Știri
Știri din categoria Politică

USR spune că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Dominic Fritz anunță că acesta va fi mesajul central transmis președintelui Nicușor Dan la consultări, potrivit Antena 3. Miza imediată este configurarea unei noi formule de guvernare, în condițiile în care USR exclude refacerea unei majorități cu PSD.
Fritz a vorbit marți seara, la Palatul Parlamentului, la câteva ore după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Liderul USR a descris moțiunea drept una „a haosului”, susținând că PSD și AUR „s-au unit” pentru a opri reformele începute de miniștrii USR și de Guvernul Bolojan.
„Noi, ca USR, constatăm astăzi că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, nu mai există o majoritate a responsabilităţii şi a maturităţii aşa cum am negociat-o acum 10 luni.”
Președintele USR a spus că partidul își menține decizia luată în comitetul politic: dacă PSD votează o moțiune împreună cu AUR, USR nu mai poate reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Fritz a argumentat că nu este vorba despre „orgolii”, ci despre imposibilitatea de a guverna cu un partener care ar păstra „o majoritate de rezervă” alături de AUR, pe care l-a numit „partid extremist”.
În același context, Fritz a amintit că intrarea USR la guvernare alături de PSD, în urmă cu aproximativ 10 luni, a fost justificată de „responsabilitate”, deși a acuzat PSD că „a crescut deficitul” și „inflația”.
Fritz a mai precizat că miniștrii USR „vor rămâne” și „vor merge la muncă” până în ziua în care va exista un nou guvern.
Pentru pașii următori, el a anunțat că a fost mandatat de Comitetul Politic al USR să îl invite pe președintele PNL, Ilie Bolojan, la o discuție despre coordonarea acțiunilor în criza politică dintre PNL și USR, invocând nevoia de „forțe reformiste” și de „claritate morală” în această etapă.
Recomandate

UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]

USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]

Dominic Fritz spune că proiectele Primăriei Timișoara vor continua sub conducerea viceprimarilor USR și a administratorului public , după ce își pierde mandatul de primar, potrivit news.ro . Mesajul vine în urma unei întâlniri cu simpatizanți și colegi din USR, în care Fritz a încercat să transmită continuitate administrativă la nivel local, în paralel cu menținerea sa la conducerea partidului. În mesajul publicat după întâlnire, Fritz afirmă că „proiectele Timișoarei” vor fi coordonate de cei doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, împreună cu administratorul public Matei Creiveanu. El susține că „mecanismul administrativ” construit în ultimii ani ar urma să funcționeze fără întreruperi, în ciuda schimbării de la vârful primăriei. Continuitate operațională la Primăria Timișoara Potrivit declarațiilor citate, Fritz își leagă plecarea din funcția executivă de o tranziție internă în echipa USR din primărie, cu o împărțire explicită a responsabilităților de coordonare: viceprimarii USR Ruben Lațcău și Paula Romocean; administratorul public Matei Creiveanu. Mesajul central este că proiectele începute în mandatul său nu ar urma să fie blocate de schimbarea primarului, ci preluate de echipa deja instalată în aparatul executiv. Fritz rămâne președinte USR și activ politic În același mesaj, Dominic Fritz afirmă că va rămâne „timișorean implicat” și președinte USR, indicând că își va continua activitatea politică din aceste poziții. „Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România.” Contextul menționat de publicație este că Fritz își pierde mandatul de primar după promulgarea Legii integrității, care include un amendament denumit în spațiul public „amendamentul Fritz” și care prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. Tot în acest context, este amintit că Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, în luna iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție . [...]

Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]

PNL și USR își suspendă participarea la lucrările Camerei Deputaților , într-un boicot anunțat ca reacție la modul în care au fost repartizate funcțiile din Biroul Permanent, pe care îl contestă și la Curtea Constituțională , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: absența celor două grupuri de la ședințe și comisii poate întârzia sau complica agenda legislativă, inclusiv pe zona legilor justiției invocate de USR. Liderul de grup al PNL, Gabriel Andronache, a susținut că modificarea componenței Biroului Permanent ar fi fost votată „abuziv” și fără o renegociere între liderii de grup, deși competența ar reveni acestora. El a invocat și existența unei decizii a Curții Constituționale, argumentând că schimbările ar trebui să opereze „începând cu următoarea sesiune”. În acest context, PNL a anunțat că boicotează activitățile parlamentare ale zilei, cu excepția celor interne de grup. „Vom boicota astăzi toate activitățile parlamentare, cu excepția activităților de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenți în ședința Camerei Deputaților, nu vom fi prezenți la votul final, nu vom fi prezenți la ședințele comisiilor de astăzi și nici la ședința Biroului Permanent (...)” Ce reclamă USR și ce efect poate avea pe agenda legislativă Lidera grupului USR, Diana Stoica, a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR, pe care o leagă de respingerea în Comisia juridică a unui pachet de legi ale justiției inițiat de USR. Ea a afirmat că respectivele proiecte ar fi fost puse pe ordinea de zi și trecute prin comisie în mod neregulamentar, iar votul din plen ar urma să aibă loc în aceeași zi. „Abuzurile au început, în ceea ce privește acest pachet al legilor justiției, inițiate de colegii din USR, încă de la convocarea comisiei, care a fost făcută în mod neregulamentar, deci ilegal, în mai puțin de 24 de ore.” Din perspectiva funcționării Camerei, boicotul anunțat înseamnă că PNL și USR nu participă la: ședința de plen a Camerei Deputaților; votul final; ședințele comisiilor; ședința Biroului Permanent. De la scandalul din plen la sesizarea CCR Potrivit relatării, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară de toamnă a început cu un conflict între PNL și PSD privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit sala, acuzând PSD că ar fi cedat două funcții către AUR și S.O.S. România. Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională numirile în funcțiile din Biroul Permanent. În propunerea prezentată în plen, repartiția funcțiilor era: vicepreședinți : PSD – un loc, AUR – un loc, PNL – un loc, USR – un loc; secretari : PSD – un loc, AUR – un loc, minorități – un loc, S.O.S. România – un loc; chestori : PSD – două locuri, AUR – un loc, UDMR – un loc. Separat, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat, citat de Agerpres, că „s-a format o nouă majoritate” la Camera Deputaților între PSD și AUR, susținând că schimbările ar fi fost făcute fără informarea liderilor de grup și în contradicție cu înțelegerile de la începutul legislaturii. Ce urmează depinde de două planuri: dacă boicotul se prelungește și de calendarul Curții Constituționale privind sesizarea anunțată de PNL și USR. În paralel, tensiunea politică poate influența ritmul de lucru în comisii și în plen, inclusiv pe proiectele din zona justiției menționate în conflict. [...]

Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]