Știri
Știri din categoria Piața energiei
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică”, chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters, conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa.
Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie. În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50%, iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune.
Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică.
Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică.
Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare.
În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei:
Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei.
Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei, chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat.
Recomandate
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Europa riscă să intre în iarnă cu depozite de gaze sub nivelurile din ultimii 15 ani, ceea ce poate împinge prețurile în sus pentru companii și populație , pe fondul unei reumpleri lente și al incertitudinilor din aprovizionarea globală cu GNL, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Estimările Wood Mackenzie indică faptul că depozitele din UE ar putea încheia sezonul de realimentare (de regulă aprilie–octombrie) la un grad de umplere de circa 76%, cel mai scăzut nivel maxim cel puțin din 2011, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE). Depozitele au intrat în sezonul de reumplere la 28% după o iarnă „deosebit de rece”, iar în prezent sunt umplute, în medie, în proporție de 48%, potrivit GIE. De ce contează: risc de volatilitate și presiune pe facturi în iarnă Nivelurile mai mici de stocare cresc vulnerabilitatea la episoade de frig și la șocuri de ofertă, cu efect direct în costurile energiei pentru industrie și gospodării. În paralel, piața dă semnale contradictorii: prețurile au urcat după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lui februarie, dar apoi au rămas relativ stabile, inclusiv înainte de un acord de pace provizoriu între Washington și Teheran la începutul lunii. Un efect secundar al stabilizării este că prețul din hub-urile europene ar fi coborât prea mult pentru a atrage încărcături de GNL (gaz natural lichefiat), de regulă din SUA, ceea ce poate frâna reumplerea depozitelor. „Ne aflăm într-o etapă critică a verii pentru planurile de reaprovizionare cu gaze ale Europei (…) cu cât oferta de GNL rămâne mai limitată, cu atât stocurile europene de gaze la începutul iernii vor fi mai reduse și cu atât va fi mai mare probabilitatea unor creșteri bruște ale prețurilor în timpul iernii.” Prețurile de referință ale gazelor în Europa sunt în jur de 40 euro/MWh (aprox. 200 lei/MWh), potrivit materialului, peste nivelul de dinaintea războiului SUA–Iran (28 februarie), dar mult sub vârful de 342 euro/MWh atins după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Ce spun autoritățile UE și care sunt țintele de stocare Comisia Europeană a transmis că nivelurile actuale „nu ridică îngrijorări imediate” privind securitatea energetică și că un nivel de stocare de 80% ar fi suficient pentru iarnă. Executivul european a mai indicat că stocurile sunt cu aproximativ 10% sub media de dinaintea crizei, în timp ce cererea de gaze în UE s-a redus cu 17%. În acest context, Comisia recomandă statelor membre o țintă de umplere de 80% sau chiar 75% pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, după ce în ultimii ani obiectivul neobligatoriu a fost de 90%. „Avem nevoie de un nivel ridicat pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru iarna viitoare [dar] vrem să facem acest lucru într-un mod care să nu ducă la creșteri ale prețurilor pe termen scurt.” Variabila Qatar și scenariile de final de sezon Situația s-ar putea îmbunătăți dacă pe piață ajunge un val de GNL din Golf. Nave de transport GNL din Qatar, goale, au început să se întoarcă spre Golful Persic după semnarea acordului preliminar de pace, iar premierul Qatarului a spus că producția ar urma să revină la normal în câteva săptămâni, cu excepția a două unități lovite în conflict. Totuși, ritmul revenirii volumelor este pus sub semnul întrebării de analiști. Într-o notă citată, Samantha Dart (Goldman Sachs) estimează că, dacă unitățile neavariate de la Ras Laffan ating capacitatea maximă până la final de iulie, UE ar putea încheia sezonul la 74%; dacă acest lucru se întâmplă cu o lună mai târziu, nivelul ar putea coborî la 70%. Pe lângă incertitudinile de ofertă, transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil, după ce o navă a fost lovită recent, iar continuarea fluxurilor după expirarea prelungirii de 60 de zile a armistițiului este descrisă ca incertă. Un risc suplimentar: planul UE privind GNL din Rusia În paralel, planul UE de a interzice complet, de la 1 ianuarie, importurile de GNL din Rusia (aproximativ 14% din importurile de GNL ale Europei, conform articolului) adaugă un risc de aprovizionare pentru iarna europeană, într-un moment în care depozitele ar putea intra în sezonul rece sub nivelurile obișnuite. [...]
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia . Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document. Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate. Disputa din UE: protecția industriei vs. menținerea ambiției climatice În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată. Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit. Ce urmează Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
Republica Moldova își mută securitatea energetică pe agenda de vârf a statului , după ce președinta Maia Sandu a convocat pentru marți Consiliul Național de Securitate (CNS) , pe fondul volatilității din piețele internaționale și al tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Agenda ședinței va fi axată pe securitatea energetică a țării în contextul „volatilității globale a piețelor energetice” și al evoluțiilor regionale, conform Președinției de la Chișinău. Membrii CNS urmează să analizeze impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, precum și măsurile deja implementate pentru protejarea cetățenilor și a economiei naționale. Ce urmărește Chișinăul prin convocarea CNS Din informațiile transmise, discuțiile vizează soluții pentru „asigurarea stabilității și continuității aprovizionării” cu resurse energetice, într-un moment în care securitatea energetică este prezentată drept o prioritate strategică a Republicii Moldova. Agerpres relatează că informația este transmisă de agenția MOLDPRES, iar convocarea are loc în contextul preocupărilor legate de securitatea energetică și de evoluțiile din piețele internaționale. [...]
Motorina s-a ieftinit sâmbătă în două valuri, cu reduceri de până la 10 bani/l , ceea ce împinge în jos costurile de alimentare pentru transport și firmele cu flote, într-un interval foarte scurt, potrivit Economedia . După ce OMV Petrom a redus prețul motorinei sâmbătă dimineață, la prânz au urmat ajustări și la alte rețele mari: Socar a tăiat 10 bani/l, Rompetrol a redus cu 6 bani/l, iar MOL cu 4 bani/l. În același timp, benzina standard a rămas neschimbată la toți operatorii în intervalul analizat. Două valuri de ieftiniri într-o singură zi Economedia notează că tăierile de preț s-au desfășurat în două etape: primul val : sâmbătă dimineață (Petrom și OMV); al doilea val : sâmbătă la prânz (MOL, Rompetrol și Socar). La prânz, cea mai ieftină motorină era la Petrom și Socar , unde litrul a coborât până la 10,47 lei . Cum au evoluat prețurile la motorina standard (vineri–sâmbătă) Rețea benzinării Vineri (7 aug) Sâmbătă dimineață (8 aug) Sâmbătă la prânz (8 aug) Scădere Petrom 10,57 lei/l 10,47 lei/l 10,47 lei/l – 0,10 lei Socar 10,57 – 10,59 lei/l 10,57 – 10,59 lei/l 10,47 – 10,49 lei/l – 0,10 lei OMV 10,63 lei/l 10,53 lei/l 10,53 lei/l – 0,10 lei Rompetrol 10,59 lei/l 10,59 lei/l 10,53 lei/l – 0,06 lei MOL 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,59 lei/l – 0,04 lei Lukoil 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,63 lei/l Neschimbat Benzina standard a rămas pe loc; minimul e la Rompetrol Pe benzina standard nu au existat modificări în intervalul urmărit. Cea mai ieftină variantă a rămas la Rompetrol: 9,32 lei/l , urmată de Petrom (9,36 lei/l) și Socar (9,36 – 9,39 lei/l). Rețea benzinării Preț benzină standard (lei/l) Rompetrol 9,32 Petrom 9,36 Socar 9,36 – 9,39 OMV 9,42 MOL 9,42 Lukoil 9,42 [...]
