Tag: kirill dmitriev
Știri despre „kirill dmitriev”
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Putin, invitat să adere la „Consiliul pentru Pace” inițiat de SUA – Kremlinul analizează propunerea și trimite emisari la Davos
Vladimir Putin a fost invitat să adere la un „Consiliu pentru Pace” inițiat de SUA, în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos – informează Biziday . Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație oficială de a adera la un Consiliu pentru Pace propus de administrația americană condusă de Donald Trump . Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Moscova „analizează în prezent toate detaliile acestei propuneri” și că intenționează să clarifice direct cu partea americană conținutul și implicațiile inițiativei. Un prim pas în acest sens va fi participarea emisarului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, la Forumul Economic Mondial de la Davos, care are loc în această săptămână. Acesta se va întâlni acolo cu membri ai delegației americane, însă nu este sigur dacă subiectul principal al discuțiilor va fi legat de Consiliul pentru Pace . Lipsa unei confirmări oficiale din partea Washingtonului adaugă incertitudine asupra caracterului și intențiilor reale ale propunerii. Consiliul, așa cum a fost conturat în scrisorile transmise de Trump către mai mulți lideri globali, ar urma să fie o platformă pentru „consolidarea păcii în Orientul Mijlociu” și pentru adoptarea unei „noi abordări îndrăznețe” în privința conflictelor internaționale. Potrivit unor surse citate de presa americană, participarea în Consiliu ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari din partea fiecărei țări membre. România se numără printre statele invitate oficial . Administrația Prezidențială a confirmat duminică primirea unei scrisori adresate președintelui Nicușor Dan , în care se cere aderarea României la această structură internațională. Nu au fost oferite detalii privind poziția Bucureștiului sau eventualul răspuns transmis către Washington . Contextul inițiativei este unul extrem de tensionat. Războiul din Ucraina continuă, iar Putin nu dă semne că ar fi dispus să încheie conflictul în viitorul apropiat. Invitația adresată liderului de la Kremlin ridică semne de întrebare privind coerența mesajului diplomatic american și modul în care se poate construi un cadru credibil de pace globală, în timp ce principalul agresor în Europa este inclus în astfel de inițiative. Este de remarcat caracterul controversat al Consiliului propus , în condițiile în care nu există un cadru instituțional internațional validat, iar componenta financiară ridicată – un miliard de dolari per țară – poate fi interpretată drept o inițiativă exclusivistă și opacă. Lista oficială a țărilor invitate sau care și-au manifestat intenția de participare nu a fost publicată până în acest moment. De asemenea, nici ONU și nici alte organizații multilaterale nu au comentat propunerea. [...]
Kirill Dmitriev atacă UE și o vizează pe von der Leyen - mesajul despre cei 13 soldați din Groenlanda
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda , potrivit agenției TASS . Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine. Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă. „Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X. Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia. În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica. Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25 %. În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă. [...]