilor, Adrian Veștea a depus și programul de guvernare. Printre direcțiile enumerate în articol se află: finalizarea și implementarea PNRR , inclusiv deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea „cash-flow-ului” (fluxul de numerar) pentru a evita pierderea fondurilor; reducerea deficitului bugetar, cu o corecție fiscal-bugetară care ar urma să coboare deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei „în etapa următoare”; reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii, inclusiv introducerea utilizării de bodycam-uri la controale cu risc ridicat; reformă la companiile de stat, cu audit extern obligatoriu și rating de performanță (A–E) pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, plus indicatori care pot duce la demiteri; investiții în infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028; energie: fuziuni și restructurări, plus diversificarea mixului energetic și proiecte precum Neptun Deep , cu obiectivul de dublare a producției de gaze naturale începând cu 2027. Programul complet este disponibil în documentul publicat de Veștea: programul său de guvernare . Context politic: tensiuni în PNL În același articol este menționat și episodul din PNL în care Ilie Bolojan le-a cerut demisia unor lideri descriși drept „puciști” în jurul lui Veștea, cu avertismentul excluderii. În text este redat și un fragment din mesajul lui Bolojan despre demisia „demnă” atunci când deciziile partidului sunt incompatibile cu ceea ce vrei să faci. Pentru piață și mediul de afaceri, miza imediată rămâne viteza cu care se face învestirea și, mai ales, cine controlează portofoliile care decid politica fiscală, investițiile publice și energia, într-un cabinet în care PSD are majoritatea ministerelor, iar votul este împins „fulger” în Parlament. [...]

PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]

PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]

Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]

Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]