Știri
Știri din categoria Politică
USR spune că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Dominic Fritz anunță că acesta va fi mesajul central transmis președintelui Nicușor Dan la consultări, potrivit Antena 3. Miza imediată este configurarea unei noi formule de guvernare, în condițiile în care USR exclude refacerea unei majorități cu PSD.
Fritz a vorbit marți seara, la Palatul Parlamentului, la câteva ore după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Liderul USR a descris moțiunea drept una „a haosului”, susținând că PSD și AUR „s-au unit” pentru a opri reformele începute de miniștrii USR și de Guvernul Bolojan.
„Noi, ca USR, constatăm astăzi că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, nu mai există o majoritate a responsabilităţii şi a maturităţii aşa cum am negociat-o acum 10 luni.”
Președintele USR a spus că partidul își menține decizia luată în comitetul politic: dacă PSD votează o moțiune împreună cu AUR, USR nu mai poate reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Fritz a argumentat că nu este vorba despre „orgolii”, ci despre imposibilitatea de a guverna cu un partener care ar păstra „o majoritate de rezervă” alături de AUR, pe care l-a numit „partid extremist”.
În același context, Fritz a amintit că intrarea USR la guvernare alături de PSD, în urmă cu aproximativ 10 luni, a fost justificată de „responsabilitate”, deși a acuzat PSD că „a crescut deficitul” și „inflația”.
Fritz a mai precizat că miniștrii USR „vor rămâne” și „vor merge la muncă” până în ziua în care va exista un nou guvern.
Pentru pașii următori, el a anunțat că a fost mandatat de Comitetul Politic al USR să îl invite pe președintele PNL, Ilie Bolojan, la o discuție despre coordonarea acțiunilor în criza politică dintre PNL și USR, invocând nevoia de „forțe reformiste” și de „claritate morală” în această etapă.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Ilie Bolojan deschide discuția despre un pol PNL–USR pentru 2028 , argumentând că fragmentarea dreptei alimentează votul „antisistem”, potrivit Antena 3 . Liderul PNL, care este și premier interimar, spune că o alianță între cele două partide „este fezabilă” și ar trebui analizată „cât se poate de serios”. Declarațiile au fost făcute la Digi 24, unde Bolojan a susținut că, în lipsa unei „alternative serioase” la actualele realități politice, forțele pro-europene riscă să nu contracareze eficient un „vot antisistem puternic”. „Nu mai putem merge pe fragmentări, nu mai putem merge pe pulverizări, avem nişte realităţi politice pe care nu le putem nega, avem un vot antisistem puternic şi, fără o alternativă serioasă la ceea ce se întâmplă, n-am făcut nimic.” Ce se schimbă pe termen scurt: colaborarea parlamentară, deja în funcțiune Bolojan a indicat că PNL și USR au în prezent un mecanism de colaborare în Parlament , care ar crește „forța de negociere” pentru trecerea unor proiecte. El a spus că această cooperare „va continua” și „se va consolida”, sugerând o apropiere operațională înaintea unei eventuale formule electorale în 2028. Divergențe punctuale, dar miză comună: „pol de modernizare” Întrebat despre pozițiile diferite ale PNL și USR privind votul de învestire a Guvernului Niculescu, liderul liberal a afirmat că partidele își cunosc „poziționările” și a invocat responsabilitatea suplimentară a PNL, prin faptul că deține funcția de premier interimar, „legat de situația în care suntem”. În același răspuns, Bolojan a conturat direcțiile pe care le vede drept bază pentru o alternativă politică: muncă, disciplină, seriozitate, competitivitate, performanță, meritocrație și „eliminarea risipei”. El a adăugat că, „în perioada următoare”, PNL, împreună cu USR și „alte partide”, ar trebui să lucreze la „crearea unui astfel de pol de modernizare”, pentru a oferi „o alternativă serioasă”. În material nu sunt prezentate detalii despre pașii concreți sau un calendar de negociere pentru o alianță PNL–USR; declarațiile se referă la fezabilitatea ideii și la continuarea colaborării parlamentare. [...]
PNL ia în calcul să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară și a limita creșterea costurilor de finanțare ale statului , însă fără să reintre la guvernare și fără susținere necondiționată, potrivit Economedia . Ilie Bolojan spune că votul ar fi condiționat de un acord limitat la obiective bugetare și principii de bună guvernare, iar PNL ar rămâne în opoziție după învestitură. Decizia finală ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Bolojan afirmă că, deocamdată, grupurile parlamentare liberale au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord pe care acesta l-ar putea semna cu premierul desemnat. Miza: rectificarea bugetară și presiunea pe finanțarea statului Bolojan leagă explicit necesitatea unui guvern cu puteri depline de riscuri bugetare și operaționale în servicii publice. El avertizează că, după cinci luni de criză politică și un guvern fără puteri depline, situația „se complică zi de zi”, iar lipsa unei rectificări bugetare rapide poate afecta funcționarea unor domenii esențiale, în special sănătatea. Potrivit liderului PNL, unele unități de primiri urgențe au ajuns în vară fără bani de funcționare din cauza sumelor nealocate, iar relocările interne din bugetul Ministerului Sănătății au ajuns „la limită”. În același timp, Bolojan avertizează asupra deteriorării condițiilor de finanțare ale statului dacă blocajul politic continuă: „Ne vom împrumuta tot mai greu, cu dobânzi tot mai mari.” El mai susține că, fără un guvern funcțional, riscul de țară ar rămâne ridicat și ar putea fi anulate rezultatele eforturilor din ultimele luni. Acord „punctual”, pe termen limitat, cu opțiunea moțiunii de cenzură Bolojan spune că un eventual acord ar delimita strict sprijinul PNL: obiective bugetare, transparență, bună guvernare și democrație parlamentară. Acordul ar fi valabil până în primăvara anului 2027. În plus, liderul liberalilor afirmă că PNL își rezervă posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă prevederile acordului sunt încălcate, subliniind că nu ar fi vorba despre „o susținere necondiționată”. PNL rămâne în opoziție și își asumă un risc politic Bolojan insistă că votul pentru învestitură nu ar însemna refacerea coaliției și nici asumarea politică a cabinetului propus de Luca Niculescu. Responsabilitatea pentru echipă și pentru formarea unei majorități de învestire ar reveni, în viziunea sa, premierului desemnat. În același timp, el recunoaște costurile politice ale unei astfel de decizii pentru PNL, inclusiv riscul ca partidul să fie asociat cu eventuale greșeli ale guvernului, deși ar rămâne în opoziție. „Nu votăm pentru a-i salva politic pe cei care au provocat criza. Am putea vota pentru ca România să poată ieși din ea”, a transmis Ilie Bolojan. [...]
USR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Niculescu, ceea ce complică formarea unei majorități stabile după ce PSD a confirmat oficial intrarea la guvernare și preluarea „în mare parte” a ministerelor din noul Cabinet, potrivit G4Media . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „nevoia de stabilitate” nu poate justifica revenirea la „un guvern de risipă” și acuză PSD că ar urmări blocarea reformelor prin controlul ministerelor cu bugete mari. Miza: votul de învestitură și riscul unei majorități fragile Fritz afirmă că USR nu va susține un guvern în care PSD „se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari”, invocând riscul ca acestea să fie folosite pentru a „bloca reformele” și pentru a „împărți din nou contracte și companii de stat”. În același mesaj, liderul USR admite că România „are nevoie de un guvern” și menționează îngrijorările oamenilor legate de „prețuri”, „rate” și „siguranța locului de muncă”, dar argumentează că nu poate fi acceptat „orice guvern, cu orice preț”. Acuzații la adresa PSD și scenariul „majorității ascunse” PSD–AUR Dominic Fritz susține că stabilitatea invocată în spațiul public ar trebui să se vadă „în viața românilor”, nu „în liniștea baronilor”, și afirmă că noul guvern „nu se va putea baza decât pe o majoritate ascunsă PSD-AUR în parlament”. Totodată, Fritz spune că guvernul nu pare să aibă „o viață lungă”, invocând o formulare atribuită PSD: „îl putem da jos în 6 luni dacă nu ne place”. Ce urmează în USR Potrivit aceleiași surse, Dominic Fritz a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Luca Niculescu . [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
