Scumpirea accelerată a gazelor readuce presiunea pe inflație și poate împinge BCE spre noi majorări de dobândă, pe fondul riscurilor de aprovizionare și al unui nivel de stocare sub media istorică, potrivit Economica.

Contractul pentru luna următoare la Dutch Title Transfer Facility (TTF) – reperul principal pentru tranzacționarea gazelor în Europa – a urcat cu 6% luni dimineață (ora Amsterdamului), până la 97,31 dolari (84,275 euro) pe MWh, cel mai ridicat nivel de la criza din 2022–2023. Prețurile marchează cinci săptămâni consecutive de creșteri săptămânale.

De ce cresc prețurile: risc geopolitic și stocuri mai mici

Ascensiunea este legată de intensificarea riscurilor privind aprovizionarea cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu, după ce Arabia Saudită și-a închis conducta cheie de petrol Est–Vest, folosită pentru ocolirea Strâmtorii Hormuz.

În paralel, Europa intră spre sezonul rece cu depozite mai puțin pline decât de obicei: sub 70% la nivelul întregii Europe, față de 82% în aceeași perioadă din 2025 și o medie pe cinci ani de peste 80%. În material se arată că Europa se îndreaptă spre iarnă cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de stocare din ultimele două decenii, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a afectat livrările de GNL (gaz natural lichefiat) din Qatar și a intensificat competiția globală pentru încărcături disponibile rapid.

„Potențialul pentru o «luptă globală pentru combustibil» există, în special într-o iarnă mai friguroasă”, a declarat Go Katayama, analist principal pentru GNL la Kpler, pentru Bloomberg.

Ca semn al acestei competiții, prețul spot al GNL în Asia a urcat săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace.

Efectul economic: energia reintră în ecuația dobânzilor

Creșterea prețurilor la energie a ajuns pe agenda oficialilor Băncii Centrale Europene, mai mulți decidenți avertizând – potrivit Reuters – că inflația ar putea depăși estimările deja revizuite în sus. BCE a majorat dobânzile săptămâna trecută, însă petrolul și gazele sunt deja peste nivelurile de referință folosite în prognoze, ceea ce sugerează riscul unei inflații mai persistente.

„Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare. Nu este vorba doar despre petrol… un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE.

În prognozele BCE, cotațiile futures la gaze erau estimate pentru decembrie la 60,1 euro/MWh în scenariul de bază și 77 euro/MWh în scenariul pesimist, în timp ce prețul de piață depășește deja 80 euro. Și petrolul este peste ipotezele BCE: Brent se tranzacționează la 108 dolari/baril.

„Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE.

„Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, adăugând că dobânzile ar putea fi împinse „în teritoriu restrictiv”.

Dobânda de referință a BCE este în prezent 2,5%, iar o nouă înăsprire ar putea afecta costurile de finanțare în economie, într-un moment în care energia riscă să împingă din nou în sus inflația.

Ce urmează: ședința BCE din 29 octombrie și riscul de scumpiri la iarnă

Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 29 octombrie, iar piețele financiare indică 60% șanse pentru o majorare a dobânzilor atunci, potrivit informațiilor din articol.

În planul economiei reale, materialul notează că țările europene dependente de gaz pentru încălzire au ezitat să-și umple depozitele în timpul verii, iar acum se grăbesc să stocheze, ceea ce alimentează scumpirea. Consecința probabilă: costuri mai mari la încălzire și energie electrică pentru gospodării și companii, cu efect de propagare în inflație.

Există însă și o nuanță importantă: unii economiști citați în articol susțin că extinderea producției din surse regenerabile după începutul războiului din Ucraina și încetinirea activității în industriile mari consumatoare de energie fac UE mai puțin vulnerabilă decât în trecut la șocurile din prețul gazelor.