Știri
Știri din categoria Politică
După demiterea Guvernului Bolojan, Oana Gheorghiu își revendică public agenda de reformă din Executiv, invocând măsuri precum „decăpușarea companiilor publice”, eliminarea privilegiilor și pași spre digitalizare și debirocratizare, potrivit Libertatea.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că „fiecare pas” făcut în Guvern a fost „în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor” și afirmă că, „alături de Ilie Bolojan”, a „aprins, în sfârșit, lumina”. Ea spune că a primit „zeci de mii de mesaje de susținere” și că încrederea primită i-a dat „curajul să nu renunțe la această luptă”.
„Fiecare pas pe care l-am făcut în Guvern a fost în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor: pentru decăpușarea companiilor publice, pentru eliminarea privilegiilor și a băieților deștepți, pentru pașii făcuți spre digitalizare și debirocratizare.”
Mesajul pune accent pe o direcție de guvernare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul și asupra cheltuirii banului public, prin:
Gheorghiu mai afirmă că nu a urmărit „în niciun moment” să ocupe funcții publice sau private și că a căutat „mereu să facă bine”, adăugând că, indiferent de evoluțiile viitoare, „acesta este doar începutul”.
Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire, conform informațiilor din articol. Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 233 de voturi.
În același context, miniștrii PSD s-au retras din Executiv cu două săptămâni înainte, iar partidul condus de Sorin Grindeanu a depus moțiunea împreună cu AUR, partidul lui George Simion.
Recomandate
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan , susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR . Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”. Ce reforme invocă vicepremierul și de ce contează În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal: „decăpușarea companiilor publice”; eliminarea privilegiilor și a „băieților deștepți”; pași spre digitalizare și debirocratizare. Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile. Mesaj politic după moțiune: „Acesta este doar începutul” Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”. Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice: „Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.” Context: PNL trece în opoziție Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni. După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”. [...]
După adoptarea moțiunii de cenzură, ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan , într-un semnal de continuitate care contează pentru stabilitatea executivului și pentru gestionarea portofoliilor cu miză financiară, inclusiv fondurile europene, potrivit G4Media . Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în Guvernul Bolojan, a declarat marți că este dispus să îl susțină în continuare pe premierul Ilie Bolojan, liderul PNL, pe care îl consideră „cea mai bună variantă”. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Biroului Politic Național al PNL, desfășurată în format extins la Palatul Parlamentului. „Sunt dispus să îl susţin în continuare pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl consider, în continuare, cea mai bună variantă.” Contextul politic: moțiunea a trecut în Parlament Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi, conform informațiilor transmise de Agerpres. Întrebat dacă PNL mai poate negocia cu PSD după votul moțiunii, Pîslaru a evitat să comenteze, invocând faptul că nu are calitatea de a se pronunța asupra deciziilor partidului. „Chestiunile politice ţin de partidele politice. Sunt invitat, în acest moment, la această întâlnire şi nu am calitatea să comentez cu privire la ce va face PNL.” De ce contează: semnal de continuitate într-un moment de instabilitate Mesajul ministrului Investițiilor indică faptul că, cel puțin la nivelul unor membri ai executivului, există o opțiune explicită pentru menținerea lui Ilie Bolojan ca soluție de conducere, în pofida schimbării raportului de forțe din Parlament după adoptarea moțiunii. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce pași concreți urmează în plan guvernamental sau ce scenarii sunt discutate pentru formarea unei noi majorități. [...]
USR își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan și își asumă coordonarea cu PNL pentru un „proiect reformist” , după ce moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut în Parlament și Guvernul Bolojan a fost demis, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută de Dominic Fritz , președintele USR, într-o conferință de presă de marți seară, la finalul zilei în care moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, cu sprijinul PSD, al „polului extremist AUR–SOS–POT” și al minorităților, conform relatării. Mandat pentru negocieri cu Bolojan și mesaj de continuitate Fritz a spus că miniștrii USR „vor merge la serviciu până în ultima zi” și că a fost mandatat de Comitetul politic al partidului să îl invite pe Ilie Bolojan la o discuție despre coordonarea pașilor USR și PNL. „Miniștrii USR vor merge la serviciu până în ultima zi. Comitetul politic m-a mandat să îl invit pe Ilie Bolojan la o discuție pentru cum putem coordona pașii USR și PNL. USR va livra loialitate față de proiectul reformist în România. Este evident că este nevoie de forțe reformiste, că este nevoie de claritate morală. USR cu mare responsabilitate va livra această claritate”, a declarat Dominic Fritz. Ce urmează (informații limitate) Materialul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile despre formatul unei eventuale înțelegeri politice între USR și PNL sau despre calendarul următorilor pași nu sunt precizate în textul publicat. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
