Știri
Știri din categoria Piața energiei
China a ordonat principalelor rafinării să suspende exporturile de benzină și motorină, pe fondul perturbării livrărilor de petrol din Golful Persic, după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24, informația provine din surse citate de Bloomberg și indică o măsură de urgență prin care Beijingul încearcă să protejeze aprovizionarea internă cu combustibili.
Decizia ar fi fost comunicată verbal de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică al Chinei, în cadrul unei întâlniri cu directorii marilor companii de rafinare. Acestora li s-a cerut să oprească imediat exporturile de produse rafinate și să nu mai semneze noi contracte externe.
În plus, rafinăriile ar fi fost instruite să renegocieze sau chiar să anuleze transporturile deja convenite cu parteneri externi. Totuși, autoritățile chineze au permis anumite excepții, inclusiv pentru combustibilul pentru aviație, pentru combustibilul destinat navelor deja stocat și pentru livrările către Hong Kong și Macao.
Printre companiile vizate de această măsură se numără giganții energetici PetroChina, Sinopec, CNOOC și Sinochem, dar și compania privată Zhejiang Petrochemical. Niciuna dintre aceste firme nu a comentat oficial informațiile publicate de Bloomberg.
Deși China dispune de unele dintre cele mai mari capacități de rafinare din lume, majoritatea producției sale este destinată consumului intern, iar exporturile au un rol secundar. În Asia, Beijingul ocupă locul al treilea la exporturile maritime de combustibili, după Coreea de Sud și Singapore.
Restricțiile adoptate de China reflectă însă o tendință mai largă în Asia, unde mai multe state dependente de importuri încearcă să-și protejeze piețele interne. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, fluxurile de petrol și combustibil din Golful Persic au fost grav afectate, iar rafinăriile din Japonia, India sau Indonezia au început la rândul lor să reducă producția și exporturile.
China depinde în continuare în mare măsură de petrolul din Golf, care reprezintă aproape jumătate din importurile sale de țiței. În plus, aproape toate exporturile de petrol ale Iranului sunt direcționate către piața chineză, ceea ce face ca Beijingul să fie direct expus la turbulențele generate de conflict.
Recomandate
OMV Petrom a scumpit din nou benzina cu 6 bani/litru , la doar trei zile după o majorare similară, într-un context în care piața funcționează sub „legislația de criză” ce limitează adaosurile și permite o singură scumpire pe zi, până la ora 12:00, potrivit Economica . Creșterea de preț a fost aplicată în această dimineață atât în stațiile Petrom, cât și în stațiile OMV, ambele operate de OMV Petrom Marketing . La momentul redactării, celelalte lanțuri nu majoraseră încă prețurile, însă publicația notează că este posibil ca scumpirea să fie urmată și de alți jucători în câteva ore sau cel târziu a doua zi, așa cum s-a întâmplat și sâmbăta trecută. Prețuri la benzină în vestul Capitalei (6 octombrie, dimineața) Petrom: 10,11 lei/litru OMV: 10,17 lei/litru Rompetrol: 10,11 lei/litru MOL: 10,11 lei/litru Lukoil: 10,08 lei/litru SOCAR: 10,09 lei/litru În acest moment, cea mai ieftină benzină este la SOCAR, iar cea mai scumpă la OMV, conform datelor citate. Motorina a rămas neschimbată Economica precizează că motorina nu s-a scumpit astăzi la niciun lanț. Prețurile observate în vestul Capitalei erau: Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,95 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru Context: reguli de „piață în criză” care limitează scumpirile România se află sub incidența legislației de criză pe piața carburanților, care prevede, între altele, limitarea adaosurilor distribuitorilor la nivelul mediu al anului trecut, restricții la export și posibilitatea unei singure scumpiri pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, mișcările de preț ale liderului de piață pot fi un semnal pentru ajustări rapide și la restul rețelelor, dacă acestea aleg să urmeze trendul. [...]
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh , un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews . La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație. De ce contează: efect în lanț spre electricitate și industrie Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață. În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia. Context: depozite mai puțin pline și așteptări de prețuri mari Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice. Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina , când cotațiile au depășit 300 euro/MWh. [...]
Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]
UE nu va relaxa sancțiunile pe combustibilii fosili rusești , chiar dacă SUA a încheiat un acord cu Moscova pentru importuri de motorină, potrivit Politico . Mesajul, transmis miercuri dimineață de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , fixează o linie de politică energetică cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul exclude revenirea la energia rusească pe fondul volatilității prețurilor la petrol. Într-un discurs în fața eurodeputaților, von der Leyen a argumentat că Rusia „nu este un furnizor de energie de încredere”, invocând experiența UE cu folosirea dependențelor energetice ca instrument de presiune și faptul că Rusia a fost cea care a redus livrările de gaze către Europa. Mesajul ei: lecția nu va fi uitată, iar sancțiunile rămân. Decizia de a menține sancțiunile vine după ce, la începutul lunii, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea sancțiunilor la importurile de motorină până în aprilie 2027, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol. Ulterior, Trump a apărat înțelegerea, susținând că și UE ar fi cumpărat „miliarde” în combustibili fosili din Rusia, fără să ofere detalii. De ce contează pentru piața energiei Poziția Comisiei reduce probabilitatea unei „supape” rapide prin revenirea la fluxuri energetice din Rusia, chiar dacă alte economii mari își ajustează politicile de sancțiuni. Pentru companii și traderi, semnalul este că UE își păstrează cadrul de restricții, ceea ce menține presiunea pe diversificarea aprovizionării și pe alternativele la combustibilii rusești, în special într-un context de prețuri ridicate la petrol. Context: un pachet mai larg de măsuri comerciale În aceeași intervenție, von der Leyen a abordat și dezechilibrul comercial cu China și a spus că Executivul european va prezenta „cât mai curând în decembrie” un nou instrument de descurajare. Potrivit articolului, acesta ar urma să se bazeze pe o propunere avansată anterior de Berlin și Paris și ar permite Comisiei să restricționeze sau chiar să interzică importuri din țări considerate că distorsionează piața unică, cu consultare minimă a statelor membre, pentru acțiune mai rapidă. Instrumentul ar urma să vină alături de un instrument de diversificare și un mecanism de solidaritate aflate deja în lucru. Von der Leyen a mai spus că UE va continua să caute acorduri cu Beijingul după o înțelegere de plafonare a importurilor de hibride din China, iar Politico notează că UE ar urma să prioritizeze chimicalele și utilajele industriale în eforturile de protejare a industriei europene. [...]
Un contract la 1.180 lei/MWh pentru energie „bandă” în noiembrie–decembrie arată cât de repede se scumpește energia la termen , pe fondul lipsei producției nucleare și al rezervelor mai mici de apă înainte de iarnă, potrivit Economica . Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut, în două sesiuni de licitație pe piața contractelor bilaterale – negociere continuă (PCCB-NC), energie cu livrare „bandă” (livrare constantă) la o putere de 10 MW pentru noiembrie și 10 MW pentru decembrie, în total 20 MW, la prețul de 1.180 lei/MWh. Cumpărătorul este Alive Capital , un furnizor mai mic. De ce contează: presiune în creștere pe prețurile la termen Tranzacția indică faptul că scumpirea nu se vede doar pe piața spot (pe termen foarte scurt), ci și în contractele la termen, care influențează direct costurile furnizorilor și, în final, nivelul ofertelor către clienți. Economica indică două posibile explicații pentru acceptarea unui astfel de preț de către cumpărător: lipsa energiei nucleare : Alive Capital ar fi între clienții Nuclearelectrica care nu mai primesc energie nucleară după ce compania de stat a invocat forța majoră pe contracte; în acest context, furnizorul ar avea nevoie de energie din alte surse, cel puțin pentru noiembrie; teama de a nu găsi energie la un preț „rezonabil” spre final de an sau așteptarea că prețurile vor crește și mai mult. Ce ar însemna pentru consumatori, în scenariul din analiză Publicația face un calcul „strict ipotetic”: un preț de achiziție de 1.200 lei/MWh pentru energie bandă ar putea însemna, pentru un client casnic din București, un preț final facturat de 2 lei/kWh , cu tarife de rețea și taxe incluse, dar fără costurile de profilare și dezechilibre (estimate în material la circa 15%). Context: cărbunele rămâne în mix, iar închiderea unui grup se amână După închiderile de capacități, CEO mai operează trei grupuri de 330 MW la Rovinari și unul de 330 MW la Turceni (puteri din licență; puterea disponibilă este mai mică, potrivit sursei). Grupul de la Turceni ar fi trebuit scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, însă România a anunțat că nu îl va închide și îl va menține operațional în iarna aceasta și iarna viitoare. Separat, Economica amintește că CEO a vândut recent și energie pentru livrare pe tot anul 2027, la un preț de aproape 800 lei/MWh pentru produsul „calendar”, relevant pentru modul în care furnizorii își construiesc ofertele. Tranzacția este detaliată de e-nergia.ro, aici: e-nergia.ro . În privința revenirii producției nucleare, Economica notează că centrala de la Cernavodă ar urma să fie repornită cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica: Economica . [...]
