Știri
Știri din categoria Piața energiei
Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul, care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times.
Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă.
După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol.
„Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen.
Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri.
Recomandate
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar scumpirea accelerată a energiei riscă să alimenteze inflația și să împingă Banca Centrală Europeană spre noi majorări de dobândă , pe fondul unor presiuni economice și politice în creștere, potrivit HotNews . Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de 69%, față de media de 85% pentru această perioadă, calculată pe ultimii cinci ani. În acest context, prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili sporesc presiunile asupra guvernelor, atât din perspectiva costurilor economice, cât și a riscurilor politice. Germania și Țările de Jos – care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene – sunt între statele cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Potrivit Reuters, citată de News.ro, scumpirile generate de perturbările asociate războiului SUA–Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze și au făcut guvernele mai reticente în a impune atingerea țintelor naționale de stocare. Prețul gazelor: +150% într-un an, cu riscul unui nou vârf Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 euro/MWh, nivel cu 150% peste cel de acum un an și peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcție de vreme, prețul ar putea urca până la 100 euro/MWh. Analiștii avertizează că și o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele, iar refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate (GNL – gaz transportat pe mare în stare lichefiată) sub presiune timp de mai multe luni. Efect de contagiune: combustibili mai scumpi și presiune pe inflație Tensiunile nu se limitează la gaze. După ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 450 lei), în UE benzina este cu 24% mai scumpă decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație cu peste 100%, conform datelor citate în articol. Pentru BCE, gazele și electricitatea devin o preocupare centrală din perspectiva inflației. Un studiu al Băncii Italiei indică faptul că scumpirea gazelor are efecte inflaționiste mai puternice și mai persistente decât șocurile petroliere, inclusiv asupra inflației de bază (indicator urmărit atent de banca centrală). „Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir , membru al conducerii BCE. Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă, iar printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile sunt transportul aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții. Miza politică: costuri bugetare și teme sensibile în Germania Pe lângă componenta economică, presiunea este și politică. În Germania, AfD a câștigat alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor combustibililor, potrivit informațiilor din articol. [...]
Escaladarea barierelor comerciale pentru tehnologii electrice riscă să scumpească modernizarea rețelelor și să întârzie tranziția energetică , într-un moment în care cererea de electricitate crește, iar investițiile în infrastructură sunt deja sub presiune, potrivit unei analize Politico . Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru companii și utilități, respectiv facturi potențial mai ridicate pentru consumatori, pe fondul întârzierilor în livrări și al tarifelor în creștere. Tensiunile comerciale se extind de la produse finite (vehicule electrice, baterii) la componente și materiale critice pentru electrificare, de la celule fotovoltaice până la echipamente de rețea. Guverne din Europa, SUA și economii emergente justifică măsurile prin protecția locurilor de muncă, securitate economică și reducerea dependenței de China, însă industria avertizează că efectul cumulat poate încetini decarbonizarea și poate crește emisiile. Tarifele intră în „inima” lanțului de electrificare Analiza notează că barierele comerciale nu sunt noi, dar în ultimii ani au ajuns să acopere aproape întregul lanț de aprovizionare, de la materii prime și componente până la produse finale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris fenomenul drept o proliferare de tarife, taxe, măsuri antidumping, cerințe de conținut local și scheme de subvenții care „strâng” condițiile de comerț și schimbă tiparele comerciale (comentariul IEA menționat în articol: https://www.iea.org/commentaries/energy-technology-manufacturing-is-rebalancing-in-a-dynamic-era-for-trade-and-industrial-policy ). În ultimii doi ani, tarifele pentru baterii, vehicule electrice, electrolizoare, pompe de căldură și turbine eoliene au crescut, iar pentru solar „rata medie a taxelor” pe lanțul de aprovizionare a urcat de nouă ori între 2023 și 2024, potrivit analiștilor IEA citați de Politico. Consecința directă: tranziția energetică devine mai scumpă exact când ritmul ar trebui accelerat. Rețelele electrice, punctul sensibil: întârzieri, costuri și risc de facturi mai mari Cea mai imediată problemă operațională și economică este în infrastructura de rețea. Politico arată că, în multe țări, utilitățile și guvernele încearcă să modernizeze rețele îmbătrânite, în timp ce cererea de electricitate crește și volume mari de energie regenerabilă așteaptă conectarea. În acest context, tarifele pot ridica prețul echipamentelor și al lucrărilor, împingând în sus costul investițiilor și, implicit, presiunea asupra facturilor. Karen Wayland, CEO GridWise Alliance (coaliție a utilităților și furnizorilor de echipamente din SUA), rezumă efectul: „Cu siguranță încetinește lucrurile.” Wayland indică și un blocaj deja existent în lanțurile de aprovizionare pentru echipamente de rețea, amplificat de competiția cu centrele de date și de relocalizarea unor producții. În SUA, transformatoarele ar ajunge la termene de livrare de aproape doi ani și jumătate, iar prețurile ar fi crescut cu 158% din mai 2020; alte echipamente (comutatoare, automatizări de distribuție, regulatoare de tensiune) ar avea termene de cel puțin un an, conform aceleiași surse citate de Politico. Europa: cerințe „fabricat în Europa”, dar industrie insuficientă pe termen scurt În Uniunea Europeană, politicienii discută cerințe de tip „made in Europe” pentru anumite tehnologii curate achiziționate de autorități publice. Operatorii de distribuție avertizează însă că, în forma rigidă, măsura poate încetini electrificarea și instalarea de regenerabile, deoarece Europa nu produce suficient din unele tehnologii-cheie (de exemplu, anumite componente pentru transformatoare) pentru a acoperi cererea, potrivit European Distribution System Operators (documentul menționat: https://www.edsoforsmartgrids.eu/content/uploads/2026/08/e.dso-made-in-europe-position-paper.pdf ). Asociația susține că, în aceste condiții, cerințele stricte de origine ar putea „constrânge achizițiile și crește costurile”, fără să întărească rapid capacitatea industrială europeană. SUA: restricții pe importuri de echipamente de rețea și efecte în lanț pentru solar În SUA, Politico descrie o combinație de tarife și restricții mai dure sub administrația Trump, inclusiv un ordin executiv din august care interzice cumpărarea, vânzarea sau instalarea unor echipamente de rețea fabricate de companii străine considerate risc de securitate națională (material Politico Pro menționat: https://subscriber.politicopro.com/article/2026/08/trump-bans-use-of-some-foreign-electric-grid-parts-over-security-risks-01051953 ). Ordinul nu numește explicit țări, iar Departamentul Energiei ar urma să stabilească ce echipamente și ce companii intră sub incidența interdicției. Casa Albă a transmis, potrivit Politico, că ordinul vizează țări aflate sub embargo de armament și că acestea ar reprezenta o parte mică din echipamentele de rețea pentru majoritatea categoriilor de produse; totodată, Departamentul Energiei ar urma să echilibreze securitatea națională cu nevoia de extindere a rețelei în ghidurile de implementare. Pe solar, analiza menționează o succesiune de măsuri care pot afecta costurile și ritmul instalărilor, inclusiv stabilirea unor prețuri minime la import pentru polisiliciu (materia primă-cheie pentru majoritatea panourilor) și tarife pentru alte echipamente. Tim Pawlenty, CEO al Solar Energy Industries Association, spune că tarifele ar putea ajuta la relocalizarea producției, dar avertizează că nivelul și „secvențierea” lor pot crea probleme dacă furnizorii interni nu pot acoperi rapid golurile din lanțul de aprovizionare. De ce contează: decarbonizarea poate încetini, iar costurile pot urca Politico citează avertismente din industrie și analize care indică un risc comun: electrificarea și tranziția către energie mai curată pot deveni mai lente și mai scumpe. O analiză a Băncii Centrale Europene a avertizat că barierele comerciale ar face produsele „verzi” mai scumpe decât tehnologiile convenționale, cu efect asupra eforturilor de limitare a schimbărilor climatice (link menționat: https://www.ecb.europa.eu/press/research-publications/resbull/2026/html/ecb.rb260324~0b81bd7e3c.en.html ). În același timp, argumentul politic rămâne puternic: dependența totală de China pentru tehnologiile curate poate eroda sprijinul public pentru decarbonizare. În acest registru, comisarul european Stéphane Séjourné a întrebat, la prezentarea propunerii în martie, cum poate fi explicată populației „că decarbonizarea este o oportunitate” dacă bateriile sunt fabricate în China (discursul menționat: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/fr/speech_26_532 ). Pentru companii și utilități, implicația practică este că planurile de investiții în rețele, regenerabile și electrificare vor trebui recalibrate în funcție de costuri, termene de livrare și reguli de origine tot mai stricte. Iar pentru consumatori, riscul este ca întârzierile și scumpirile din infrastructură să se traducă, în timp, în presiune suplimentară asupra facturilor la energie. [...]
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
Oprirea prelungită a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiune pe piața de electricitate , dar autoritățile spun că nu văd, în acest moment, motive pentru scumpiri de peste 20%, potrivit Mediafax . Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că cele două unități vor rămâne închise cel puțin încă zece zile, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Oprirea se prelungește pe fondul faptului că nivelul fluviului este „la trei centimetri de limita de siguranță” pentru reactoare, conform informațiilor transmise de Apele Române , iar repornirea nu este posibilă în acest interval, cel puțin pentru una dintre unități. Ce înseamnă pentru piața de energie Bușoi spune că fiecare zi cu Unitățile 1 și 2 oprite „se resimte în piața de electricitate”, în condițiile în care România se confruntă cu deficit de energie. Totuși, oficialul indică faptul că, deocamdată, ofertele din piață „nu au crescut foarte mult”. În privința prețurilor, acesta susține că evoluția depinde de două variabile: durata opririi și situația pieței europene, dar afirmă că nu vede motive pentru creșteri mai mari de 20% în acest moment. De ce nu se repornesc reactoarele acum Potrivit declarațiilor lui Bușoi, nivelul relevant pentru operare este unul „administrativ”, stabilit prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), mai ridicat decât pragul din manualul de operare. În prezent, nivelul Dunării este încă prea jos pentru a permite repornirea în siguranță. Siguranța nucleară, potrivit autorităților Secretarul de stat respinge scenariile privind un incident nuclear și afirmă că nu există un pericol pentru siguranța centralei. „Siguranța echipamentelor de la Cernavodă este garantată (...). Riscul este zero. Este foarte important să nu alertăm populația.” Context: cât conta Cernavodă în mixul național Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Înainte de oprire, întreaga centrală de la Cernavodă furniza aproximativ 20% din energia electrică pentru Sistemul Național. [...]
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată. [...]
