Știri
Știri din categoria Piața energiei
Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice, potrivit TASS, în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev, emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”.
Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie.
Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia, oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare.
Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale.
Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene, considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață.
În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor.
Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE.
Recomandate
China a ordonat principalelor rafinării să suspende exporturile de benzină și motorină , pe fondul perturbării livrărilor de petrol din Golful Persic, după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , informația provine din surse citate de Bloomberg și indică o măsură de urgență prin care Beijingul încearcă să protejeze aprovizionarea internă cu combustibili. Decizia ar fi fost comunicată verbal de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică al Chinei, în cadrul unei întâlniri cu directorii marilor companii de rafinare. Acestora li s-a cerut să oprească imediat exporturile de produse rafinate și să nu mai semneze noi contracte externe. În plus, rafinăriile ar fi fost instruite să renegocieze sau chiar să anuleze transporturile deja convenite cu parteneri externi. Totuși, autoritățile chineze au permis anumite excepții, inclusiv pentru combustibilul pentru aviație, pentru combustibilul destinat navelor deja stocat și pentru livrările către Hong Kong și Macao. Printre companiile vizate de această măsură se numără giganții energetici PetroChina, Sinopec, CNOOC și Sinochem, dar și compania privată Zhejiang Petrochemical. Niciuna dintre aceste firme nu a comentat oficial informațiile publicate de Bloomberg. Deși China dispune de unele dintre cele mai mari capacități de rafinare din lume, majoritatea producției sale este destinată consumului intern, iar exporturile au un rol secundar. În Asia, Beijingul ocupă locul al treilea la exporturile maritime de combustibili, după Coreea de Sud și Singapore. Restricțiile adoptate de China reflectă însă o tendință mai largă în Asia, unde mai multe state dependente de importuri încearcă să-și protejeze piețele interne. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, fluxurile de petrol și combustibil din Golful Persic au fost grav afectate, iar rafinăriile din Japonia, India sau Indonezia au început la rândul lor să reducă producția și exporturile. China depinde în continuare în mare măsură de petrolul din Golf, care reprezintă aproape jumătate din importurile sale de țiței. În plus, aproape toate exporturile de petrol ale Iranului sunt direcționate către piața chineză, ceea ce face ca Beijingul să fie direct expus la turbulențele generate de conflict. [...]
Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace , potrivit Financial Times , în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Trei factori de presiune asupra pieței: Vremea mai rece decât prognoza – temperaturile scăzute din ianuarie au determinat cel mai mare nivel de retrageri zilnice din depozite din ultimii cinci ani: circa 7,79 TWh . Expirarea acordului Rusia–Ucraina – la finalul lui 2024 a expirat contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, reducând drastic aprovizionarea prin conducte către Europa Centrală și de Est. Relaxarea politicilor interne de stocare – Germania a intrat în sezonul rece cu un deficit de 20% față de iarna precedentă, iar acum deține doar 36,8% din capacitate; Franța este la 35,6%, iar Olanda la doar 30,3%. Prețurile cresc, dar fără panică pe termen scurt În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților. Factor agravant: tensiunile din Golful Persic Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz , punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie , ajungând la 42 €/MWh , cel mai înalt nivel din ultimele zece luni. Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Guvernul a publicat ordonanța care menține plafonarea prețului gazelor pentru populație până în 2027 , iar prețul maxim facturat consumatorilor casnici rămâne stabilit la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare. Noua reglementare stabilește modul în care este calculat prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Acesta va include mai multe componente, printre care costul de achiziție al gazelor, tarifele de transport și distribuție stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum și taxele aplicabile, inclusiv TVA și accizele. În același timp, ordonanța introduce o limită pentru componenta de furnizare , care nu poate depăși 15 lei/MWh , măsură menită să limiteze costurile suplimentare introduse de furnizori. Preț reglementat pentru gazele destinate populației Actul normativ prevede și o modificare pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia vor fi obligați să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh , mai mic decât nivelul anterior de 120 lei/MWh. Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin evoluțiile recente de pe piața energiei, inclusiv tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, factori care ar putea duce la scumpiri semnificative pentru consumatori dacă plafonarea ar fi eliminată. Obligații pentru furnizori și constituirea stocurilor Ordonanța introduce și reguli privind pregătirea sezonului rece. În perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 , furnizorii de gaze și producătorii de energie termică vor trebui să constituie în depozitele subterane un stoc minim de gaze. Acesta trebuie să atingă cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național , pentru a asigura consumul în sezonul rece 2026–2027. Furnizorii sunt obligați să își informeze clienții despre modificările legislative odată cu prima factură emisă după intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, notificările trimise anterior cu prețuri mai mari decât plafonul de 0,31 lei/kWh nu mai sunt valabile. Amenzi pentru nerespectarea regulilor Companiile din sectorul energetic care nu respectă prevederile ordonanței pot primi amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală . Sancțiunile vor fi aplicate de instituții diferite, în funcție de tipul clientului și de rolul operatorului pe piață: ANRE pentru operatorii din sectorul energetic și clienții non-casnici ANPC pentru situațiile care implică consumatorii casnici Noua ordonanță stabilește astfel cadrul de funcționare al pieței gazelor naturale pentru următorul an, menținând plafonarea prețurilor pentru populație și impunând reguli suplimentare pentru furnizori și producători. [...]
Ungaria cere Uniunii Europene să ridice interdicția asupra importurilor de energie rusească. Solicitarea a fost formulată de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó , pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru aprovizionarea globală cu energie, informează Europa Liberă . Potrivit oficialului de la Budapesta, Uniunea Europeană ar trebui să renunțe imediat la restricțiile impuse importurilor de petrol și gaze din Rusia, întrucât situația geopolitică actuală ar putea provoca perturbări majore pe piața energetică globală. Szijjártó a avertizat că închiderea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pot reduce oferta de energie la nivel mondial, ceea ce ar duce la creșteri rapide ale prețurilor în Europa. Ministrul ungar a susținut că decizia UE de a reduce drastic importurile de energie rusească a făcut blocul comunitar mai vulnerabil la astfel de crize. În opinia sa, menținerea sancțiunilor asupra energiei rusești ar putea provoca daune economice serioase pentru cetățenii europeni și pentru economia europeană. Szijjártó a afirmat că Bruxellesul ar trebui să prioritizeze interesele economice ale europenilor, nu considerente ideologice. Declarațiile vin la câteva zile după vizita lui Szijjártó la Moscova , unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul acelei întâlniri, liderul rus a sugerat că Rusia ar putea opri livrările de gaze către piața europeană mai devreme decât termenul anunțat anterior, ca reacție la decizia UE de a renunța la energia rusească. În paralel, tensiunile pe tema energiei implică și alte state din regiune. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a avertizat că Bratislava ar putea bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționează să îl acorde Ucrainei dacă fluxurile de petrol prin conducta Drujba nu vor fi restabilite. Conducta reprezintă o sursă importantă de petrol rusesc pentru Ungaria și Slovacia și a fost afectată în ianuarie de un atac cu drone. Contextul arată că disputa privind energia rusească și securitatea aprovizionării rămâne una dintre cele mai sensibile teme în interiorul Uniunii Europene, în special pentru statele din Europa Centrală care depind încă în mare măsură de importurile de petrol și gaze din Rusia. [...]
Europa riscă o nouă criză energetică, după ce prețul gazelor a crescut cu peste 50% , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic. Potrivit Mediafax , prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, iar tensiunile din regiune afectează fluxurile de gaz natural lichefiat și transportul maritim. Creșterea rapidă a prețurilor este legată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de atacurile care au vizat infrastructura energetică din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. În doar câteva zile, prețul gazelor a urcat cu aproximativ 53%, ajungând la aproape 48,77 euro pe megawatt-oră. Pe piața globală au apărut deja semnele unei competiții mai intense pentru resursele energetice. Statele asiatice oferă prețuri mai mari pentru gazul natural lichefiat, iar unele transporturi destinate inițial Europei sunt redirecționate către Asia. Un exemplu este un transport de GNL din Nigeria, care avea ca destinație Franța, dar a schimbat ruta și s-a îndreptat către piețele asiatice, potrivit datelor companiei de analiză Kpler. Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în proporție de sub 30%, mult sub media de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează că refacerea stocurilor pentru iarna următoare ar putea deveni extrem de costisitoare dacă prețurile rămân la niveluri ridicate. Economiștii avertizează că o nouă scumpire a energiei ar putea alimenta inflația și ar încetini creșterea economică în mai multe state europene, în special în economii dependente de importurile de gaz, precum Germania și Italia. Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane , a declarat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creștere semnificativă a inflației generate de energie și o scădere a producției industriale. În aceste condiții, guvernele europene analizează măsuri de urgență. Printre soluțiile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, utilizarea mai intensă a energiei nucleare sau amânarea unor politici climatice pentru a stabiliza aprovizionarea. [...]
