Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh, un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews.
La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație.
Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață.
În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia.
Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice.
Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina, când cotațiile au depășit 300 euro/MWh.
Recomandate
Scumpirea accelerată a gazelor readuce presiunea pe inflație și poate împinge BCE spre noi majorări de dobândă , pe fondul riscurilor de aprovizionare și al unui nivel de stocare sub media istorică, potrivit Economica . Contractul pentru luna următoare la Dutch Title Transfer Facility (TTF) – reperul principal pentru tranzacționarea gazelor în Europa – a urcat cu 6% luni dimineață (ora Amsterdamului), până la 97,31 dolari (84,275 euro) pe MWh, cel mai ridicat nivel de la criza din 2022–2023. Prețurile marchează cinci săptămâni consecutive de creșteri săptămânale. De ce cresc prețurile: risc geopolitic și stocuri mai mici Ascensiunea este legată de intensificarea riscurilor privind aprovizionarea cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu, după ce Arabia Saudită și-a închis conducta cheie de petrol Est–Vest, folosită pentru ocolirea Strâmtorii Hormuz. În paralel, Europa intră spre sezonul rece cu depozite mai puțin pline decât de obicei: sub 70% la nivelul întregii Europe, față de 82% în aceeași perioadă din 2025 și o medie pe cinci ani de peste 80%. În material se arată că Europa se îndreaptă spre iarnă cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de stocare din ultimele două decenii, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a afectat livrările de GNL (gaz natural lichefiat) din Qatar și a intensificat competiția globală pentru încărcături disponibile rapid. „Potențialul pentru o «luptă globală pentru combustibil» există, în special într-o iarnă mai friguroasă”, a declarat Go Katayama, analist principal pentru GNL la Kpler, pentru Bloomberg. Ca semn al acestei competiții, prețul spot al GNL în Asia a urcat săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace. Efectul economic: energia reintră în ecuația dobânzilor Creșterea prețurilor la energie a ajuns pe agenda oficialilor Băncii Centrale Europene , mai mulți decidenți avertizând – potrivit Reuters – că inflația ar putea depăși estimările deja revizuite în sus. BCE a majorat dobânzile săptămâna trecută, însă petrolul și gazele sunt deja peste nivelurile de referință folosite în prognoze, ceea ce sugerează riscul unei inflații mai persistente. „Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare. Nu este vorba doar despre petrol… un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE. În prognozele BCE, cotațiile futures la gaze erau estimate pentru decembrie la 60,1 euro/MWh în scenariul de bază și 77 euro/MWh în scenariul pesimist, în timp ce prețul de piață depășește deja 80 euro. Și petrolul este peste ipotezele BCE: Brent se tranzacționează la 108 dolari/baril. „Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE. „Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, adăugând că dobânzile ar putea fi împinse „în teritoriu restrictiv”. Dobânda de referință a BCE este în prezent 2,5%, iar o nouă înăsprire ar putea afecta costurile de finanțare în economie, într-un moment în care energia riscă să împingă din nou în sus inflația. Ce urmează: ședința BCE din 29 octombrie și riscul de scumpiri la iarnă Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 29 octombrie, iar piețele financiare indică 60% șanse pentru o majorare a dobânzilor atunci, potrivit informațiilor din articol. În planul economiei reale, materialul notează că țările europene dependente de gaz pentru încălzire au ezitat să-și umple depozitele în timpul verii, iar acum se grăbesc să stocheze, ceea ce alimentează scumpirea. Consecința probabilă: costuri mai mari la încălzire și energie electrică pentru gospodării și companii, cu efect de propagare în inflație. Există însă și o nuanță importantă: unii economiști citați în articol susțin că extinderea producției din surse regenerabile după începutul războiului din Ucraina și încetinirea activității în industriile mari consumatoare de energie fac UE mai puțin vulnerabilă decât în trecut la șocurile din prețul gazelor. [...]
Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]
UE nu va relaxa sancțiunile pe combustibilii fosili rusești , chiar dacă SUA a încheiat un acord cu Moscova pentru importuri de motorină, potrivit Politico . Mesajul, transmis miercuri dimineață de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , fixează o linie de politică energetică cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul exclude revenirea la energia rusească pe fondul volatilității prețurilor la petrol. Într-un discurs în fața eurodeputaților, von der Leyen a argumentat că Rusia „nu este un furnizor de energie de încredere”, invocând experiența UE cu folosirea dependențelor energetice ca instrument de presiune și faptul că Rusia a fost cea care a redus livrările de gaze către Europa. Mesajul ei: lecția nu va fi uitată, iar sancțiunile rămân. Decizia de a menține sancțiunile vine după ce, la începutul lunii, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea sancțiunilor la importurile de motorină până în aprilie 2027, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol. Ulterior, Trump a apărat înțelegerea, susținând că și UE ar fi cumpărat „miliarde” în combustibili fosili din Rusia, fără să ofere detalii. De ce contează pentru piața energiei Poziția Comisiei reduce probabilitatea unei „supape” rapide prin revenirea la fluxuri energetice din Rusia, chiar dacă alte economii mari își ajustează politicile de sancțiuni. Pentru companii și traderi, semnalul este că UE își păstrează cadrul de restricții, ceea ce menține presiunea pe diversificarea aprovizionării și pe alternativele la combustibilii rusești, în special într-un context de prețuri ridicate la petrol. Context: un pachet mai larg de măsuri comerciale În aceeași intervenție, von der Leyen a abordat și dezechilibrul comercial cu China și a spus că Executivul european va prezenta „cât mai curând în decembrie” un nou instrument de descurajare. Potrivit articolului, acesta ar urma să se bazeze pe o propunere avansată anterior de Berlin și Paris și ar permite Comisiei să restricționeze sau chiar să interzică importuri din țări considerate că distorsionează piața unică, cu consultare minimă a statelor membre, pentru acțiune mai rapidă. Instrumentul ar urma să vină alături de un instrument de diversificare și un mecanism de solidaritate aflate deja în lucru. Von der Leyen a mai spus că UE va continua să caute acorduri cu Beijingul după o înțelegere de plafonare a importurilor de hibride din China, iar Politico notează că UE ar urma să prioritizeze chimicalele și utilajele industriale în eforturile de protejare a industriei europene. [...]
Un contract la 1.180 lei/MWh pentru energie „bandă” în noiembrie–decembrie arată cât de repede se scumpește energia la termen , pe fondul lipsei producției nucleare și al rezervelor mai mici de apă înainte de iarnă, potrivit Economica . Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut, în două sesiuni de licitație pe piața contractelor bilaterale – negociere continuă (PCCB-NC), energie cu livrare „bandă” (livrare constantă) la o putere de 10 MW pentru noiembrie și 10 MW pentru decembrie, în total 20 MW, la prețul de 1.180 lei/MWh. Cumpărătorul este Alive Capital , un furnizor mai mic. De ce contează: presiune în creștere pe prețurile la termen Tranzacția indică faptul că scumpirea nu se vede doar pe piața spot (pe termen foarte scurt), ci și în contractele la termen, care influențează direct costurile furnizorilor și, în final, nivelul ofertelor către clienți. Economica indică două posibile explicații pentru acceptarea unui astfel de preț de către cumpărător: lipsa energiei nucleare : Alive Capital ar fi între clienții Nuclearelectrica care nu mai primesc energie nucleară după ce compania de stat a invocat forța majoră pe contracte; în acest context, furnizorul ar avea nevoie de energie din alte surse, cel puțin pentru noiembrie; teama de a nu găsi energie la un preț „rezonabil” spre final de an sau așteptarea că prețurile vor crește și mai mult. Ce ar însemna pentru consumatori, în scenariul din analiză Publicația face un calcul „strict ipotetic”: un preț de achiziție de 1.200 lei/MWh pentru energie bandă ar putea însemna, pentru un client casnic din București, un preț final facturat de 2 lei/kWh , cu tarife de rețea și taxe incluse, dar fără costurile de profilare și dezechilibre (estimate în material la circa 15%). Context: cărbunele rămâne în mix, iar închiderea unui grup se amână După închiderile de capacități, CEO mai operează trei grupuri de 330 MW la Rovinari și unul de 330 MW la Turceni (puteri din licență; puterea disponibilă este mai mică, potrivit sursei). Grupul de la Turceni ar fi trebuit scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, însă România a anunțat că nu îl va închide și îl va menține operațional în iarna aceasta și iarna viitoare. Separat, Economica amintește că CEO a vândut recent și energie pentru livrare pe tot anul 2027, la un preț de aproape 800 lei/MWh pentru produsul „calendar”, relevant pentru modul în care furnizorii își construiesc ofertele. Tranzacția este detaliată de e-nergia.ro, aici: e-nergia.ro . În privința revenirii producției nucleare, Economica notează că centrala de la Cernavodă ar urma să fie repornită cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica: Economica . [...]
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
Oprirea prelungită a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiune pe piața de electricitate , dar autoritățile spun că nu văd, în acest moment, motive pentru scumpiri de peste 20%, potrivit Mediafax . Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că cele două unități vor rămâne închise cel puțin încă zece zile, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Oprirea se prelungește pe fondul faptului că nivelul fluviului este „la trei centimetri de limita de siguranță” pentru reactoare, conform informațiilor transmise de Apele Române , iar repornirea nu este posibilă în acest interval, cel puțin pentru una dintre unități. Ce înseamnă pentru piața de energie Bușoi spune că fiecare zi cu Unitățile 1 și 2 oprite „se resimte în piața de electricitate”, în condițiile în care România se confruntă cu deficit de energie. Totuși, oficialul indică faptul că, deocamdată, ofertele din piață „nu au crescut foarte mult”. În privința prețurilor, acesta susține că evoluția depinde de două variabile: durata opririi și situația pieței europene, dar afirmă că nu vede motive pentru creșteri mai mari de 20% în acest moment. De ce nu se repornesc reactoarele acum Potrivit declarațiilor lui Bușoi, nivelul relevant pentru operare este unul „administrativ”, stabilit prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), mai ridicat decât pragul din manualul de operare. În prezent, nivelul Dunării este încă prea jos pentru a permite repornirea în siguranță. Siguranța nucleară, potrivit autorităților Secretarul de stat respinge scenariile privind un incident nuclear și afirmă că nu există un pericol pentru siguranța centralei. „Siguranța echipamentelor de la Cernavodă este garantată (...). Riscul este zero. Este foarte important să nu alertăm populația.” Context: cât conta Cernavodă în mixul național Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Înainte de oprire, întreaga centrală de la Cernavodă furniza aproximativ 20% din energia electrică pentru Sistemul Național. [...]
