Știri
Știri din categoria Piața energiei
Benzina și motorina au coborât sub 9,50 lei/litru în toate stațiile marilor rețele, pe fondul unui nou val de ieftiniri aplicate marți, 9 iunie, care a reașezat ierarhia prețurilor la pompă și a împins Petrom în poziția de lider la „combustibili ieftini”, potrivit Economedia.
După reducerile de luni, Petrom și OMV au continuat scăderile și marți, în timp ce Socar, Lukoil și MOL au venit cu tăieri în cursul zilei. Rompetrol, care luni avea cele mai mici prețuri din piață, și le-a menținut neschimbate marți.
Marți, Petrom a redus din nou prețurile față de ziua precedentă cu 20 de bani la benzină și 15 bani la motorină, ajungând la:
OMV a urmat aceeași tendință, cu:
Rompetrol a rămas la nivelurile de luni, adică:
Companiile care luni își menținuseră prețurile din weekend au redus marți, astfel:
Cea mai mare ieftinire la benzină a fost la Lukoil, de 21 de bani/litru, în timp ce Rompetrol a fost singura companie care nu a mai redus marți.
Pe intervalul 1–9 iunie, Economedia arată că cele mai mari scăderi cumulate au fost la Petrom și OMV:
Contextul imediat al acestor mișcări este o competiție accelerată pe preț între marile rețele, care a comprimat rapid diferențele la pompă și a mutat liderul de la Rompetrol (luni) la Petrom (marți). Pentru șoferi, efectul direct este o scădere vizibilă a costului pe litru, iar pentru companii, o presiune mai mare pe menținerea cotei de piață prin preț.
Recomandate
Benzina s-a scumpit din nou cu 10 bani/litru în mai multe rețele , ceea ce împinge prețurile din București spre zona de 9,1 lei/litru și menține presiunea pe costurile de transport, potrivit Economica , pe baza datelor din aplicația Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței. Rompetrol și MOL au majorat în dimineața de 5 mai prețul benzinei standard cu 10 bani pe litru. Și SOCAR a adăugat 10 bani/litru. În schimb, Petrom (liderul pieței) nu a crescut prețul benzinei în acea dimineață, după scumpirile operate la jumătatea zilei precedente, iar Lukoil a menținut prețurile. Cât costa benzina în București (5 mai, dimineața) Petrom: 9,02 lei/litru OMV: 9,12 lei/litru Rompetrol: 9,12 lei/litru MOL: 9,12 lei/litru Lukoil: 9,12 lei/litru SOCAR: 9,09 lei/litru Motorina a rămas la nivelul zilei precedente La motorina standard, toate marile lanțuri au menținut prețurile la nivelul de ieri după-amiază, conform aceleiași surse. Prețurile motorinei în București (5 mai, dimineața): Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,82 lei/litru Rompetrol: 9,82 lei/litru MOL: 9,82 lei/litru Lukoil: 9,94 lei/litru SOCAR: 9,79 lei/litru De ce contează Scumpirea benzinei, chiar și în pași mici (10 bani/litru), se vede rapid în bugetele firmelor cu flote și în costurile de navetă, mai ales într-un context în care prețurile sunt deja în jurul a 9–10 lei/litru. Diferențele între rețele rămân reduse, ceea ce limitează spațiul de „optimizare” prin alegerea stației, cel puțin în București. [...]
Petrom și OMV au coborât sâmbătă prețurile la pompă cu până la 65 de bani pe litru , într-o mișcare care împinge benzina sub 8,1 lei/litru și motorina sub 8,7 lei/litru la liderul pieței, pe fondul unei serii accelerate de ieftiniri din ultimele două săptămâni, potrivit Economedia . Scăderile vin după ce, cu o zi înainte, Rompetrol, Lukoil și MOL se aliniaseră la prețurile OMV. Tăieri abrupte la liderii pieței: -0,30 lei la benzină, -0,65 lei la motorină Comparativ cu vineri (17 aprilie), sâmbătă (18 aprilie) Petrom și OMV au redus prețurile astfel: Petrom : benzină 8,37 → 8,07 lei (-0,30 lei); motorină 9,28 → 8,63 lei (-0,65 lei) OMV : benzină 8,48 → 8,18 lei (-0,30 lei); motorină 9,37 → 8,72 lei (-0,65 lei) În același interval, și alte rețele au avut ajustări, dar mai puțin uniforme: Rompetrol a redus benzina cu 0,20 lei, fără modificare la motorină; Lukoil și MOL au redus benzina cu 0,20 lei și motorina cu 0,35 lei; Socar a redus benzina cu 0,40 lei, fără modificare la motorină. Două săptămâni de ieftiniri: minus 1,66 lei/litru la motorină la Petrom Economedia notează că, de la vârful din 4 aprilie (înainte de reducerea accizei) până la 18 aprilie, la Petrom: Benzina a coborât de la 9,12 lei la 8,07 lei (minus 1,05 lei/litru ) Motorina a coborât de la 10,29 lei la 8,63 lei (minus 1,66 lei/litru ) Chiar și după aceste reduceri, prețurile rămân peste nivelurile de dinaintea conflictului din Iran (28 februarie): la Petrom, benzina este cu 0,11 lei/litru peste acel reper, iar motorina cu 0,36 lei/litru. Unde se află prețurile față de începutul lui 2026 Raportat la 1 ianuarie 2026, când benzina era 7,58 lei și motorina 7,77 lei (după prima majorare de acciză de la acea dată), nivelurile actuale sunt încă mai ridicate: aproximativ +6,4% la benzină și +11% la motorină , conform calculelor citate de Economedia. Pentru contextul din ziua precedentă, publicația trimite la materialul de vineri: Economedia . [...]
Motorina s-a apropiat de 9,8 lei/litru în unele rețele, după scumpiri accelerate în 48 de ore , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al unor probleme de aprovizionare semnalate în piață, potrivit Economedia . Mișcarea lovește direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care cererea ridicată pune presiune suplimentară pe stații. În ziua de joi, 30 aprilie, cea mai mare creștere la motorină a fost consemnată la Lukoil , unde prețul a urcat la 9,79 lei/litru, cu 20 de bani peste nivelul din ziua precedentă. Și Petrom a majorat motorina cu 20 de bani, până la 9,58 lei/litru. La benzină, cele mai ridicate prețuri de joi au fost la Lukoil (8,99 lei/litru) și Rompetrol (8,98 lei/litru), în timp ce în unele rețele prețurile au rămas neschimbate față de miercuri. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri (29–30 aprilie) Comparativ cu miercuri, motorina a avut cele mai consistente creșteri în principalele lanțuri, în timp ce benzina a avansat mai moderat sau a stagnat: Motorină : +0,20 lei/litru la Petrom, OMV și Lukoil; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la MOL; 0,00 lei/litru la Socar. Benzină : 0,00 lei/litru la Petrom, OMV și Socar; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la Lukoil; +0,07 lei/litru la MOL. Context: cerere mare și semnale de aprovizionare Pe lângă factorii externi legați de cotațiile internaționale, piața locală resimte o presiune suplimentară din cererea ridicată. În ultimele zile, mai multe stații Petrom au raportat indisponibilitatea temporară a unor produse, iar compania a precizat că stațiile sunt realimentate rapid pentru a acoperi cererea crescută. Per total, în ultimele zile, prețurile au crescut cu aproximativ un leu pe litru față de minimele săptămânii trecute, când benzina era 8,27 lei/litru, iar motorina 8,53 lei/litru. [...]
Rompetrol a redus prețurile la pompă, coborând motorina sub benzină , într-o mișcare care poate pune presiune pe restul pieței într-un context în care strategiile comerciale ale companiilor sunt influențate și de plafonarea temporară a adaosurilor, potrivit Profit . În urma ieftinirii din stațiile Rompetrol, motorina standard a ajuns la 9,49 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, după o săptămână în care cotațiile au rămas neschimbate. Practic, motorina este cu 5 bani/l mai ieftină decât benzina, o inversare față de situația de acum circa o lună și jumătate, când motorina era mai scumpă cu peste 1 leu/l. Cum se poziționează Rompetrol față de concurență Profit notează că, la nivelul stațiilor din Capitală, prețurile Rompetrol sunt în acest moment cele mai reduse din piață, cel puțin până când concurenții vor adopta măsuri similare. Comparativ cu Petrom, diferențele sunt: motorina standard: cu 4 bani/l mai ieftină la Rompetrol; benzina standard: cu 9 bani/l mai ieftină la Rompetrol. Context: volatilitate recentă și efectul plafonării adaosurilor În același material este amintit că, pe 1 iulie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise motorina cu 35 bani/l. Totodată, înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente Rompetrol scumpise benzina cu 50 bani/l și ieftinise motorina cu 35 bani/l. Un element de fundal pentru aceste ajustări este intervenția Guvernului, care a limitat temporar, până în luna iunie, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la nivelul celor de anul trecut. Profit precizează că adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce influențează strategiile de preț ale jucătorilor din piață. [...]
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul pune presiune pe energia Europei și riscă să se transfere în economie , pe fondul unei înăspriri a aprovizionării cu petrol și gaze și al scumpirilor asociate, potrivit Politico , care descrie efectele inițiale ale crizei și temele de dezbatere din cadrul Energy & Climate Forum. Publicația notează că undele de șoc se văd deja în piețele globale, iar pentru Europa „ce e mai rău” ar putea încă urma, pe măsură ce oferta se strânge și prețurile cresc. În acest context, impactul nu rămâne limitat la sectorul energetic: presiunea se poate propaga către costurile de finanțare și către cerere, cu efecte în lanț asupra activității economice. Ce înseamnă pentru companii și economie Politico indică faptul că șocul energetic „se infiltrează” în mai multe zone ale economiei, inclusiv: industria prelucrătoare (prin costuri mai mari și posibile ajustări ale producției); costurile de împrumut (prin efecte asupra condițiilor financiare); schimbări de cerere (pe fondul scumpirilor și al incertitudinii). Din perspectiva mediului de afaceri, combinația dintre prețuri mai mari la energie și condiții de finanțare mai dure poate eroda competitivitatea industrială, mai ales în sectoarele cu consum intens de energie. Miza de reglementare: tranziția „curată” ca problemă de securitate economică Un element central al analizei este schimbarea de accent în politicile climatice: tranziția energetică „curată” nu mai este prezentată predominant ca o obligație climatică, ci ca o chestiune de securitate economică. Politico ridică întrebarea ce măsuri de politică publică ar putea proteja „suveranitatea” UE, reducând în același timp emisiile. Ce urmează Politico anunță că discuțiile și noutățile pe această temă sunt urmărite în format „live updates” în cadrul Energy & Climate Forum, unde sunt invitați decidenți, lideri din industrie și experți în politici publice. În materialul disponibil în acest moment nu apar încă intervenții punctuale sau decizii concrete, ci cadrul de problemă și direcțiile de dezbatere pe termen scurt și mediu. [...]
