Știri
Știri din categoria Piața energiei
Diferența dintre prețul spot și contractele PPA riscă să lase industria românească expusă la volatilitate, într-un moment în care energia se tranzacționează la niveluri ridicate, iar companiile cer costuri mai mici sau măcar previzibile, potrivit Economica.
În România, prețurile mari ale energiei electrice sunt puse și pe seama unui regim hidrologic foarte slab, care a redus producția hidro, la care se adaugă oprirea unei centrale nucleare, context care alimentează nemulțumirea din industrie. Publicația dă exemple de presiune venită atât direct (Alro Slatina), cât și indirect (Automobile Dacia), pe fondul unei piețe în care prețurile „oricum mari” sunt în creștere și afectează competitivitatea.
În acest cadru, Economica notează că marii consumatori nu au adoptat pe scară largă contractele bilaterale negociate direct pe termen lung pentru energie din surse regenerabile (PPA – „Power Purchase Agreements”, adică acorduri de cumpărare a energiei). Deși România a intrat în top 10 european la energia contractată prin PPA încă din 2024, clienții care au semnat astfel de contracte nu sunt, în general, marii consumatori industriali, pe fondul diferențelor de preț dintre așteptările dezvoltatorilor și disponibilitatea de plată a clienților. În plus, persistă și așteptarea că statul va interveni pentru a reduce prețurile, pe fondul istoricului de reglementare în perioade dificile.
În piața românească, energia electrică a ajuns la 150 de euro/MWh în piața spot (preț din august), iar contractele forward sunt la 170 de euro/MWh pentru livrare „bandă” în următoarele două trimestre de iarnă, potrivit datelor prezentate.
În paralel, o analiză publicată la 1 septembrie de Jonathan Bruegel pe site-ul Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA) arată că, în Europa, PPA-urile au trecut de la un instrument asociat mai ales obiectivelor de sustenabilitate la unul de protecție împotriva prețurilor ridicate, în contextul volatilității accentuate.
Printre concluziile reținute în material:
Analiza citată indică o tensiune între interesul cumpărătorilor pentru stabilitate și interesul producătorilor pentru venituri mai mari pe termen scurt. Potrivit datelor LevelTen Energy, prețurile PPA în Europa sunt între 60 și 85 de euro/MWh, în timp ce prețurile spot în perioade de criză sunt de 120–150 de euro/MWh (date ENTSO-E). În aceste condiții, semnarea unui PPA la 75–85 de euro/MWh poate însemna pentru dezvoltatori renunțarea la venituri potențial mai mari din piața spot, ceea ce frânează unele acorduri.
În plus, finanțatorii proiectelor ar fi devenit mai stricți, cerând marje de siguranță mai mari, prețuri minime garantate și contracte mai scurte. Aici apare o neconcordanță: creditorii vor acoperire prin PPA pe 10–15 ani (durata tipică a împrumutului), în timp ce piața tinde spre contracte de 5–7 ani, ceea ce poate crea un risc de refinanțare în a doua parte a perioadei de creditare.
Materialul IEEFA descrie o schimbare de design al contractelor: de la PPA-uri lungi, cu preț fix, orientate spre raportarea emisiilor, către contracte care urmăresc protecția împotriva vârfurilor de preț. În tranzacțiile recente apar mai des:
Totodată, se conturează contracte care încearcă să rezolve „neconcordanța” dintre momentul producției regenerabile (de exemplu, solar la prânz) și orele în care apar vârfurile de preț (seara), prin structuri pe intervale zi/noapte, pachete hibride (solar–eolian–stocare) sau produse echivalente energiei de bază susținute de stocare.
Pentru industria românească, mesajul de fond este că, într-o piață cu prețuri spot ridicate și volatile, accesul la contracte pe termen mai lung, cu prețuri mai stabile, poate deveni un instrument de competitivitate, nu doar o opțiune „verde”. În același timp, materialul sugerează că blocajele de preț și așteptările privind intervenția statului au limitat până acum apetitul marilor consumatori pentru PPA-uri, chiar dacă România a urcat în clasamentele europene la energia contractată astfel.
Ca reper de context, Economica trimite și la informații despre poziționarea României în piața PPA din Europa, într-un material publicat de e-nergia.ro: e-nergia.ro. Analiza IEEFA este disponibilă aici: Institute for Energy Economics and Financial Analysis.
Recomandate
Escaladarea barierelor comerciale pentru tehnologii electrice riscă să scumpească modernizarea rețelelor și să întârzie tranziția energetică , într-un moment în care cererea de electricitate crește, iar investițiile în infrastructură sunt deja sub presiune, potrivit unei analize Politico . Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru companii și utilități, respectiv facturi potențial mai ridicate pentru consumatori, pe fondul întârzierilor în livrări și al tarifelor în creștere. Tensiunile comerciale se extind de la produse finite (vehicule electrice, baterii) la componente și materiale critice pentru electrificare, de la celule fotovoltaice până la echipamente de rețea. Guverne din Europa, SUA și economii emergente justifică măsurile prin protecția locurilor de muncă, securitate economică și reducerea dependenței de China, însă industria avertizează că efectul cumulat poate încetini decarbonizarea și poate crește emisiile. Tarifele intră în „inima” lanțului de electrificare Analiza notează că barierele comerciale nu sunt noi, dar în ultimii ani au ajuns să acopere aproape întregul lanț de aprovizionare, de la materii prime și componente până la produse finale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris fenomenul drept o proliferare de tarife, taxe, măsuri antidumping, cerințe de conținut local și scheme de subvenții care „strâng” condițiile de comerț și schimbă tiparele comerciale (comentariul IEA menționat în articol: https://www.iea.org/commentaries/energy-technology-manufacturing-is-rebalancing-in-a-dynamic-era-for-trade-and-industrial-policy ). În ultimii doi ani, tarifele pentru baterii, vehicule electrice, electrolizoare, pompe de căldură și turbine eoliene au crescut, iar pentru solar „rata medie a taxelor” pe lanțul de aprovizionare a urcat de nouă ori între 2023 și 2024, potrivit analiștilor IEA citați de Politico. Consecința directă: tranziția energetică devine mai scumpă exact când ritmul ar trebui accelerat. Rețelele electrice, punctul sensibil: întârzieri, costuri și risc de facturi mai mari Cea mai imediată problemă operațională și economică este în infrastructura de rețea. Politico arată că, în multe țări, utilitățile și guvernele încearcă să modernizeze rețele îmbătrânite, în timp ce cererea de electricitate crește și volume mari de energie regenerabilă așteaptă conectarea. În acest context, tarifele pot ridica prețul echipamentelor și al lucrărilor, împingând în sus costul investițiilor și, implicit, presiunea asupra facturilor. Karen Wayland, CEO GridWise Alliance (coaliție a utilităților și furnizorilor de echipamente din SUA), rezumă efectul: „Cu siguranță încetinește lucrurile.” Wayland indică și un blocaj deja existent în lanțurile de aprovizionare pentru echipamente de rețea, amplificat de competiția cu centrele de date și de relocalizarea unor producții. În SUA, transformatoarele ar ajunge la termene de livrare de aproape doi ani și jumătate, iar prețurile ar fi crescut cu 158% din mai 2020; alte echipamente (comutatoare, automatizări de distribuție, regulatoare de tensiune) ar avea termene de cel puțin un an, conform aceleiași surse citate de Politico. Europa: cerințe „fabricat în Europa”, dar industrie insuficientă pe termen scurt În Uniunea Europeană, politicienii discută cerințe de tip „made in Europe” pentru anumite tehnologii curate achiziționate de autorități publice. Operatorii de distribuție avertizează însă că, în forma rigidă, măsura poate încetini electrificarea și instalarea de regenerabile, deoarece Europa nu produce suficient din unele tehnologii-cheie (de exemplu, anumite componente pentru transformatoare) pentru a acoperi cererea, potrivit European Distribution System Operators (documentul menționat: https://www.edsoforsmartgrids.eu/content/uploads/2026/08/e.dso-made-in-europe-position-paper.pdf ). Asociația susține că, în aceste condiții, cerințele stricte de origine ar putea „constrânge achizițiile și crește costurile”, fără să întărească rapid capacitatea industrială europeană. SUA: restricții pe importuri de echipamente de rețea și efecte în lanț pentru solar În SUA, Politico descrie o combinație de tarife și restricții mai dure sub administrația Trump, inclusiv un ordin executiv din august care interzice cumpărarea, vânzarea sau instalarea unor echipamente de rețea fabricate de companii străine considerate risc de securitate națională (material Politico Pro menționat: https://subscriber.politicopro.com/article/2026/08/trump-bans-use-of-some-foreign-electric-grid-parts-over-security-risks-01051953 ). Ordinul nu numește explicit țări, iar Departamentul Energiei ar urma să stabilească ce echipamente și ce companii intră sub incidența interdicției. Casa Albă a transmis, potrivit Politico, că ordinul vizează țări aflate sub embargo de armament și că acestea ar reprezenta o parte mică din echipamentele de rețea pentru majoritatea categoriilor de produse; totodată, Departamentul Energiei ar urma să echilibreze securitatea națională cu nevoia de extindere a rețelei în ghidurile de implementare. Pe solar, analiza menționează o succesiune de măsuri care pot afecta costurile și ritmul instalărilor, inclusiv stabilirea unor prețuri minime la import pentru polisiliciu (materia primă-cheie pentru majoritatea panourilor) și tarife pentru alte echipamente. Tim Pawlenty, CEO al Solar Energy Industries Association, spune că tarifele ar putea ajuta la relocalizarea producției, dar avertizează că nivelul și „secvențierea” lor pot crea probleme dacă furnizorii interni nu pot acoperi rapid golurile din lanțul de aprovizionare. De ce contează: decarbonizarea poate încetini, iar costurile pot urca Politico citează avertismente din industrie și analize care indică un risc comun: electrificarea și tranziția către energie mai curată pot deveni mai lente și mai scumpe. O analiză a Băncii Centrale Europene a avertizat că barierele comerciale ar face produsele „verzi” mai scumpe decât tehnologiile convenționale, cu efect asupra eforturilor de limitare a schimbărilor climatice (link menționat: https://www.ecb.europa.eu/press/research-publications/resbull/2026/html/ecb.rb260324~0b81bd7e3c.en.html ). În același timp, argumentul politic rămâne puternic: dependența totală de China pentru tehnologiile curate poate eroda sprijinul public pentru decarbonizare. În acest registru, comisarul european Stéphane Séjourné a întrebat, la prezentarea propunerii în martie, cum poate fi explicată populației „că decarbonizarea este o oportunitate” dacă bateriile sunt fabricate în China (discursul menționat: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/fr/speech_26_532 ). Pentru companii și utilități, implicația practică este că planurile de investiții în rețele, regenerabile și electrificare vor trebui recalibrate în funcție de costuri, termene de livrare și reguli de origine tot mai stricte. Iar pentru consumatori, riscul este ca întârzierile și scumpirile din infrastructură să se traducă, în timp, în presiune suplimentară asupra facturilor la energie. [...]
Țările din Vișegrad amenință să blocheze măsuri UE care pot scumpi energia , ceea ce ridică un risc de blocaj politic în dosarele climatice europene și prelungește incertitudinea pentru companii într-un moment în care costurile cu electricitatea rămân o problemă de competitivitate, potrivit Economica . Premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus după o întâlnire cu liderii celorlalte state din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Slovacia și Cehia) că nu pot accepta politici care „slăbesc și mai mult competitivitatea”, în condițiile unor costuri ridicate la electricitate. Informațiile sunt relatate de presa locală, citată de Economica, respectiv Notes From Poland. În centrul disputei este Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) – mecanism prin care poluatorii plătesc pentru emisiile de carbon în sectoare precum producția de energie și industria grea – și extinderea lui prin ETS2, care ar urma să acopere emisiile din transportul rutier și clădiri. În ultimele luni, Polonia și alte state membre au cerut relaxarea ETS și au obținut o amânare a introducerii ETS2. „Fie că vorbim despre ETS1, ETS2 sau alte propuneri, orice aduce un risc de energie mai scumpă pentru noi va fi blocat de noi”, a declarat Tusk. De ce contează: risc de frână politică pe agenda climatică, pe fond de competitivitate Tusk a legat direct prețurile energiei de capacitatea UE de a concura global, avertizând că menținerea costurilor ridicate subminează competitivitatea europeană în raport cu China și SUA. Mesajul V4 indică o linie mai dură în negocierile europene: orice inițiativă percepută ca împingând prețurile în sus ar putea fi contestată sau blocată. Și ceilalți lideri au întărit ideea unei poziții comune. Premierul slovac Robert Fico a spus că țările V4 vor fi „foarte active” în discuțiile despre pași pentru reducerea prețurilor la energie, inclusiv în afara reuniunilor formale ale Consiliului European. Costul certificatelor, punct sensibil pentru industrie Premierul ceh Andrej Babiš a indicat presiunea pe economiile industriale din regiune din cauza costului certificatelor de emisii, susținând că nivelul actual este mult peste așteptările comunicate anterior de Comisia Europeană. „Comisia în 2020 ne-a spus că prețul acestui certificat în 2030 va fi de 26,50 euro. Chiar acum este 80 de euro”, a spus Babiš. Context: prețurile la electricitate și presiunea politică internă în Polonia Datele Eurostat citate în material arată că, în a doua jumătate a lui 2025, gospodăriile din Polonia au plătit 27,09 euro per 100 kWh (cu taxe), sub media UE de 28,96 euro. Însă ajustarea la standardele puterii de cumpărare (PPS – indicator care ține cont de diferențele de cost al vieții) schimbă imaginea: Polonia ajunge la al doilea cel mai mare preț din UE, cu 37,15 PPS per 100 kWh, după România (49,52) și înaintea Cehiei (39,16). În Polonia, efectele ETS au devenit temă majoră de dezbatere politică, opoziția cerând inclusiv retragerea unilaterală din sistem. Guvernul a respins această variantă, invocând riscul unor „amenzi uriașe și continue”, dar a presat pentru reformarea ETS. Ce urmează: negocieri pe reforma ETS și o UE împărțită Comisia Europeană a schițat în iulie propuneri de relaxare a ETS, ca răspuns la presiuni din partea unor țări precum Polonia, inclusiv prin permiterea unor emisii pentru mai mult timp și sprijin financiar mai mare pentru investiții în tehnologii curate. În același timp, unele state membre se opun slăbirii ETS, argumentând că ar penaliza țările care au redus mai devreme emisiile, în special statele nordice. Pe termen mediu, miza pentru regiune rămâne dublă: reducerea presiunii imediate din facturi și păstrarea unui calendar de tranziție energetică pe care economiile mai dependente de combustibili fosili să îl poată susține fără pierderi de competitivitate. [...]
Conflictul dintre Bursa Română de Mărfuri și ANRE ridică semne de întrebare despre cum sunt gestionate rapid riscurile de fraudă și dezechilibru în piața de energie , după ce operatorul bursier a fost amendat pentru modul în care a blocat tranzacțiile unui trader suspectat că a vândut energie fără acoperire, potrivit HotNews . Bursa Română de Mărfuri (BRM) acuză Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) că „încurajează tentativele de fraudare a sistemului” prin sancționarea operatorilor de piață care încearcă să le oprească, în timp ce reglementatorul susține că sancțiunea vizează procedura și lipsa unor informații complete, nu oprirea în sine a traderului. De la ce a pornit: tranzacții fără acoperire și dezechilibre estimate la 31 milioane lei Potrivit informărilor transmise de BRM către acționari (cazul vizând perioada 20–26 decembrie 2025), traderul Dinergy Power SRL ar fi introdus ordine de vânzare fără să fi achiziționat în prealabil energia necesară, iar BRM susține că firma „a vândut ceea ce nu a avut și nu a intenționat niciodată să aibă”. BRM afirmă că aceste operațiuni au generat dezechilibre fizice în sistemul energetic național, administrat de Transelectrica, estimate de bursă la aproximativ 31 milioane de lei. În acest context, Transelectrica ar fi solicitat măsuri de echilibrare, iar BRM spune că sistemul său de tranzacționare nu i-a mai permis companiei să introducă ordine noi, din cauza lipsei fondurilor necesare. Dinergy a fost revocată ca parte responsabilă cu echilibrarea începând cu 16 ianuarie 2026, potrivit datelor Transelectrica. Miza financiară imediată: 7 milioane lei transferați către Transelectrica BRM susține că a refuzat să deconteze către Dinergy vânzările pe care le consideră „fictive” și neacoperite fizic, argumentând că energia ar fi fost furnizată în realitate de Transelectrica prin mecanismele pieței de echilibrare, nu de trader. În acest cadru, aproximativ 7 milioane lei aferente tranzacțiilor au fost transferate de BRM către Transelectrica pentru acoperirea parțială a dezechilibrului, în timp ce Dinergy ar fi cerut ulterior decontarea și reluarea tranzacționării, solicitări refuzate de bursă. De ce a amendat ANRE: procedură și informații incomplete, nu „oprirea” traderului După ce Dinergy a reclamat BRM, ANRE a făcut un control finalizat cu un proces-verbal din 13 august 2026 și a aplicat două amenzi, în total 85.000 lei: 35.000 lei pentru furnizarea incompletă a informațiilor solicitate de echipa de control; 50.000 lei pentru limitarea accesului Dinergy la tranzacționare și blocarea unor plăți către companie. ANRE afirmă că, la 5 martie 2026, BRM nu a pus la dispoziție „datele și informațiile complete solicitate”, invocând obligațiile din Legea energiei nr. 123/2012 privind furnizarea informațiilor necesare activității autorității. BRM contestă și spune că a transmis documente și clarificări în mai multe etape, indicând o serie de adrese din 2026. Pe a doua sancțiune, ANRE susține că limitarea accesului și blocarea plăților nu au avut un temei procedural identificat în reglementările aplicabile, invocând obligații din condițiile licenței, convenția de participare și procedura de clearing (compensare și decontare) a BRM. Bursa respinge interpretarea și afirmă că a acționat în baza propriilor regulamente aprobate de reglementator, inclusiv prin prevederi care permit măsuri urgente pentru buna funcționare a pieței. Ce urmează: investigație ANRE asupra faptelor traderului și litigiu în instanță ANRE spune că este „în desfășurare o acțiune de investigație” privind aspectele semnalate despre tranzacțiile traderului, dar că, până la finalizarea procedurii, nu poate comunica informații suplimentare. Separat, există un litigiu civil între Dinergy Power SRL și BRM, înregistrat la Tribunalul București pe 30 ianuarie 2026, având ca obiect „pretenții”, cu Dinergy reclamantă și BRM pârâtă, potrivit datelor de pe portalul instanțelor . [...]
România exportă la limită spre Ungaria, pe fondul unui surplus fotovoltaic care nu găsește consum intern , iar o parte din flux pare să fie tranzit, potrivit Economedia . La prânz, exporturile medii către Ungaria au depășit 3.000 MW, cu un vârf de 3.974 MW, aproape de maximul permis de rețea, conform datelor OPCOM . În același interval, România a importat peste 2.000 MW din Bulgaria, ceea ce sugerează că „este posibil ca jumătate din energia care pleacă în Ungaria să fie doar tranzit pe la noi”, notează publicația. Chiar și în acest scenariu, schimburile record se suprapun peste o penurie regională de energie din surse clasice (cu excepția Bulgariei) și peste un exces de producție fotovoltaică. Surplus fotovoltaic, export net de peste 2.000 MW Datele Transelectrica indică și un record de producție internă din fotovoltaic, de circa 3.400 MW între orele 12:00 și 13:00. În același timp, soldul exportului net a depășit 2.000 MW, ceea ce înseamnă că cel puțin 2.000 MW din energia fotovoltaică produsă local „se duce la vecini”, conform analizei. De ce nu intră masiv energia ieftină în consumul intern În paralel, consumul intern a fost acoperit din surse mai scumpe, dar predictibile: termocentrale pe gaze și cărbune (inclusiv repornirea de urgență a unui grup de la Rovinari) și hidro. Producția nucleară lipsește „pe moment”, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului insuficient al apei din Dunăre pentru răcire. Pentru furnizorii mari de pe piața reglementată (PPC, E.ON, Premier Energy), achizițiile de bază se fac din surse „predictibile”, disponibile 24/24, în timp ce fotovoltaicul și eolianul, dependente de vreme, intră mai ales în achiziții marginale, de oportunitate. Context de piață: consum mai mic seara, prețuri încă ridicate Situația din piață s-a mai calmat față de săptămâna trecută, când Guvernul a declarat stare de alertă energetică: vârful de consum de seară nu mai urcă la 7.800–8.000 MW, ci la puțin peste 7.000 MW. Prețurile se mențin în intervalul 100–200 euro/MWh (aprox. 500–1.000 lei/MWh) pe durata zilei. [...]
Motorina s-a ieftinit sâmbătă în două valuri, cu reduceri de până la 10 bani/l , ceea ce împinge în jos costurile de alimentare pentru transport și firmele cu flote, într-un interval foarte scurt, potrivit Economedia . După ce OMV Petrom a redus prețul motorinei sâmbătă dimineață, la prânz au urmat ajustări și la alte rețele mari: Socar a tăiat 10 bani/l, Rompetrol a redus cu 6 bani/l, iar MOL cu 4 bani/l. În același timp, benzina standard a rămas neschimbată la toți operatorii în intervalul analizat. Două valuri de ieftiniri într-o singură zi Economedia notează că tăierile de preț s-au desfășurat în două etape: primul val : sâmbătă dimineață (Petrom și OMV); al doilea val : sâmbătă la prânz (MOL, Rompetrol și Socar). La prânz, cea mai ieftină motorină era la Petrom și Socar , unde litrul a coborât până la 10,47 lei . Cum au evoluat prețurile la motorina standard (vineri–sâmbătă) Rețea benzinării Vineri (7 aug) Sâmbătă dimineață (8 aug) Sâmbătă la prânz (8 aug) Scădere Petrom 10,57 lei/l 10,47 lei/l 10,47 lei/l – 0,10 lei Socar 10,57 – 10,59 lei/l 10,57 – 10,59 lei/l 10,47 – 10,49 lei/l – 0,10 lei OMV 10,63 lei/l 10,53 lei/l 10,53 lei/l – 0,10 lei Rompetrol 10,59 lei/l 10,59 lei/l 10,53 lei/l – 0,06 lei MOL 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,59 lei/l – 0,04 lei Lukoil 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,63 lei/l Neschimbat Benzina standard a rămas pe loc; minimul e la Rompetrol Pe benzina standard nu au existat modificări în intervalul urmărit. Cea mai ieftină variantă a rămas la Rompetrol: 9,32 lei/l , urmată de Petrom (9,36 lei/l) și Socar (9,36 – 9,39 lei/l). Rețea benzinării Preț benzină standard (lei/l) Rompetrol 9,32 Petrom 9,36 Socar 9,36 – 9,39 OMV 9,42 MOL 9,42 Lukoil 9,42 [...]
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
