Știri
Știri din categoria Piața energiei
Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul, care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times.
Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă.
După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol.
„Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen.
Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri.
Recomandate
Șocul petrolului se va agrava în aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu. De ce aprilie ar putea fi „mult mai rea decât martie” Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”. „În aprilie nu mai este nimic.” În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE. Dimensiunea pierderilor și riscul de raționalizare Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale. Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei. Efecte dincolo de petrol și gaze: materii prime pentru industrie și agricultură Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie. În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa. Răspunsul AIE: eliberarea de rezerve și posibile intervenții suplimentare Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea. „Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.” AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință. Miza Strâmtorii Ormuz și cine resimte cel mai puternic șocul Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul. În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Cauza imediată a șocului: blocarea Strâmtorii Ormuz și oprirea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. Efecte anticipate: pierderi mai mari de aprovizionare în aprilie, presiune pe inflație și creștere economică, risc de raționalizare. Domenii afectate: petrol, gaze naturale lichefiate, produse rafinate (motorină, combustibil de avioane) și materii prime precum petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf. Răspuns instituțional: eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre AIE și posibilitatea unor intervenții suplimentare. [...]
Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice , potrivit TASS , în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”. Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie. Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia , oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare. Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale. Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene , considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață. În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor. Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE. [...]
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
O delegaţie OMV Petrom se întâlneşte luni cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni , într-un context de creştere accelerată a preţurilor la carburanţi. Potrivit HotNews , întâlnirea este programată pentru luni, la ora 10:00, după ce şeful statului va primi anterior o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Discuţia dintre preşedinte şi reprezentanţii companiei petroliere vine într-un moment tensionat pentru piaţa energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii rapide a preţurilor la pompă în România. În ultimele zile, benzina s-a apropiat de nivelul de 8,5 lei pe litru , iar motorina a depăşit 9 lei pe litru în unele staţii. Surse oficiale citate de publicaţie au precizat că întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Totuşi, situaţia internaţională şi impactul acesteia asupra pieţei petrolului ar putea deveni un subiect central al discuţiilor. Un alt punct important de pe agenda întrevederii este proiectul Neptun Deep , unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României din Marea Neagră. Exploatarea zăcămintelor de gaze din acest perimetru este considerată esenţială pentru securitatea energetică a ţării şi pentru reducerea dependenţei de importuri. În paralel, presiunea asupra preţurilor la combustibili ar putea continua. O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă arată că motorina ar putea ajunge la aproximativ 9,78 lei pe litru în următoarele două săptămâni , dacă autorităţile nu adoptă măsuri pentru a tempera creşterea costurilor. Întâlnirea de la Cotroceni are loc într-un moment în care pieţele energetice globale sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu influenţează direct preţurile petrolului şi ale carburanţilor în Europa, inclusiv în România. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Ungaria cere Uniunii Europene să ridice interdicția asupra importurilor de energie rusească. Solicitarea a fost formulată de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó , pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru aprovizionarea globală cu energie, informează Europa Liberă . Potrivit oficialului de la Budapesta, Uniunea Europeană ar trebui să renunțe imediat la restricțiile impuse importurilor de petrol și gaze din Rusia, întrucât situația geopolitică actuală ar putea provoca perturbări majore pe piața energetică globală. Szijjártó a avertizat că închiderea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pot reduce oferta de energie la nivel mondial, ceea ce ar duce la creșteri rapide ale prețurilor în Europa. Ministrul ungar a susținut că decizia UE de a reduce drastic importurile de energie rusească a făcut blocul comunitar mai vulnerabil la astfel de crize. În opinia sa, menținerea sancțiunilor asupra energiei rusești ar putea provoca daune economice serioase pentru cetățenii europeni și pentru economia europeană. Szijjártó a afirmat că Bruxellesul ar trebui să prioritizeze interesele economice ale europenilor, nu considerente ideologice. Declarațiile vin la câteva zile după vizita lui Szijjártó la Moscova , unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul acelei întâlniri, liderul rus a sugerat că Rusia ar putea opri livrările de gaze către piața europeană mai devreme decât termenul anunțat anterior, ca reacție la decizia UE de a renunța la energia rusească. În paralel, tensiunile pe tema energiei implică și alte state din regiune. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a avertizat că Bratislava ar putea bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționează să îl acorde Ucrainei dacă fluxurile de petrol prin conducta Drujba nu vor fi restabilite. Conducta reprezintă o sursă importantă de petrol rusesc pentru Ungaria și Slovacia și a fost afectată în ianuarie de un atac cu drone. Contextul arată că disputa privind energia rusească și securitatea aprovizionării rămâne una dintre cele mai sensibile teme în interiorul Uniunii Europene, în special pentru statele din Europa Centrală care depind încă în mare măsură de importurile de petrol și gaze din Rusia. [...]
