Știri
Știri din categoria Piața energiei
Șocul petrolului se va agrava în aprilie, potrivit HotNews.ro, care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu.
Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”.
„În aprilie nu mai este nimic.”
În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE.
Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale.
Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei.
Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie.
În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa.
Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea.
„Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.”
AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință.
Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul.
În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”.
Recomandate
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice , potrivit TASS , în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”. Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie. Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia , oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare. Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale. Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene , considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață. În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor. Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Europa riscă o nouă criză energetică, după ce prețul gazelor a crescut cu peste 50% , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic. Potrivit Mediafax , prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, iar tensiunile din regiune afectează fluxurile de gaz natural lichefiat și transportul maritim. Creșterea rapidă a prețurilor este legată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de atacurile care au vizat infrastructura energetică din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. În doar câteva zile, prețul gazelor a urcat cu aproximativ 53%, ajungând la aproape 48,77 euro pe megawatt-oră. Pe piața globală au apărut deja semnele unei competiții mai intense pentru resursele energetice. Statele asiatice oferă prețuri mai mari pentru gazul natural lichefiat, iar unele transporturi destinate inițial Europei sunt redirecționate către Asia. Un exemplu este un transport de GNL din Nigeria, care avea ca destinație Franța, dar a schimbat ruta și s-a îndreptat către piețele asiatice, potrivit datelor companiei de analiză Kpler. Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în proporție de sub 30%, mult sub media de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează că refacerea stocurilor pentru iarna următoare ar putea deveni extrem de costisitoare dacă prețurile rămân la niveluri ridicate. Economiștii avertizează că o nouă scumpire a energiei ar putea alimenta inflația și ar încetini creșterea economică în mai multe state europene, în special în economii dependente de importurile de gaz, precum Germania și Italia. Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane , a declarat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creștere semnificativă a inflației generate de energie și o scădere a producției industriale. În aceste condiții, guvernele europene analizează măsuri de urgență. Printre soluțiile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, utilizarea mai intensă a energiei nucleare sau amânarea unor politici climatice pentru a stabiliza aprovizionarea. [...]
China a ordonat principalelor rafinării să suspende exporturile de benzină și motorină , pe fondul perturbării livrărilor de petrol din Golful Persic, după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , informația provine din surse citate de Bloomberg și indică o măsură de urgență prin care Beijingul încearcă să protejeze aprovizionarea internă cu combustibili. Decizia ar fi fost comunicată verbal de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică al Chinei, în cadrul unei întâlniri cu directorii marilor companii de rafinare. Acestora li s-a cerut să oprească imediat exporturile de produse rafinate și să nu mai semneze noi contracte externe. În plus, rafinăriile ar fi fost instruite să renegocieze sau chiar să anuleze transporturile deja convenite cu parteneri externi. Totuși, autoritățile chineze au permis anumite excepții, inclusiv pentru combustibilul pentru aviație, pentru combustibilul destinat navelor deja stocat și pentru livrările către Hong Kong și Macao. Printre companiile vizate de această măsură se numără giganții energetici PetroChina, Sinopec, CNOOC și Sinochem, dar și compania privată Zhejiang Petrochemical. Niciuna dintre aceste firme nu a comentat oficial informațiile publicate de Bloomberg. Deși China dispune de unele dintre cele mai mari capacități de rafinare din lume, majoritatea producției sale este destinată consumului intern, iar exporturile au un rol secundar. În Asia, Beijingul ocupă locul al treilea la exporturile maritime de combustibili, după Coreea de Sud și Singapore. Restricțiile adoptate de China reflectă însă o tendință mai largă în Asia, unde mai multe state dependente de importuri încearcă să-și protejeze piețele interne. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, fluxurile de petrol și combustibil din Golful Persic au fost grav afectate, iar rafinăriile din Japonia, India sau Indonezia au început la rândul lor să reducă producția și exporturile. China depinde în continuare în mare măsură de petrolul din Golf, care reprezintă aproape jumătate din importurile sale de țiței. În plus, aproape toate exporturile de petrol ale Iranului sunt direcționate către piața chineză, ceea ce face ca Beijingul să fie direct expus la turbulențele generate de conflict. [...]
Prețul gazelor în Europa aproape s-a dublat în câteva zile, după atacurile asupra Iranului , iar piețele energetice reacționează la riscul unor perturbări prelungite în aprovizionare, potrivit analizelor publicate de Reuters și Euronews . Escaladarea conflictului SUA-Israel-Iran readuce în prim-plan temerile privind o nouă criză energetică, similară celei din 2022–2023. Referința europeană pentru gaze, contractul Dutch TTF, a urcat de la puțin peste 30 de euro/MWh la finalul săptămânii trecute la peste 60 de euro/MWh marți, 3 martie 2026. În paralel, petrolul Brent a crescut cu aproximativ 8%, pe fondul incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din comerțul global cu petrol. Peste 200 de nave comerciale, inclusiv petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate, staționează în zonă din cauza tensiunilor. Europa intră în criză cu rezerve reduse Potrivit centrului de analiză Bruegel, Uniunea Europeană a intrat în 2026 cu rezerve de gaze mai mici decât în anii anteriori. La final de februarie, stocurile erau la aproximativ 30% din capacitate, iar Germania avea rezerve de doar 21,6%. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024 depozitele erau semnificativ mai bine alimentate. Această situație amplifică vulnerabilitatea economiei europene în cazul în care prețurile rămân ridicate pentru mai multe luni. Risc de inflație și blocaj în politica monetară Economiștii citați de Reuters avertizează că, dacă tensiunile persistă, inflația în zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, în timp ce ritmul de creștere economică s-ar reduce. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că instituția „monitorizează foarte atent situația globală” înaintea ședinței din 18–19 martie. În acest context, analiștii nu mai anticipează reduceri rapide ale dobânzilor. Investitorii au redus și probabilitatea unei tăieri de dobândă din partea Băncii Angliei, semn că piețele se pregătesc pentru un scenariu de inflație persistentă. Cine este cel mai expus Un val prelungit de scumpiri ar afecta în special: industriile mari consumatoare de energie (chimie, siderurgie, sticlă, hârtie); economii precum Germania, Italia și Olanda; gospodăriile cu venituri reduse din Europa Centrală și de Est, dependente de gaz pentru încălzire. Goldman Sachs a transmis investitorilor că principalul canal prin care criza iraniană afectează economia globală este piața energiei, iar durata conflictului va fi decisivă pentru evoluția inflației și a creșterii economice. În lipsa unei dezescaladări rapide, Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de presiune energetică majoră, cu efecte directe asupra facturilor, competitivității industriale și politicii monetare. [...]
