Știri
Știri din categoria Piața energiei
România a informat informal Comisia Europeană despre intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețului la gaze, conform Economedia. Această inițiativă legislativă vizează perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și are scopul de a proteja consumatorii casnici de gaze naturale, în timp ce se pregătește tranziția către o piață liberalizată.
Deși România a comunicat informal intenția sa, surse din Comisia Europeană subliniază că este necesară o notificare oficială. Aceasta trebuie să fie conformă cu articolul 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele, care impune furnizarea de materiale suport pentru justificarea măsurii. Normele UE permit intervenții publice în stabilirea prețurilor doar în anumite condiții, cum ar fi asigurarea aprovizionării clienților vulnerabili.
„România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Proiectul de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Energiei, prevede că producătorii de gaze naturale vor fi obligați să livreze gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh către furnizori și producătorii de energie termică. Acest preț poate fi ajustat de Guvern în funcție de evoluțiile pieței și geopolitice. Componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la 15 lei/MWh.
Conform Asociației Energia Inteligentă, acest mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar ar crește cu 25% prețurile pentru consumatorii non-casnici.
România se află deja sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Comisia a emis un aviz motivat în mai 2025, solicitând României să elimine restricțiile impuse producătorilor de gaze. Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura propusă este tranzitorie și că, din 2027, nu va mai fi necesară o schemă de plafonare a prețurilor.
Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, România trebuie să demonstreze proporționalitatea și necesitatea măsurii propuse, precum și să asigure că aceasta nu denaturează piața. În plus, trebuie să se asigure că măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili sunt adecvate și că tranziția către o piață liberalizată este bine gestionată. România trebuie să notifice Comisia cu privire la măsurile adoptate și să explice de ce obiectivele nu pot fi atinse prin alte mijloace.
Recomandate
Războiul de cinci săptămâni cu Iranul a scos la iveală cât de expusă este infrastructura energetică a Israelului , iar răspunsul autorităților începe să se traducă în investiții și măsuri de urgență, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Atacurile iraniene au vizat puncte critice, inclusiv centrale electrice din Haifa și Hadera, iar lovirea rafinăriei Bazan din Haifa – surprinsă în imagini cu fum dens – a amplificat îngrijorările legate de dependența de câteva noduri energetice. În paralel, tensiunile din Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile gazelor naturale la nivel global, adăugând presiune pe discuția despre reziliența energetică. Dependența de gaz și „veriga” motorinei în situații de criză Un raport din februarie al Controlorului de Stat, Matanyahu Englman , citat în articol, arată că după declanșarea ofensivei Israelului în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, guvernul nu a abordat la timp nevoia de rezerve de motorină pentru situații de urgență. Aceste rezerve sunt prezentate drept esențiale pentru alimentarea centralelor fără a depinde de gazul natural. În același timp, specialiști intervievați descriu o structură de producție în care gazul natural domină: aproximativ 75% din electricitatea Israelului ar proveni din centrale pe gaz. Energia solară și alte alternative (inclusiv stocarea termică) ar asigura circa 18%, iar restul ar veni din cărbune, cu centralele pe cărbune programate să fie închise „în viitorul apropiat”. Risc operațional: concentrarea surselor și costul rețelelor Pe lângă dependența de un combustibil dominant, analiza indică și un risc de amplasament: sursele de gaz sunt în apropierea unor orașe de coastă precum Haifa și Ashkelon, ceea ce creează vulnerabilități de securitate și provocări de infrastructură. Un alt punct sensibil este transportul energiei din zonele de producție către marile centre urbane. Sunt menționate proiecte de regenerabile în Negev și Golan, însă „principala provocare” rămâne construirea de linii de înaltă tensiune către Tel Aviv, Haifa și Ierusalim – investiții costisitoare și adesea contestate local. Ce măsuri sunt deja în derulare și ce țintă apare pentru mixul energetic Ministerul Energiei a alocat 1 miliard de șekeli (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru un program de măsuri accelerate de protecție, care include achiziția de piese de schimb și modernizări de echipamente. În același pachet, ministerul indică și o creștere cu 30% a rezervelor strategice de motorină. Pe termen mediu, unul dintre scenariile prezentate în articol este o tranziție graduală a mixului: de la aproximativ 75% gaz și 20% regenerabile în prezent, către un model 70%-30% până la mijlocul anilor 2030 și o împărțire 50%-50% în anii 2040. Autorul notează însă că aceste evoluții depind de ritmul investițiilor și de capacitatea statului de a susține primele implementări, care au, de regulă, risc mai ridicat. [...]
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Guvernul a publicat ordonanța care menține plafonarea prețului gazelor pentru populație până în 2027 , iar prețul maxim facturat consumatorilor casnici rămâne stabilit la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare. Noua reglementare stabilește modul în care este calculat prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Acesta va include mai multe componente, printre care costul de achiziție al gazelor, tarifele de transport și distribuție stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum și taxele aplicabile, inclusiv TVA și accizele. În același timp, ordonanța introduce o limită pentru componenta de furnizare , care nu poate depăși 15 lei/MWh , măsură menită să limiteze costurile suplimentare introduse de furnizori. Preț reglementat pentru gazele destinate populației Actul normativ prevede și o modificare pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia vor fi obligați să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh , mai mic decât nivelul anterior de 120 lei/MWh. Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin evoluțiile recente de pe piața energiei, inclusiv tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, factori care ar putea duce la scumpiri semnificative pentru consumatori dacă plafonarea ar fi eliminată. Obligații pentru furnizori și constituirea stocurilor Ordonanța introduce și reguli privind pregătirea sezonului rece. În perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 , furnizorii de gaze și producătorii de energie termică vor trebui să constituie în depozitele subterane un stoc minim de gaze. Acesta trebuie să atingă cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național , pentru a asigura consumul în sezonul rece 2026–2027. Furnizorii sunt obligați să își informeze clienții despre modificările legislative odată cu prima factură emisă după intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, notificările trimise anterior cu prețuri mai mari decât plafonul de 0,31 lei/kWh nu mai sunt valabile. Amenzi pentru nerespectarea regulilor Companiile din sectorul energetic care nu respectă prevederile ordonanței pot primi amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală . Sancțiunile vor fi aplicate de instituții diferite, în funcție de tipul clientului și de rolul operatorului pe piață: ANRE pentru operatorii din sectorul energetic și clienții non-casnici ANPC pentru situațiile care implică consumatorii casnici Noua ordonanță stabilește astfel cadrul de funcționare al pieței gazelor naturale pentru următorul an, menținând plafonarea prețurilor pentru populație și impunând reguli suplimentare pentru furnizori și producători. [...]
Petrom și OMV au coborât sâmbătă prețurile la pompă cu până la 65 de bani pe litru , într-o mișcare care împinge benzina sub 8,1 lei/litru și motorina sub 8,7 lei/litru la liderul pieței, pe fondul unei serii accelerate de ieftiniri din ultimele două săptămâni, potrivit Economedia . Scăderile vin după ce, cu o zi înainte, Rompetrol, Lukoil și MOL se aliniaseră la prețurile OMV. Tăieri abrupte la liderii pieței: -0,30 lei la benzină, -0,65 lei la motorină Comparativ cu vineri (17 aprilie), sâmbătă (18 aprilie) Petrom și OMV au redus prețurile astfel: Petrom : benzină 8,37 → 8,07 lei (-0,30 lei); motorină 9,28 → 8,63 lei (-0,65 lei) OMV : benzină 8,48 → 8,18 lei (-0,30 lei); motorină 9,37 → 8,72 lei (-0,65 lei) În același interval, și alte rețele au avut ajustări, dar mai puțin uniforme: Rompetrol a redus benzina cu 0,20 lei, fără modificare la motorină; Lukoil și MOL au redus benzina cu 0,20 lei și motorina cu 0,35 lei; Socar a redus benzina cu 0,40 lei, fără modificare la motorină. Două săptămâni de ieftiniri: minus 1,66 lei/litru la motorină la Petrom Economedia notează că, de la vârful din 4 aprilie (înainte de reducerea accizei) până la 18 aprilie, la Petrom: Benzina a coborât de la 9,12 lei la 8,07 lei (minus 1,05 lei/litru ) Motorina a coborât de la 10,29 lei la 8,63 lei (minus 1,66 lei/litru ) Chiar și după aceste reduceri, prețurile rămân peste nivelurile de dinaintea conflictului din Iran (28 februarie): la Petrom, benzina este cu 0,11 lei/litru peste acel reper, iar motorina cu 0,36 lei/litru. Unde se află prețurile față de începutul lui 2026 Raportat la 1 ianuarie 2026, când benzina era 7,58 lei și motorina 7,77 lei (după prima majorare de acciză de la acea dată), nivelurile actuale sunt încă mai ridicate: aproximativ +6,4% la benzină și +11% la motorină , conform calculelor citate de Economedia. Pentru contextul din ziua precedentă, publicația trimite la materialul de vineri: Economedia . [...]
Petrom și OMV au tăiat joi prețurile la pompă cu până la 35 de bani pe litru , împingând benzina standard până la 8,37 lei/litru și motorina până la 9,28 lei/litru, într-o nouă rundă de ieftiniri care reconfigurează rapid ierarhia prețurilor în marile rețele, potrivit Economedia . Scăderile au fost aplicate joi, 16 aprilie, după ce, cu o zi înainte, alte lanțuri ( Rompetrol , MOL și Socar) operaseră deja reduceri. De data aceasta, Petrom și OMV — care nu modificaseră prețurile „ieri”, conform sursei — au redus benzina standard cu 35 de bani/litru și motorina standard cu 30 de bani/litru. Cele două rețele nu mai schimbaseră prețurile din vineri, 10 aprilie 2026. Unde au ajuns prețurile: liderii scad, diferențele se văd în pompă Economedia publică o comparație între 15 aprilie și 16 aprilie 2026, care arată nivelurile de preț din principalele rețele: Petrom : benzină 8,37 lei (−35 bani), motorină 9,28 lei (−30 bani) OMV : benzină 8,48 lei (−35 bani), motorină 9,37 lei (−30 bani) Rompetrol : benzină 8,82 lei (−28 bani), motorină 9,64 lei (−3 bani) Lukoil : benzină 8,89 lei (−10 bani), motorină 9,63 lei (−5 bani) Socar : benzină 8,79 lei (0), motorină 9,69 lei (0) MOL : benzină 9,10 lei (0), motorină 9,67 lei (0) Ce se întâmplă în restul pieței În aceeași zi, Rompetrol a redus benzina cu 28 de bani (după o scădere de 1 ban miercuri) și motorina cu 3 bani (după o reducere de 35 de bani miercuri). Lukoil scăzuse miercuri la prânz benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 5 bani/litru. MOL și Socar au păstrat joi prețurile stabilite miercuri. Totuși, Socar rămâne „extrem de competitiv” pe segmentul benzinei, cu 8,79 lei/litru, în timp ce MOL afișează cel mai mare preț la benzină dintre marii operatori, 9,10 lei/litru. În jurul prânzului, MOL redusese benzina standard la 8,82 lei/litru (−28 bani) și motorina standard la 9,37 lei/litru (−30 bani), notează sursa. [...]
