Știri
Știri din categoria Piața energiei
Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace, potrivit Financial Times, în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților.
Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz, punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie, ajungând la 42 €/MWh, cel mai înalt nivel din ultimele zece luni.
Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile.
Recomandate
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
Italia cere ca cheltuielile excepționale pentru criza energetică să fie scoase temporar din calculele Pactului de Stabilitate , pentru a permite statelor să intervină fără să încalce regulile bugetare ale UE, potrivit Economica . Premierul Giorgia Meloni argumentează, într-un document consultat de EFE, că tensiunile din Orientul Mijlociu și din Strâmtoarea Ormuz, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina, au început să se reflecte „grav și adesea asimetric” în prețurile la energie. Efectele invocate vizează direct costurile pentru familii și companii, competitivitatea sistemului de producție și puterea de cumpărare. Ce schimbare de reguli cere Italia Miza este extinderea temporară a așa-numitei „ clauze derogatorii naționale ” (un mecanism din normele bugetare ale UE care permite abateri temporare de la țintele fiscale în situații excepționale, cu condiția menținerii sustenabilității datoriei). În prezent, Meloni indică faptul că acest instrument este folosit pentru cheltuieli de apărare. Italia cere ca aceeași flexibilitate să se aplice și pentru: investițiile necesare pentru a gestiona criza energetică; măsuri extraordinare de sprijin legate de actuala urgență energetică. Meloni susține că „creșterea extraordinară a costurilor energiei” reprezintă o circumstanță excepțională, în afara controlului statelor membre, cu „repercusiuni grave asupra finanțelor publice”. De ce contează pentru economie și companii Din perspectiva Romei, tratamentul diferit între apărare și energie ar fi dificil de justificat politic și economic, în condițiile în care energia lovește direct „economia reală” — gospodării, lucrători și întreprinderi. Propunerea ar crea spațiu bugetar pentru intervenții rapide, fără ca statele să fie penalizate în cadrul regulilor fiscale europene. Italia precizează că extinderea ar fi temporară și ar urma să includă energia „fără a modifica limitele maxime de abatere deja stabilite”, adică fără a cere, cel puțin în această formulare, o relaxare suplimentară a plafonului de deviere permis. Ce urmează Documentul citat indică o poziționare politică a Italiei în discuțiile europene despre priorități strategice și flexibilitate fiscală. Textul nu oferă detalii despre calendarul unei decizii la nivelul UE sau despre sprijinul altor state membre pentru această extindere a clauzei. [...]
Tariful reglementat de distribuție a gazelor scade, în medie, cu 7,1% de la 1 iulie 2026 , după ce ANRE a aprobat noile niveluri aplicabile celor 27 de operatori licențiați la nivel național, potrivit Antena 3 . Reducerea vizează o componentă din factura finală și nu garantează automat ieftinirea în aceeași proporție pentru fiecare client. Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a decis, în ședința de marți, pachetul de tarife reglementate pentru serviciul de distribuție. Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh. Ce înseamnă pentru facturi: distribuția e doar o parte din preț ANRE estimează că, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factură va fi mai mică în a doua jumătate a anului. Președintele ANRE, George Niculescu, a atras însă atenția că efectul diferă de la caz la caz, în funcție de operator, categoria de consum și volumele consumate, dar și de celelalte componente ale prețului final. „Impactul concret asupra fiecărui client depinde de operatorul de distribuție, de categoria de consum, de volumul consumat și de celelalte componente ale prețului final.” De unde vine scăderea și cum arată tabloul pe operatori Potrivit ANRE, scăderea este determinată în principal de operatorii cu volume mari. Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid, care împreună deservesc aproape 90% din volumul total prognozat (72,59 TWh), au tarife în scădere. La nivelul întregii piețe, ANRE descrie un tablou mixt: 14 creșteri de tarife și 13 reduceri, diferențiate pe fiecare operator; patru operatori au reduceri de cel puțin 10%; șase operatori au majorări de cel puțin 5%. Autoritatea precizează că tarifele aprobate nu includ TVA și sunt stabilite diferențiat pe operatori și pe categorii de consum, în funcție de structura de costuri, volumele prognozate și parametrii specifici fiecărei rețele. [...]
Rompetrol își consolidează rolul de „reper” de preț în piața carburanților după ce a ieftinit benzina cu 10 bani/l și a scumpit motorina cu 5 bani/l, mișcare care a mărit diferența dintre cele două produse la 26 de bani/l în defavoarea dieselului, potrivit Profit . Ajustarea de vineri vine într-un context în care, deși în mod tradițional trendul era impus de liderul pieței, OMV Petrom, în ultima perioadă Rompetrol pare să fie compania cea mai activă în modificarea prețurilor, influențând și politica de preț a concurenței. Rompetrol operează și cea mai mare rafinărie din România, Petromidia . Ce s-a schimbat la pompă În urma modificărilor de preț, în stațiile Rompetrol: benzina standard se vinde la 8,78 lei/l ; motorina a revenit peste pragul de 9 lei/l, la 9,04 lei/l . Diferența de preț dintre motorină și benzină a urcat la 26 de bani/l , însă rămâne sub maximul din ultimele luni: cu două luni în urmă, motorina era cu peste 1 leu/l mai scumpă decât benzina, conform datelor citate de publicație. Cum se poziționează Rompetrol față de Petrom și restul pieței Rompetrol este prezentată ca cea mai ieftină rețea de benzinării din România : benzina ar fi mai ieftină cu 14 bani/l , iar motorina cu 4 bani/l față de prețurile din stațiile Petrom. Pe partea de reacție a concurenței, OMV Petrom și compania controlată de grupul maghiar MOL au ieftinit joi după-amiază carburanții (cu 20 de bani/l benzina și cu 10 bani/l motorina), după o reducere anterioară în aceeași zi (10 bani/l la benzină și 5 bani/l la diesel). Separat, Lukoil a modificat prețurile la miezul nopții, reducând benzina cu 20 bani/l și motorina cu 10 bani/l; astfel, prețurile au ajuns la nivelul celor din benzinăriile OMV și MOL, de 8,98 lei/l pentru benzina standard și 9,14 lei/l pentru motorină. De ce contează Când rețeaua cu cele mai mici prețuri își ajustează rapid tarifele — și mai ales când o face asimetric, ieftinind benzina și scumpind motorina — semnalul se transmite în piață atât prin concurență, cât și prin diferențele de preț dintre produse, relevante pentru costurile de transport și pentru consumatorii care folosesc preponderent diesel. [...]
Benzina și motorina au coborât sub 9,50 lei/litru în toate stațiile marilor rețele , pe fondul unui nou val de ieftiniri aplicate marți, 9 iunie, care a reașezat ierarhia prețurilor la pompă și a împins Petrom în poziția de lider la „combustibili ieftini”, potrivit Economedia . După reducerile de luni, Petrom și OMV au continuat scăderile și marți, în timp ce Socar, Lukoil și MOL au venit cu tăieri în cursul zilei. Rompetrol, care luni avea cele mai mici prețuri din piață, și le-a menținut neschimbate marți. Noile prețuri la pompă și cine conduce piața la „ieftin” Marți, Petrom a redus din nou prețurile față de ziua precedentă cu 20 de bani la benzină și 15 bani la motorină, ajungând la: 9,22 lei/litru la benzină 9,23 lei/litru la motorină OMV a urmat aceeași tendință, cu: 9,28 lei/litru la benzină 9,29 lei/litru la motorină Rompetrol a rămas la nivelurile de luni, adică: 9,33 lei/litru la benzină 9,34 lei/litru la motorină Reducerile aplicate marți de Socar, Lukoil și MOL Companiile care luni își menținuseră prețurile din weekend au redus marți, astfel: Socar : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,44 lei (benzină) și 9,39 lei/litru (motorină) Lukoil : -21 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,47 lei (benzină) și 9,44 lei (motorină) MOL : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,48 lei (benzină) și 9,44 lei/litru (motorină) Cea mai mare ieftinire la benzină a fost la Lukoil, de 21 de bani/litru , în timp ce Rompetrol a fost singura companie care nu a mai redus marți. Cât s-a tăiat în total între 1 și 9 iunie Pe intervalul 1–9 iunie, Economedia arată că cele mai mari scăderi cumulate au fost la Petrom și OMV: Benzină : Petrom și OMV au redus cu 40 de bani/litru în două zile; Rompetrol a ajuns la -35 de bani/litru (cu mențiunea că include și o reducere intermediară din weekend) Motorină : Petrom și OMV au ajuns la -30 de bani/litru , în timp ce Socar, Lukoil și MOL au avut câte -15 bani/litru (aplicați marți) Contextul imediat al acestor mișcări este o competiție accelerată pe preț între marile rețele, care a comprimat rapid diferențele la pompă și a mutat liderul de la Rompetrol (luni) la Petrom (marți). Pentru șoferi, efectul direct este o scădere vizibilă a costului pe litru, iar pentru companii, o presiune mai mare pe menținerea cotei de piață prin preț. [...]
Rompetrol a redus prețurile la pompă, coborând motorina sub benzină , într-o mișcare care poate pune presiune pe restul pieței într-un context în care strategiile comerciale ale companiilor sunt influențate și de plafonarea temporară a adaosurilor, potrivit Profit . În urma ieftinirii din stațiile Rompetrol, motorina standard a ajuns la 9,49 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, după o săptămână în care cotațiile au rămas neschimbate. Practic, motorina este cu 5 bani/l mai ieftină decât benzina, o inversare față de situația de acum circa o lună și jumătate, când motorina era mai scumpă cu peste 1 leu/l. Cum se poziționează Rompetrol față de concurență Profit notează că, la nivelul stațiilor din Capitală, prețurile Rompetrol sunt în acest moment cele mai reduse din piață, cel puțin până când concurenții vor adopta măsuri similare. Comparativ cu Petrom, diferențele sunt: motorina standard: cu 4 bani/l mai ieftină la Rompetrol; benzina standard: cu 9 bani/l mai ieftină la Rompetrol. Context: volatilitate recentă și efectul plafonării adaosurilor În același material este amintit că, pe 1 iulie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise motorina cu 35 bani/l. Totodată, înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente Rompetrol scumpise benzina cu 50 bani/l și ieftinise motorina cu 35 bani/l. Un element de fundal pentru aceste ajustări este intervenția Guvernului, care a limitat temporar, până în luna iunie, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la nivelul celor de anul trecut. Profit precizează că adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce influențează strategiile de preț ale jucătorilor din piață. [...]
