Știri
Știri din categoria Politică
USR spune că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Dominic Fritz anunță că acesta va fi mesajul central transmis președintelui Nicușor Dan la consultări, potrivit Antena 3. Miza imediată este configurarea unei noi formule de guvernare, în condițiile în care USR exclude refacerea unei majorități cu PSD.
Fritz a vorbit marți seara, la Palatul Parlamentului, la câteva ore după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Liderul USR a descris moțiunea drept una „a haosului”, susținând că PSD și AUR „s-au unit” pentru a opri reformele începute de miniștrii USR și de Guvernul Bolojan.
„Noi, ca USR, constatăm astăzi că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, nu mai există o majoritate a responsabilităţii şi a maturităţii aşa cum am negociat-o acum 10 luni.”
Președintele USR a spus că partidul își menține decizia luată în comitetul politic: dacă PSD votează o moțiune împreună cu AUR, USR nu mai poate reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Fritz a argumentat că nu este vorba despre „orgolii”, ci despre imposibilitatea de a guverna cu un partener care ar păstra „o majoritate de rezervă” alături de AUR, pe care l-a numit „partid extremist”.
În același context, Fritz a amintit că intrarea USR la guvernare alături de PSD, în urmă cu aproximativ 10 luni, a fost justificată de „responsabilitate”, deși a acuzat PSD că „a crescut deficitul” și „inflația”.
Fritz a mai precizat că miniștrii USR „vor rămâne” și „vor merge la muncă” până în ziua în care va exista un nou guvern.
Pentru pașii următori, el a anunțat că a fost mandatat de Comitetul Politic al USR să îl invite pe președintele PNL, Ilie Bolojan, la o discuție despre coordonarea acțiunilor în criza politică dintre PNL și USR, invocând nevoia de „forțe reformiste” și de „claritate morală” în această etapă.
Recomandate
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
USR anunță că nu va vota „Guvernul Veștea”, invocând lipsa de timp pentru dezbateri și proceduri accelerate , după ce lista de miniștri și programul de guvernare au ajuns la Parlament „în toiul nopții”, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis duminică seară de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu (USR), care susține că astfel de decizii „luate pe furiș” subminează construirea unei majorități stabile în Parlament. Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că a primit lista de miniștri și programul de guvernare „la Parlament”, în timpul nopții, și acuză „neseriozitatea” și „lipsa de respect față de procesele decizionale” ale inițiatorilor. În același mesaj, ea spune că poziția USR este fermă. „Nu vom vota Guvernul Veștea.” Calendar strâns: Birourile Permanente , convocate pentru luni dimineață Oana Țoiu anunță că Birourile Permanente au fost convocate pentru luni, 22 iunie, la ora 10.00, tot „la miezul nopții”. Potrivit acesteia, urmează să fie propuse comisiile pentru audierile miniștrilor și ale programelor, iar apoi să aibă loc votul în plen, „fără timp consistent pentru dezbateri”. Context: documentele au fost depuse duminică seară Programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament duminică seară. În evaluarea Oanei Țoiu, procedura accelerată și transmiterea documentelor în timpul nopții nu permit o reconstrucție „stabilă” în Parlament, iar România ar avea nevoie de „un Guvern serios, nu de orice Guvern”. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
Propunerea Gabrielei Horga ca vicepreședintă PNL completează arhitectura de conducere care va decide linia partidului la guvernare , într-un moment în care liberalii își votează noua structură la Congresul extraordinar, potrivit TVR Info . Senatoarea PNL spune că intră în echipa propusă de Ilie Bolojan cu obiectivul unui partid „unit, puternic și credibil”, „capabil să ofere soluții reale” și să respecte încrederea electoratului. Horga afirmă, într-o postare pe Facebook, că își asumă proiectul „cu seriozitate și responsabilitate”, alături de mai mulți lideri și membri ai echipei: Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru și Florin Roman. În mesajul citat, Horga își argumentează candidatura prin experiența internă în partid și prin profilul profesional și instituțional: este membră PNL de 20 de ani, a fost de două ori secretar general adjunct și a lucrat în campanii electorale ale partidului. În prezent, este conferențiar universitar la FABIZ – ASE București, senator și președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat; anterior a fost vicepreședintă a Autorității de Supraveghere Financiară, responsabilă de piața de capital, și secretar de stat cu atribuții în finanțe publice și fiscalitate. Miza: noul Birou Permanent Național și controlul deciziilor de partid Potrivit aceleiași surse, viitorul Birou Permanent Național al PNL ar urma să fie format din echipa propusă prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”: președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și cei opt vicepreședinți, la care se adaugă liderii organizațiilor județene, dintre care vor fi aleși opt vicepreședinți regionali. Horga descrie formula drept una care combină echipa propusă de Ilie Bolojan cu reprezentarea organizațiilor din țară și leagă moțiunea de ideea unui PNL „modern, serios și conectat la așteptările românilor”, dar care își păstrează identitatea și valorile. Contextul imediat: Congresul extraordinar Congresul extraordinar al PNL se reunește duminică pentru a decide noua structură de conducere și pentru a alege președintele partidului și echipa sa, menționează TVR Info. În același context, publicația a relatat separat că Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL și a propus ca partidul să preia guvernarea alături de USR și UDMR, detalii în materialul TVR Info . [...]
